Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
POLUAREA SOLURILOR
POLUAREA SOLULUI
1
Indicii sintetici ai efectului poluarii sunt in general urmatorii:
2
Tabelul 1. Activitati care genereaza poluare
Pq Poluare cu pesticide
4
0 Practic nepoluat Sub 5
Din sol, plumbul trece in vegetatie si, pe lant trofic, ajunge la om unde
afecteaza sistemul nervos si reduce oxigenarea sangelui. La copii, prezenta
plumbului determina o intarziere a formarii gandirii logice, o diminuare a
capacitatii de abstractizare, maniefstari frecvente de indisciplina.
5
Tabelul 3.Acidifierea solului in apropierea unei surse de S02
6
Pe langa aceste fenomene de acumulare in proportie mare de poluanti, pe
organele aeriene ale plantelor se depun din aer cantitati mari de metale grele. in
cazul plantelor furajere, concentratia metalelor grele provenita prin asimilatie din
sol si prin depunere pe partile lor aeriene determina cantitati improprii
furajarii animalelor, datorita gradului lor ridicat de toxicitate. Consumarea de
catre animale a furajelor in conditii de poluare a solului si aerului a avut drept
consecinta acumularea unor cantitati mari de cupru in diferitele organe ale
ovinelor.
In ceea ce priveste plantele, se pare ca ele culeg fluorul direct din aer mai.
repede decat din sol si apar astfel efecte nefavorabile de la o concentratie de 6μg
fluor/m3 de aer. Fluorul are un efect toxic si asupra insectelor. Astfel, doza letala
pentru albine este de 10-11 mg/albina.
7
Datorita sensibilitatii foarte diferite a organismelor fata de radiatii, in cazul
iradierii unei biocenoze, nu toate populatiile vor fi afectate in acelasi mod. Se va
produce o mortalitate diferentiata, ducand la schimbarea structurii intregii biocenoze.
Poluarea radioactiva a solului este de data mai recenta si consta din depunerile
radioactive si depozitarea pe sol a reziduurilor cu continut bogat de izotopi. Cei mai
periculosi radionuclizi sunt cei cu viata lunga, cum sunt: strontiu-90 (26 de ani) si
cesiu-137 (30 de ani), dar importanta au si iodul-131, bariul-140, ceriul-144, ruteniu-
160 si altii emisi de reactoarele nucleare si care contribuie la radiatia gama globala.
Radionuclizii cazuti din atmosfera, partial sunt adsorbiti de sol, partial de plante
si intra in cicluri trofice, iar o parte sunt spalati de ape si transportati in rauri, lacuri,
mari.
Substantele radioactive care polueaza solul provin din aerul si apele poluate
si se adauga celor care se afla in compozitia lor naturala. Iradierea adioactiva
naturala este in medie de 1870μSv/an, dar in diferite zone de pe glob, aceasta
variaza intre limite foarte largi si uneori chiar la distante foarte mici.
8
Efectele radioactivitatii din sol se pot urmari numai in cel necultivat, pentru
ca in solul cultivat prin lucrarile executate asupra lui, se determina o
omogenizare relativ rapida pe primii 30-40 cm.
In mod deosebit acest ciclul este caracteristic pentru azot si pentru carbon, dar
si pentru alte elemente care, de altfel, urmeaza indeaproape acelasi ciclu.
Cele doua tipuri de procese se pot desfasura succesiv, cele anaerobe trecand
in cele aerobe pe masura reducerii poluarii organice sau se pot petrece concomitent in
cazul unei poluari medii.
9
gluconic, oxalic, fumarie, succinic, in cazul descompunerii aerobe sau alti produsi
intermediari cum sunt: acetona, acid acetic, butiric, lactic sau propionic, in cazul
descompunerii anaerobe.
Lipidele sunt descompuse, intr-o prima faza, in glicerina si acizi grasi. in faza a
doua glicerina se descompune in dioxid de carbon si apa, iar acizii grasi, mult mai
rezistenti, se acumuleaza in sol, fie ca atare, fie sub forma unor produsi intermediari,
care se degradeaza intr-un timp mai indelungat.
Proteinele sunt descompuse intr-o prima faza, in polipeptide sub actiunea florei
proteolitice, iar ulteriof sub influenta unor ectoenzime, cum sunt: proteinazele,
peptidazele, se descompun in acizi aminati (aminoacizi). Acestia, la randul lor, prin
procese de dezaminare si de decarboxilare, ajung la amoniac. Din acest moment
procesul de descompunere se considera terminat si incepe procesul de mineralizare,
care consta in oxidarea amoniacului la azotiti, intr-o prima faza si a azotitilor la azotati
in faza a doua.
