Planul:

Introducere ........................................................................................................ 3
1. Considerațiuni generale privind litigiile electorale ...................................... 4
2. Procedura administrativă şi judiciară de examinare a litigiilor electorale ... 5
3. Răspunderea pentru încălcarea legislaţiei electorale ................................... 6
Concluzii ............................................................................................................. 9
Bibliografie ....................................................................................................... 11

2
 Introducere
Actualitatea: se pare că dimensiunea electorală ale societăţilor
contemporane reprezintă pentru moment unul dintre cele mai relevante şi mai
controversate subiecte ale politicului. În acest context se poate declara că
Republica Moldova este inserată într-o oarecare măsură în această dimensiune.
Cu toate că în domeniul electoral Republica Moldova are o istorie relativ tânără,
se constată net că apare necesitatea deja de polemizare asupra subiectului
electoral.1
Selectarea investigaţiei a avut mai mult o tentă generală, însă caracterul de
cercetare a fost implicat chiar în derularea acestui proces, dat fiind faptul că
cercetarea a avut loc chiar în perioada unei campanii electorale.
Deci, scopul investigaţiei a fost de a evidenţia spaţiul electoral
moldovenesc în contextul fazei incipiente şi de dezvoltare a sa. Obiectivele de
referinţă au fost de a sesiza caracterul paradigmatic al mecanismului electoral
din Republica Moldova, de a releva esenţa sistemului electoral proporţional şi
specificitatea sa în Republica Moldova, de a atenţiona impedimentele
funcţionale ale sale şi finalmente de a recomanda soluţii de înlăturare a
impedimentelor electorale.
Cadrul praxiologic în acest sens a fost destul de util, dat fiind faptul că
anume decursul electoral are preponderent implicaţii practice. De asemenea şi
tenta teoretică a fost destul de importantă, dat fiind faptul că contextele de
recomandare au iniţialmente doar dimensiuni teoretice, care totuşi pot fi luate în
calcul de ulteriorii decizionali.

1. Considerațiuni generale privind litigiile electorale

1
Ioan Muraru, Elena Simina Tănăsescu Drept constituțional și instituții politice:București 2009: Ediția 13,
Volumul II, Editura C.H. Beck

3
 În teoria generală a dreptului se recunoaşte existenţa următoarelor forme
de răspundere juridică:
- constituţională;
- administrativă;
- disciplinară;
- penală;
- civilă;
- comercială;
- materială;
- materială a membrilor cooperatori;
- de familie.
Luînd în consideraţie volumul limitat al tezelor de licenţă noi vom
examina numai răspunderea penală şi administrativă. Conform articolului 69 din
Codul Electoral persoanele care, prin violenţă, înşelăciune, ameninţare,
substituire sau prin oricare alte mijloace, împiedică exprimarea liberă a
drepturilor electorale ale cetăţenilor, persoanele care răspîndesc intenţionat date
false despre concurenţii electorali, săvîrşesc oarecare alte acţiuni ce lezează
onoare şi demnitatea candidaţilor, fac agitaţie electorală în ziua alegerilor şi cea
precedentă ei, împiedică activitatea consiliilor, şi birourilor electorale sau
votarea în secţie de votare poartă răspundere în conformitate cu legislaţia în
vigoare. Potrivit art. 70 din Codul Electoral2 se consideră infracţiune, pentru care
se aplică pedeapsă penală, în conformitate cu prevederile Codului penal,
următoarele acţiuni:
a) Împiedicarea prin orice mijloace exprimarea liberă a dreptului de vot,
aceeaşi faptă însoţită de cauzarea leziunilor corporale grave sau de periclitarea
vieţii oamenilor;
b) Falsificarea prin orice mijloce a rezultatelor votării;

2
Lege Codul electoral nr. 1381-XIII din 21.11.97 //Monitorul Oficial 81/667, 08.12.1997

4
 c) Deschiderea urnelor de vot înainte de termenul stabilit prin lege pentru
încheierea votării;
d) Atacarea localurilor secţiilor de votare, sustragerea urnelor de vot sau a
documentelor electorale.

2. Procedura administrativă şi judiciară de examinare a litigiilor electorale

Vorbind despre răspunderea administrativă e cazul să menţionăm că
conform art. 71 din Codul Electoral se consideră contravenţii şi se pedepsesc în
conformitate cu prevederile Codului cu privire la contravanţiile administrative
dacă, potrivit legslaţiei şi art.70 din prezentul cod, nu sunt declarate infracţiuni
următoarele fapte:
a) Nefurnizarea de către persoanele cu funcţii de răspundere a datelor şi
materialelor solicitate de organele electorale, precum şi nendeplinirea hotărîrilor
acestora;
b) Distrugerea, deterioararea prin orice mod a listelor electorale sau
afişelor electorale;
c) Organizarea de către persoanele cu funcţii de răspundere a adunărilor
electorale cu vînzarea şi consumarea băuturilor alcoolice şi neluarea unor măsuri
pentru buna desfăşurare a adunărilor respective;3
d) Înscrierea cu bună ştiinţă în lista electorală a persoanelor care nu au
drept de vot în conformitate cu prezentul cod, a unor persaone fictive sau
nejustificat de a primi şi soluţiona contestaţiile cu priverea la operaţiile elctorale;
e) Acceptarea deliberată a persaonei de a fi înscrisă în mai multe liste de
candidaţi;
f) Neaducerea la cunoştinţă publică de către mambrii organelor electorale
a propunerelor de desemnare a candaţilor;
g) Folosirea fondurilor primite din străinătate sau nedeclarate public;

