Sunteți pe pagina 1din 6

Capsula endoscopica: indicatii, contraindicatii, riscuri

Indicatii principale

In ultimii ani toata lumea care are dureri abdominale, doreste sa faca o explorare
cu capsula endoscopica, pentru ca este o metoda noua si foarte buna. Dar, din
pacate utilizarea acesteia are indicatii extrem de limitate.

Capsula are o camera de luat vederi, o sursa de iluminare si o sursa de curent


electric; odata inghitita, trece mai jos de stomac in cca o jumatate de ora, iar prin
intregul intestin subtire in cca 4 ore si jumatate, fiind apoi eliminata prin scaun.

Indicatii principale:
- Anemie prin lipsa de fier care pare a fi de cauza digestiva, neelucidata cu alte mijloace de explorare,
- Diagnosticul precoce al bolii Crohn,
- Depistarea tumorilor canceroase sau necanceroase ale intestinului subtire (polipi, pete vasculare,
limfoame),
- Boala celiaca ce nu raspunde la tratament sau cu diagnostic incert,
- Sindrom de malabsorbtie cronic cu diaree cronica si scadere in greutate,
- Boli de intestin subtire post-medicamentoase sau de alta natura,
- Investigarea modificarilor intestinului subtire depistate prin alte metode (bariu, CT, RMN).

Esofagul se vede prost cu aceasta metoda, datorita vitezei mari cu care capsula traverseaza acest organ,
stomacul se vede bine, dar mai bine se vede endoscopic, iar colonul se vede mai prost decat la
colonoscopie datorita resturilor fecale care fac vizibilitatea proasta. In plus, metodele endoscopice clasice
permite si prelevarea de biopsii- lucru imposibil cu capsula endoscopica-.

De aceea, indicatia principala este explorarea intestinului subtire- care de altfel are relativ putine boli-.

Ce investigatii se fac anterior explorarii cu capsula endoscopica?

De obicei, pe baza simptomelor si a analizelor uzuale, nu se poate spune cert daca exista suspiciunea de
boala a intestinului subtire. De aceea, pentru a nu face inutil explorarea cu capsula, anterior acesteia se
incearca precizarea diagnosticului prin alte metode:
- Endoscopie digestiva superioara,
- Colonoscopie,
- Examinare cu bariu a intestinului subtire,

Contraindicatii si efecte secundare

Contraindicatiile explorarii cu capsula endoscopica:


- Obstructie gastrointestinala,
- Stricturi gastrointestinale sau fistule,
- Tulburari de deglutitie (inghitit),
- Sarcina,
- Atentie la cei care au stimulatoare cardiace.

Efecte secundare explorarii cu capsula endoscopica:

Sunt rare, cel mai frecvent fiind semnalata retinerea capsulei pe traiectul examinat (1% -5%maximum), la
un pacient retinerea durand 3 luni.
Daca retinerea este abordabila cu endoscopul se scoate cu acesta, daca nu, se scoate chirurgical.

Pregatirea pentru explorare:

- In ziua anterioara explorarii mesele trebuie sa fie cu lichide transparente,


- Peste noapte nu se mananca,
- Capsula este inghitita cu putina apa dimineata,
- Dupa doua ore se pot bea lichide, iar mancare usoara dupa 4 ore.

