P ARTICULARcTT AT1IN FUNCTIE DE SPECIE

Concentra(:ia hemoglobinei in sauge depinde in primul rand de activitatea

musculara. La cabaline ~i caine, care au 0 acticvitate musculara intensa, cantitatea
de hemoglobina este mIDmare dedit la taurine, ovine ~ipisidi.
Numarul de eritrocite tji VEM va-riaza en specia. Speciile care au VEM-m
scamt au 1m numar mID mare de eritrocite, ceea ce face ca sdrimbul de gaze sa fie
mID blm pentru ca suprafata totala a eritmcitelor este mIDmare. Aceasta explica de
ee unele rase de em se preteaza la activitari sportive - viteza, trap - ~i altele la
tracriune. Dintre animalele domestice, capra are ce1e mID mici eritrocite, dar eel
mID mare numar (13 milioane/llLm3), lLrmeaza apoi oIDa (11 ll1ilioane/mm3).
Aceasta specificitate se datoreaza faptului ca stramo~ii acestor animale, traind la
altitudhie, unde concentraria mdgenului era midi, au trebuit sa compenseze aceasta
anomalie a gaze1or pentru a supravietui.
L11plan~a II se evidenriaza fonna ~i dimensiunile eritrocite1or la diferite
specii de animale.
NlLmarul de eritrocite ~i hematocrit-Ill pot prezenta variarii mari detemrinate
de efortul fizic, emorii ~i de stresul pmdus prill recoltarea pmbelor de sange, mID
ales la cabaline ~i oVille.

LEUCOCITElE

Leucocitele (globulele albe) sunt celule nucleate caracterizate prin

polimorfism morfologic ~i functionaL Din punet de vedere structural ~ functional,
leucocitele sunt gmpate in fagocite §iimunocite.
1. Fagocitele cnprind granulocitele, reprezentate de neutrofile, eozmofile
~i bazofile (denumit sistem mie1oid sau polimorfonuc1ear), ~i monocitele.
Fagocitele reprezmta 2/3 din totalul leucocitelor sanguine. Ele actionem
nespecific in apararea organismului poo mglobarea ~ distrugerea compu~ilor
deveniti straini de organism (non-self) sau a agenrilor patogeni, eu ajuwrul
enzimelor lizozomale, proces denunrit fagocitoza.
2. Imunocitele cuprind limfocitele ~ plasmocitele, celule specializate, care
aqioneaza specific in apararea organismului, limfocitele prin sensibilizare
specifica, iar plasmocitele prill sinteza de anticorpi specifici.