In cazul azotatului, acesta poate fi preluat si inglobat in sol sub forma de azot
teluric organic necesar cresterii plantelor. Acest proces natural constituie humificarea.
10
Prin continutul lor ridicat in sare de bucatarie, soda caustica, detergenti si
in unii agenti patogeni, apele de igienizare pot sa favorizeze raspandirea
unor epizotii, adica transmiterea in masa a unor boli la animale
sau zoonoze, adica boli care se transmit de la animale la oameni. Evitarea unor
astfel de poluari biologice presupune respectarea unor norme de comportament.
11
Poluarea cu ingrasaminte a solului. Ingrasamintele sunt absolut necesare,
deoarece productia agricola indeparteaza an de an uriase cantitati de substanta
organica, care altfel reintrau in circuitele solului.
Efectul poluant al ingrasamintelor rezulta din faptul ca unele din ele contin
numeroase impuritati toxice sau sunt folosite in cantitati excesive.
Azotatii fiind usor solubili, in conditii de exces pot ajunge in panza de apa
freatica pe care o polueaza. Azotatii sunt transformati in azotiti in tubul digestiv
al omului si al animalelor. Azotitii favorizeaza conversia hemoglobinei in
methemoglobina, impiedicand oxigenarea sangelui. Tot azotitii se pot transforma
in nitrosamina, un produs foarte toxic si cu actiune cancerigena.
12
ridicarea nivelului apelor freatice, cel mai adesea din cauza cresterii
presiunii hidrostatice pe seama construirii de baraje (cazul cel mai cunoscut si
mai grav este cel al zonei fertile din jurul Nilului, datorat ridicarii barajului de la
Assuan);
13
de biocide, adica ucigatoare de viata, pentru toate substantele capabile sa
distruga grupe izolate de specii sau comunitati vii mari, pe arii intinse. in ultimul
caz, ele indeplinesc rolul de ecocide, adica substante capabile sa distruga in
masa ecosisteme naturale sau chiar agroecosisteme.
14
Tabelul 3 Pagubele produse de daunatori
Cereale 52 40 27 33
Cartofi 48 24 59 17
Oleaginoase 45 34 31 35
Legume 39 30 40 30
Fructe 39 20 59 21
15
a) produse anorganice, pe baza de arsenic. Acestea sunt extrem de
puternice, dar si toxice, nu numai pentru daunatori, ci si pentru om. Cel mai
cunoscut reprezentant din aceasta categorie este Verdele de Paris;
DDT
(ppm)
Apa 5,10
Plancton 4,10
Pesti 1
Pescarusi 6
Oua vultur 14
Oua 26,4
cormoran
Produsele din aceasta categorie par a fi cele ce se incadreaza cel mai bine
in mediul natural, dar sunt cele mai scumpe si productia lor este limitata la
posibilitatile de a disponibiliza pentru ele terenuri de cultura. Aceste probleme nu
se pun la pesticidele de sinteza, care pot fi produse in tonaje de mii de ori mai
mari si la costuri mult mai scazute.
16
Dintre factorii perturbatori pe care pesticidele ii introduc in
ecosisteme, putem mentiona urmatorii:
Denumrea Timpul
Nitrili 4 luni
17
Mecanismul functioneaza insa atat la speciile fitofage, care sunt cele daunatoare
pentru ca ele mananca recolta, cat si la speciile entomofage, care se hranesc cu
insectele daunatoare si le limiteaza astfel populatia in mod natural.
Inseamna ca, la 5 ani dupa declansarea tratarii cu DDT a unui teren, numarul
de entomofage se reduce la 5% din populatia initiala, in timp ce numarul insectelor
fitofage, carora le-a disparut dusmanul natural, creste la 400%.
Mentionam ca, la DDT s-a renuntat, dar pentru nici un alt pesticid existent
pe piata, noi nu dispunem de studii suficient de aprofundate pentru a putea fi
siguri ca acesta nu este chiar mai periculos decat era DDT-ul.
Intre masurile ce se pot lua pentru a obtine o productie agricola buna fara
a folosi pesticide, mentionam urmatoarele:
18
b) dezvoltarea de soiuri de cereale si legume rezistente la atacul
daunatorilor. Metoda este extrem de lunga in timp, de ordinul cel putin a 10-20
ani pentru a crea un soi nou si de aceea ea trebuie aplicata continuu, intru-cat
daunatorii se adapteaza si ei foarte repede.
19