Colonoscopia

Colonoscopia este o investigatie ce permite medicului sa observe interiorul intestinului gros (rectul si
colonul) cu ajutorul unui instrument flexibil prevazut cu o mica camera numit colonoscop. Aceasta
investigatie e de mare ajutor in cazul descoperirii polipilor, a zonelor ulcerate, a tumorilor sau a zonelor
inflamate sau hemoragice. In timpul colonoscopiei se poate preleva biopsie de la nivelul colonului sau
rectului sau pot fi extirpate tumorile de la acest nivel. Poate fi folosita si in cadrul unui screening pentru
identificarea si indepartarea tumorilor cu potential cancerigen sau a tumorilor maligne din colon sau rect
(cancerul colorectal).
Colonoscopul este un instrument subtire, flexibil, cu o lungime cuprinsa intre 121,9 cm si 182,9 cm. O
camera mica este atasata de colonoscop aceasta putand face fotografii si inregistrari video in interiorul
intestinului gros. In unele cazuri se poate folosi si fibra optica, dar in general tehnologia digitala a inlocuit
fibra optica. Colonoscopul poate fi folosit pentru examinarea in intregime a intestinului gros, dar si pentru
examinarea doar unei mici portiuni de intestin subtire. Un alt test numit sigmoidoscopie poate arata doar
rectul si ultima treime inferioara a colonului.
Inaintea investigatiei trebuie sa se faca pregatirea colonului. Aceasta pregatire poate dura o zi sau doua in
functie de cerintele medicului. In unele cazuri este potrivita doar pregatirea din seara dinaintea
examinarii. Pentru multi, aceasta pregatire este mult mai dificila decat investigatia in sine. Trebuie ca in
ziua pregatirii pacientul sa stea acasa deoarece va merge destul de des la toaleta. Pregatirea pentru
colonoscopie va face ca pacientul sa aiba multe scaune pana la aparitia diareei deoarece tubul digestiv
trebuie golit pentru ca vizualizarea tubului digestiv sa fie cat mai buna. Pregatirea pentru colonoscopie
poate fi deranjanta si pacientul se poate simti infometat. Inainte de a bea solutia speciala necesara
pregatirii ar fi bine ca pacientii sa aiba la indemana un suc de fructe sau o alta bautura racoritoare pentru a
o bea dupa deoarece acea solutie are un gust sarat.

Scopul investigatiei
Colonoscopia este necesara atunci cand:
-exista probleme sau anumite afectiuni la nivelul anusului, rectului sau a intestinului gros. Aceasta
examinare este necesara atunci cand pacientul prezinta simptome ca sangerari neexplicabile la nivelul
rectului, diaree cronica sau constipatie, sangerari oculte sau vizibile in scaun, dureri ale etajului
abdominal inferior
-se doreste evaluarea rezultatelor anormale de la examinarea cu bariu
-se realizeaza un screening pentru cancerul colorectal sau al polipilor colonici. Cei mai multi dintre
experti recomanda screeningul pentru persoanele lipsite de factori de risc pentru cancerul colorectal
incepand cu varsta de 50 de ani. Testele pentru determinarea sangerarilor oculte impreuna cu
sigmoidoscopia sunt recomandate, dar pot fi folosite si colonoscopia sau examenul baritat in dublu
contrast. Daca testele de depistare a sangerarilor oculte sau examenul dublu contrast cu bariu sunt
anormale se poate recomanda o colonoscopie sau sigmoidoscopie
-se recomanda ca persoanele care au riscuri crescute de a face cancer de colon sa faca astfel de examinari
de la varsta de 40 de ani. In functie de nivelul de risc screeningul poate include teste de depistare a
sangerarilor oculte, sigmoidoscopie, examen baritat in dublu contrast sau colonoscopie. In cazul
persoanelor cu risc crescut de a face cancer de colon este bine ca acestea sa fie sfatuite de medic in
legatura cu examinarea cea mai utila in fiecare caz in parte.
Colonoscopia mai poate fi facuta in urmatoarele situatii:
-screening in cazul celor operati de cancer de colon sau cancer rectal pentru a vedea daca au aparut
recurente
-monitorizarea cresterii polipilor care nu pot fi complet extirpati
-monitorizarea tratamentului in cazul bolilor inflamatorii intestinale
-extragerea de corpuri straine
-evaluarea cauzelor de diaree cronica
-investigarea surselor in cazul sangerarilor de la nivelul tubului digestiv.