3
Ion Guceac, Drept electoral, Chişinău, 2005

5
 h) Împiedicarea accesului în localul de votare sau împiedicarea exercitării
dreptului de vot în cazul persoanelor învestite cu acest drept;
i) Refuzul de a îndeplini dispoziţiile preşedintele biroului electoral al
secţiei de votare privind asigurarea ordinii în localul de votare şi pe teritoriul din
preajma lui;
j) Neînmînarea nejustificată a buletinului de vot alegătorului înscris în
lista electorală sau în îmînarea unei singurt ptrsoane a mai multor buletine decît
este prevăzut de lege;
k) Părăsirea nemotivată de votare înainte de totalizarea rezultatelor
alegerilor şi semnarea proceselui – verbal de cître membrii biroului electoral al
secţiei de votare;
l) Continuarea agitaţiei electorale în ziua votării şi cea precedentă ei;
m) Scoaterea din localul secţiei de votare a buletinului de vot îmînat
pentru votare;
n) Falsificarea semnăturilor în listele de subscripţie.

3. Răspunderea pentru încălcarea legislaţiei electorale

Din dispoziţiile art. 71 şi a Codului contravenţional al Republicii Moldova
nr. 218-XVI din 24.10.2008 intrat în vigoare de la 31.05.2009, unde
reglamentează:4
Articolul 47. Împiedicarea exercitării dreptului electoral Împiedicarea
accesului în localul de votare se sancţionează cu amendă de la 20 la 30 de unităţi
convenţionale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 30 la 50 de unităţi
convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere cu privarea, în ambele
cazuri, de dreptul de a desfăşura o anumită activitate pe un termen de la 3 luni la
un an.

4
Ion Guceac, Curs elementar de drept constituţional. Vol. II. Chişinău, 2004

6
 Articolul 48. Folosirea în alegeri sau la referendum a fondurilor venite din
străinătate sau a fondurilor nedeclarate public Folosirea în alegeri sau la
referendum a fondurilor venite din străinătate sau a fondurilor nedeclarate public
se sancţionează cu amendă de la 30 la 40 de unităţi convenţionale aplicată
persoanei fizice, cu amendă de la 300 la 500 de unităţi convenţionale aplicată
persoanei cu funcţie de răspundere. 5
Articolul 49. Împiedicarea activităţii organului electoral
(1) Nefurnizarea de către persoane cu funcţie de răspundere a datelor şi
materialelor solicitate de organul electoral, precum şi neîndeplinirea hotărîrii
acestuia luate în limitele competenţei se sancţionează cu amendă de la 20 la 30
de unităţi convenţionale.
(2) Distrugerea, deteriorarea intenţionată prin orice mod a listei electorale
sau a afişei electorale, sau a listelor de subscripţie pentru susţinerea iniţierii
referendumului se sancţionează cu amendă de la 30 la 50 de unităţi
convenţionale.
(3) Refuzul de a executa dispoziţiile preşedintelui biroului electoral al
secţiei de votare privind asigurarea ordinii în localul de votare şi pe teritoriul
aferent se sancţionează cu amendă de la 10 la 20 de unităţi convenţionale.
(4) Scoaterea din localul secţiei de votare a buletinului de vot înmînat
pentru votare se sancţionează cu amendă de la 5 la 10 unităţi convenţionale.
Articolul 50. Afişarea informaţiilor electorale în locuri neautorizate
Afişarea materialului de agitaţie electorală sau a materialului de susţinere a
referendumului în alt loc decît cel stabilit se sancţionează cu amendă de la 10 la
20 de unităţi convenţionale.
Articolul 51. Înscrierea în mai multe liste de candidaţi Acceptarea
deliberată a persoanei de a fi înscrisă în mai multe liste de candidaţi se
sancţionează cu amendă de la 15 la 25 de unităţi convenţionale.