Pregatirea pentru investigatie


Inainte de colonoscopie trebuie discutat cu medicul despre:
-un eventual tratament in curs cum ar fi tratamentul cu insulina sau alte medicamente utilizate in
tratamentul artritei. Trebuie discutat cu medicul daca este voie sa fie administrate aceste medicamente in
ziua cand are loc procedura
-eventualele alergii la medicamente, inclusiv anestezicele
-probleme ale coagularii sangvine sau tratamentul cu anticoagulante sau medicamente antiinflamatorii
nesteroidiene cum ar fi aspirina
-un istoric de boala cardiaca sau alte probleme de aceasta natura. Daca pacientul ia antibiotice inaintea
interventiilor dentare trebuie ca acesta sa intrebe medicul daca si in acest caz este necesar sa urmeze un
astfel de tratament
-efectuarea unei examen radiologic cu substanta de contrast cu cel putin patru zile in urma
-posibilitatea ca pacienta sa fie insarcinata
Se poate ca medicul sa indice pacientului sa intrerupa tratamentul cu aspirina sau cu fier cu 7 - 14 zile
inainte de examinare. Daca pacientul trebuie sa urmeze un tratament cu anticoagulante in mod regulat
trebuie sa discute cu doctorul inainte.
Inainte de examinare trebuie sa fie pregatit colonul. Posibilitatea medicului de a vedea cat mai bine
interiorul colonului depinde in mare masura de modul in care acesta este curatat de continut. Urmatoarele
informatii sunt necesare pentru o cat mai buna pregatire a colonului. Medicul va discuta cu pacientul si ii
va da indicatii in functie de starea de sanatate, varsta sau de vreun tratament cronic al pacientului:
-cu o zi sau doua inainte de colonoscopie trebuie ca pacientul sa nu mai manance alimente solide si sa bea
doar lichide clare cum ar fi apa plata, ceaiul, cafeaua, sucuri de fructe. Nu trebuie ca pacientul sa manance
sau sa bea mancare rosie sau sucuri rosii. Exista, mai nou, si unele solutii de mare ajutor in pregatirea
colonului, dar acest lucru trebuie discutat inainte cu medicul
-medicul va prescrie un laxativ pe care pacientul il va lua in seara dinaintea interventiei. Uneori laxativul
este sub forma de praf la care trebuie adaugata o anumita cantitate de apa; aceasta solutie va trebui sa fie
bauta de pacient cate putin timp de 2 ore. Solutia poate avea un gust mai sarat si sa dea pacientului stari
de greata. De fiecare data cand se inghite o cantitate din solutia respectiva se poate bea apoi o cantitate de
apa pentru a scapa de acel gust.
-este bine ca pacientul sa stea acasa in seara dinaintea examinarii deoarece va trebui sa mearga des la baie

-trebuie ca pacientul sa bea destule lichide pentru a evita deshidratarea si pentru o cat mai buna pregatire
a colonului
-nu trebuie sa se manance mancare solida dupa administrarea laxativului
-trebuie sa se evite hidratarea cu lichide cu 6-8 ore inainte de colonoscopie
-se poate ca medicul sa dea indicatie de efectuare a unei clisme evacuatorii pentru o cat mai buna
pregatire a colonului
Trebuie ca pacientii sa fie insotiti de o alta persoana pentru ca va fi sedat inainte de interventie.

Cum se realizeaza investigatia


Colonoscopia se poate efectua in cabinetul medical, intr-o clinica sau intr-un spital. De cele mai multe ori
aceasta investigatie este facuta de un medic specializat in probleme ale tubului digestiv – gastroenterolog
- ajutat de o asistenta. Uneori chiar medicii de familie, internistii sau chirurgii pot fi instruiti sa faca
aceasta investigatie.
In timpul testului pacientul va primi un analgezic si un sedativ usor pe cale endovenoasa pusa la nivelul
bratului. Aceste medicamente vor reduce durerile si va face ca pacientul sa fie relaxat in timpul
examinarii. De aceea este posibil ca pacientul sa nu-si aminteasca ceea ce s-a petrecut in timpul
colonoscopiei.
Pacientul se va dezbraca de haine si va primi un halat de hartie care-l va acoperi pe toata perioada
examinarii.
Pacientul se va aseza in decubit lateral cu genunchii stransi la piept. Dupa ce pacientul va sta in pozitia
respectiva doctorul va face un tuseu rectal pentru a verifica daca anusul este permeabil. Apoi va fi
introdus usor colonoscopul si se va inainta usor prin intestinul gros. In unele cazuri, doctorul poate
verifica pozitia colonoscopului cu ajutorul fluoroscopiei.
Pacientul poate avea un impuls de a impinge afara colonoscopul si poate, de asemenea, simti crampe
abdominale. Trebuie ca pacientul sa incerce sa respire adanc pe gura pentru a relaxa musculatura
abdominala si pentru a diminua astfel disconfortul.
Se poate ca pacientul sa simta sau sa auda cum pe langa colonoscop iese aer. Nu este nici un motiv ca
acesta sa se simta rusinat. Aceasta trecere a aerului este una normala. Se poate ca medicul sa doreasca ca
pacientul sa schimbe pozitia in timpul investigatiei.
Medicul va incerca sa examineze intreg intestinul gros, motiv pentru care se va introduce usor
colonoscopul pentru o cat mai buna vizualizare a tubului digestiv.
Doctorul poate introduce un forceps sau o periuta prin colonoscop pentru a colecta mostre de tesuturi
(biopsie) sau pentru a extrage unele tumori de la acest nivel. Prelevarea biopsiei este complet
nedureroasa.
Dupa ce examinarea s-a incheiat colonoscopul va fi extras usor, iar regiunea anala va fi curatata. Daca
pacientul are dureri datorita gazelor este mai bine ca acestea sa fie eliminate.
Aceasta examinare dureaza aproximativ 30 - 45 de minute dar se poate prelungi in functie de ceea ce se
gaseste in timpul investigatiei.
Dupa test pacientul va fi urmarit timp de 2 ore pana cand se termina efectul medicatiei, moment in care
pacientul este complet refacut si poate pleca acasa. Dar pacientul nu va putea conduce sau desfasura
activitati cu motricitate fina. Doctorul va informa pacientul cand acesta va putea sa-si reia activitatea
normala si alimentatia. Trebui ca acesta sa bea cat mai multe lichide pentru a inlocui pierderile date de
administrarea laxativului, dar nu trebuie baut alcool.

Ce se simte in timpul investigatieiSus


Aceasta examinare poate fi umilitoare si inconfortabila. Cunoscand cum decurge aceasta examinare
pacientul poate sa fie mai putin fricos si astfel sa fie cat mai putin neplacuta. Medicamentele folosite in
curatarea tubului digestiv, in special laxativele puternice, pot produce diaree si crampe abdominale, care
pot tine pacientul destul de mult timp in baie.
In timpul testului se poate ca pacientul sa fie foarte ametit si totodata relaxat de la sedative si anestezice.
Exista posibilitatea ca pacientul sa simta dureri scurte in momentul in care colonoscopul avanseaza sau
cand este introdus aerul.
Pe masura ce colonosopul avanseaza pacientul poate simti miscarile intestinului si nevoia sa elimine
gazele. Daca pacientul are dureri trebuie ca acesta sa informeze medicul.
Instrumentul folosit pentru extragerea materiilor fecale si a secretiilor poate fi galagios dar nu cauzeaza
durere. Prelevarea biopsiei sau indepartarea polipilor este de asemenea fara durere deoarece mucoasa
intestinala nu contine inervatie pentru durere.
Dupa examinare pacientul se poate simti ametit, pana cand dispare efectul medicamentelor, lucru ce se
intampla de obicei in cateva ore. Multi pacienti nu-si pot aminti ceea ce s-a intamplat in timpul
investigatiei.
Dupa terminarea procedurii pacientul poate simti dureri abdominale datorita gazelor si de aceea este bine
ca acestea sa fie eliminate. Daca s-a luat biopsie sau s-a extras un polip se poate ca pacientul sa observe,
timp de cateva zile, urme de sange in materiile fecale. Daca a fost indepartat un polip este indicat ca
pacientul sa nu mai ia aspirina sau un alt antiinflamator nesteroidian pentru inca 7 - 14 zile dupa
procedura.

Riscuri
Complicatiile sunt rare. Exista un mic risc de punctionare a colonului si de a cauza o sangerare severa
data de lezarea peretelui colonului. Ar putea fi vorba si de un mic risc de infectie.
Pacientii care au afectiuni cardiace, valve artificiale trebuie sa ia tratament antibiotic inainte si dupa
efectuarea investigatiei. O tulburare de ritm (aritmie) poate aparea in timpul examinarii dar intotdeauna
dispare de la sine fara tratament.

Dupa examinare

Trebuie imediat anuntat medicul daca:


-exista sangerare rectala importanta
-exista dureri abdominale severe
-apare febra
-apare ameteala

Rezultate
Colonoscopia este o investigatie ce permite medicului sa observe interiorul tubului digestiv cu ajutorul
unui tub subtire si flexibil, prevazut cu o camera ce poate prelua imagini. Daca in timpul examinarii se
preleva biopsie, tesutul va fi trimis la analiza morfopatologica:
-mostrele de tesut vor fi examinate intr-un laborator de morfopatologie pentru a cauta eventualele
afectiuni ale tubului digetiv
-alte mostre vor fi analizate pentru a vedea cu certitudine daca exista infectie la acest nivel
Medicul poate discuta cu pacientul concluziile partiale ale acestei examinari chiar imediat dupa
incheierea acesteia. Celelalte rezultate sunt gata in cateva zile. Anumite teste, pentru depistarea unor
infectii, pot dura chiar si cateva saptamani.