5
Alexandru Arseni, Drept constuţional şi instituţii politice, Chișinău 2005

7
 Articolul 52. Agitaţia electorală în ziua imediat anterioară zilei votării ori
în ziua votării Continuarea agitaţiei electorale sau a agitaţiei pentru susţinerea
referendumului în ziua imediat anterioară zilei votării ori în ziua votării se
sancţionează cu amendă de la 10 la 20 de unităţi convenţionale aplicată
persoanei fizice, cu amendă de la 40 la 50 de unităţi convenţionale aplicată
persoanei cu funcţie de răspundere sau candidatului electoral.6
Articolul 53. Încălcarea legislaţiei electorale de către membrii organului
electoral
(1) Neaducerea la cunoştinţă publică de către membrii comisiilor
electorale a propunerilor de desemnare a candidaţilor sau a problemelor supuse
referendumului se sancţionează cu amendă de la 10 la 20 de unităţi
convenţionale.
(2) Părăsirea nemotivată a localului de votare înainte de începerea
totalizării rezultatelor alegerilor sau rezultatelor referendumului şi pînă la
semnarea procesuluiverbal se sancţionează cu amendă de la 10 la 20 de unităţi
convenţionale.
(3) Neînmînarea nejustificată a buletinului de vot persoanei înscrise în
lista electorală sau înmînarea către un singur alegător a mai multor buletine decît
este prevăzut de lege se sancţionează cu amendă de la 10 la 20 de unităţi
convenţionale. Analiza infracţiunior şi sancţiunilor aplicate scot în evidenţă o
agravare a întregului sistem sancţionat penal prevăzut de lege care se exprimă
prin faptul că orice infracţiune săvîrşită în intervalul de timp la care se referă
Codul electoral, limitele pedepselor tuturor acestor infracţiuni sunt mărite.

6
Teodor Cârnaţ, Drept constituţional, ediţia a II-a, Chişinău: USM, 2010

8
 Concluzii
Finalmente se constată totuşi importanţa investigaţiei asupra
mecanismului electoral din Republica Moldova. Dat fiind faptul că mecanismul
electoral reprezintă un motor al democraţiei, necesitatea investigării şi
evidenţierii specificului moldovenesc al electivului.
Există zeci de variaţii ale principalilor sisteme electorale, testate de
practica alegerilor parlamentare din întreaga lume. Putem afirma că nu există
sisteme electorale bune şi rele, ci sisteme adecvate sau inadecvate condiţiilor
ţărilor care le folosesc pentru alegerea organelor reprezentative. Cât priveşte
Republica Moldova, putem constata din experienţa celor 4 campanii electorale
parlamentare că sistemul electoral proporţional absolut (o ţară – o circumscripţie
electorală), introdus în 1993,7 nu a fost o alegere foarte bună. În primul rând,
toate partidele, cu mici excepţii, care au ieşit învingătoare şi au participat la
guvernare, ulterior au degradat lamentabil, una din cauzele principale fiind
legată de modul de selectare şi promovare a candidaţilor. Listele închise de
partid, formate de către lideri, după criterii nu tocmai bine definite, şi aplicate nu
tocmai transparent, continuă să fie principalii factori care duc la scandaluri chiar
în plină campanie electorală, iar ulterior şi la scindarea partidelor. În al doilea
rând, este deja un loc comun să constaţi ruptura dintre candidaţii „aleşi cu hurta”
şi electorat. În astfel de condiţii partidele politice se identifică cu liderii săi, iar
ceilalţi membri chiar dacă devin deputaţi rămân în mare parte nişte anonimi
politici. Un alt handicap al actualului sistem este faptul că în Parlamentul ţării
sunt reprezentate în proporţie de aproximativ 70 la sută elitele partinice din
Chişinău. În al treilea rând, în cei zece ani de pluripartidism nu există nici un
exemplu de schimbare statutară a liderilor partidelor, schimbare care ar fi avut
vreun efect benefic asupra dezvoltării partidelor. Efectule negative generate de
sistemul electoral proporţional absolut cu liste de candidaţi închise se referă şi la

7
Teodor Cârnaţ, Drept constituţional, Chişinău: USM, 2004.

9
faptul că la alegerile parlamentare anticipate din 25 februarie 2001 sistemul
pluripartid din Republica Moldova, practic, s-a prăbuşit.
Totuşi mecanismul electoral moldovenesc are şi aspecte pozitive în
funcţionalitatea sa, ceea ce, de facto, reprezintă un stimul pentru pentru
perfecţionarea sa. În cazul când sistemul electoral va fi unul adecvat, atunci şi
şansele consolidării democraţiei pe plaiul mioritic al Republicii Moldova.
Echilibrul electoral, instituţionalizarea prin el a actorilor politici reprezintă o
şansă de cultivare a spiritului civic, de manifest al responsabilităţilor
decizionale, de delegare a competenţelor politice unor personalităţi adecvate.

10
 Bibliografie
1. Alexandru Arseni, Drept constuţional şi instituţii politice, Chișinău 2005
2. Ioan Muraru, Elena Simina Tănăsescu Drept constituțional și instituții
politice:București 2009: Ediția 13, Volumul II, Editura C.H. Beck
3. Ion Guceac, Curs elementar de drept constituţional. Vol. II. Chişinău, 2004
4. Ion Guceac, Drept electoral, Chişinău, 2005
5. Lege Codul electoral nr. 1381-XIII din 21.11.97 //Monitorul Oficial 81/667,
08.12.1997
6. Teodor Cârnaţ, Drept constituţional, Chişinău: USM, 2004.
7. Teodor Cârnaţ, Drept constituţional, ediţia a II-a, Chişinău: USM, 2010

11