Normal:
- Mucoasa tractului digestiv este neteda si de culoare roz, cu numeroase vilozitati. Nu sunt observate
tumori, sangerari ale mucoasei sau zone de inflamatie.

Patologic:
- Una din cele mai frecvente descoperiri la colonoscopie este prezenta hemoroizilor (cea mai comuna
cauza de sangerare in scaun), polipi, tumori, zone ulcerate, diverticuli sau zone de inflamatie. O mucoasa
rosie, edematoasa (colita) poate fi data de boli inflamatorii intestinale.
- Diferite tipuri de polipi
- Cancer de colon.

Ce afecteaza aceasta investigatie

Factorii ce pot interveni in acuratetea rezultatelor testului sunt:


-o alta examinare cu bariu cu o saptamana inainte de colonoscopie. Prezenta de bariu in colon/rect poate
bloca obtinerea de imagini
-prezenta materiilor fecale, interventiile chirurgicale anterioare pe colon sau un colon cu multe coturi pot
cauza disconfort major in timpul investigatiei
-tratamentele cu suplimente de fier pot face ca scaunul sa fie inchis la culoare si de asemenea poate face
curatarea colonului mai dificila. Trebuie evitate comprimatele de fier cu cateva zile inainte de procedura
-lichidele rosii sau cele gelatinoase ingerate inainte de test pot modifica culoarea secretiilor
gastrointestinale si pot fi confundate cu sangele

De retinut!
-in general, gravidele sau persoanele cu afectiuni cardiace, infectii abdominale, diverticuloza nu trebuie sa
faca colonoscopie decat daca este absolut necesara
-colonoscopia este o procedura mai scumpa decat bariu pasaj sau alte examinari ale colonului
(sigmoidoscopia), dar poate fi facuta mai rar daca rezultatele sunt normale. Screeningul cu colonoscopie
este recomandat la fiecare 10 ani, la cei cu rezultate normale si la 3-5 ani pentru cei cu factori de risc in a
dezvolta cancer de colon sau cand sunt detectate modificari in timpul colonoscopiei
-colonoscopia implica un risc mai mare si un disconfort mai mare decat sigmoidoscopia si nu in toate
cazurile doctorul reuseste sa vada intreg colonul. Sigmoidoscopia si bariul pasaj sunt doua variante de
screening in cazul cancerului de colon sau in cazul altor afectiuni atunci cand persoana respectiva refuza
colonoscopia sau atunci cand aceasta procedura nu este indicata
-multi specialisti recomanda screeningul pentru persoanele fara factori de risc in dezvoltarea cancerului
de colon la varste de peste 50 de ani. Testele de sangerare oculta plus sigmoidoscopia sunt de multe ori
recomandate, dar pot fi folosite si colonoscopia sau examenul baritat. Daca rezultatele la testele de
sangerare oculta, examenul baritat sau sigmoidoscopie sunt modificate, atunci se recomanda colonoscopia
sau sigmoidoscopia impreuna cu examenul baritat
-specialistii recomanda ca la persoanele cu riscul de a dezvolta cancer de colon sa se inceapa examinarile
de screening de la 40 de ani. In functie de riscuri, screeningul pentru cancerul de colorectal poate include
testele de sangerare oculta, sigmoidoscopia, examenul baritat si colonoscopia. Trebuie discutat cu
doctorul si, in fiecare caz in parte, va fi recomandata una dintre examinari
-daca pacientul doreste, se poate face o colonoscopie “virtuala”. Aceasta procedura este una mai noua ce
utilizeaza computerul tomograf ce preia imagini bi sau tridimensionale ale colonului:
-colonoscopia virtuala este mai putin invaziva decat cea conventionala si poate fi o buna metoda de
screening la cei cu factori de risc pentru aparitia cancerului de colon. Totusi, in cazul observarii de
modificari. tot trebuie sa se revina la cea conventionala deoarece asa se pot preleva biopsii
-pentru cei cu riscuri crescute de aparitie a cancerului, colonoscopia conventionala este mult mai adecvata
deoarece permite prelevarea de tesuturi sau extirparea unui polip
-acest nou tip de colonoscopie este foarte scumpa si uneori neacoperita de asigurarea de sanatate.