LEUCOCITOPOEZA

Leucocitopoeza este procesol de formare a leucocitelor in sisteme

specializate; ea include granulocitopoeza, monocitopoeza §i limfocitopoeza
(plan~aI).
1. Granulocitopoeza :reprezinta procesul de formare a granulocitelor.
Procesul se desfii~ara ill maduva osoasa hematogena, unde celu1elesunt grupate in
trei compartimente : celule stem pluri- ~i unipotente; celule in faza de proliferare
374
(mielobl~ti, promielociti ~i mielociti m&;); celule mature ~i de rezerva (mie1ocip
mici, metamielocip nesegmentap ~i segmentati).
In fonnarea granulocitelor actioneaza un mecwism umoral ~i un mecanism
neuroendocrin.
Mecanismul umoral este asigurat de: granulopoetina, substanta prezenta in
mediuI stromal al moouvei hematogene, care actioneaza 1.'1 compartimenrul
celuIelor stem grannlomonocitopoetice; doi factori polipeptidici (antichalona -
stLmuIator, chalona - iPlllbitor) care acponeaza in compartirnentul proIiferativ,
facton secretap probabil de granulocitul matur; sistemulfactorilor granulocitari-
inducton (accelereaza citodiabaza celuIelor stocate) ~iinhibiton (blocheaza sinteza
ADN ~imitozele).
Meeanismnl neuroendocrin actioneaza prill sistemul nervos vegetativ
(centrii simpatici din hipotalamus) prill honnonii secretati de suprarenale
(adrenalina, glneoeorticoizi), hipofiza (ACTH, STH, prolaetina), hipotalamns
(cortieoliberina), tiJoida, paratiroide, splina, hormonii androgeni. Aee~ti faeton
stimuleaza granulopoeza.
InmuIprea ~i maturarea celnlelor se face in maduva hematogena ~i este
rezultatul aetivitapi mitotice, prin care celuIele proliferate tree dupa diviziune prill
faze succesive caracterizate prin procese metabolice specifice. In acest proces,
celuIele stem (su~) se multipliea foarte ineet, celuIele diferentiate tinere se
llnnnitese foarte activ, iar ce1uIe1ediferenpate adulte in mod obi~uit nu se
multiplica. 0 parte din celuIele diferentiate tinere nu se matureaza, e1econstituind
rezerva organismului pentru situatiile ill care este nevoie de 0 multiplicare rapida.
In moouva hematogena predomina celuIele in curs de maturare ~i celulele mature,
unneaza celuIe1e tinere, iar celulele stem sunt rare. Deci in maduva exista un
rezervor de grannlocite.
Procesnl de fonnare a granuIocitelor incepe cu ce1ula stem
grannlomonocitopoetica, cu structura neprecizata, din care se formeaza
mie1oblastul (celula mare, cu citoplasma bazofila dispnsa uniform ~i nnden ce
oenpa 2/3 din celnla aviind 2-4 nucleoli), unneaza promielocitul (in nucleu numal
urme de nucleoli, citoplasma mal abundenta ~i mal intens bazofila, cu granulatii
azurofile mal abundente). Promielocitul, prill maturatie, se transforma in mielocit
(ce1ula mal mica, eu nudeu oval sau eurbat ~i lara nucleoli, citoplasma bine
circumscrisa ~i acidofila in care apar granuIapile specifice pentru fiecare tip de
gra..nuIocit- nentrofil, eOzllofil, bazofiI). Maturatia treptata a mielocitnlni dnce la
aparitia metamie1oeitului (nndeul se curbeaza caracteristic In forma de potcoava
pentru neutrofile ~i eozinofile ~i neeurbat cn 0 incizura mediana pentru bazofile,
citoplasma este oxifila). U1timuIstadin este granuIocitul adult a earni morfologie
eorespunde eu propnerntile functionale ale fiecarui tip.
Granulocitopoeza este stimnlata de resturile 1eucocitelordistruse, proteine
straine de organism, toxine microbiene, care au calitatea de facton antigenici,
actiunea lor declan~iindactiunea mecanismuIuineuroendocrin de regIare.
Citodiabaza este procesnI de tretere a granulocitelor achdte din moonva
osoasa hematogena in sangele periferic prill partlciparea activa a celulelor ~i
peretelui sinnsurilor vaseulare, care se1ecteazatrecerea celulelor. Ajunse in sistemul
375
circulator, 0 parte din granulocite se dispun in sangele ci..rculant~i 0 aha parte la
periferia vaselor de sange Iipite de endote1iul vascular. La mve1ul venule1or
postcapilare, granulocite1ernigreaza in tesuturi (in circulapa sang-llinade sunt in
tranzit aproximativ 10 ore, eel mult 0 zi) unde l~i indeplinesc funcpile rimp de 4-5
rile §i apoi sunt distruse. Granulocitele au sens unic de circulape (maduva
hematogena - sange - tesuturi), nu reintra in circulape. In tesuturi, eozinofiluI se
poate transfonna in eozinocit ~ibazofilulill mastocit, celula specializatain stocarea
~ieliberarea de histamma.
Granulocitopoeza se intensifica sub acpunea agenplor agresori, productia
de granulocite putand sa creasca de 4-5 ori fata de nonnal. Ciind cantitatea de
granulopoetina este crescuta se diferenpaza §i matureaza 0 cantitate mare de
neutrofile, cand cantitatea de granulopoetina scade, se diferenpaza §i matureaza un
nlLII1armare de monocite. Aeestea explica cre~terea numaruIui de neutrofile In
prima faza a agresiunii ~ia monocitelor in faza de refaeere a organismului.
2. Monocitopoeza reprezinta proeesul de fonnare a sistemului monocito-
macrofagic denumit §i sistem reticuloendotelial macr~/agic. Din celula stem
comuna granulomonocitopoetica se fonneaza monocitoblastul sau promonocitul,
care poo diviziune se transfonna ill monocit, celula imatura functional. Monocitele
raman la locul de fonnare foarte pupn (aproximativ 2 ore), dupa care trec toate ill
circulatia sanguina §i apoi ill tesuturi unde devin mature §i active functional §i apte
pentru fagocitoza. Celulele mature din !esuturi poarta numele de macrofage,
numarullor fiind mai mare ca al monocitelor, datorita duratei de viata lungi ( luni,
chiar ani) ~i capacitatii de multiplicare locala sub actiunea excitautilor adecvati,
transfonnandu-se ill histiocite. Macrofagele se distrug dupa ce §i-au Indeplinit
functia (deci au tot SellSde circulatie unic), procesul fIind preponderent in alveolele
pulmonare §i lumenul intestinal.
3. Limfocitopoeza este procesul prin care se fonneaza limfocitele ~i
plasmocitele sau sistemul limjoplasmocitar, desfa~urat in maduva osoasa
hematogena ~i tesuturi specializate. In maduva hematogena, din eelulele stem
pluripotente se diferenpaza lima limfocitara sub influenta, probabil, a unei
limjopoetine. Etapele de dezvoltare morfologica sunt : limfoblast, celula mare
avand nucleu cu nucleoli, citoplasma relativ ingusta, bazofiHi; prolirPJ'ocit,
dimensiuni mai mici, nuc1eu cu urme de nucleoli, citoplasma mai palida eu
granulapi azurofile fine; limfocit, mare, mijlociu ~i true, celula eu nucleu bine
reprezentat, intens colorat ~i citoplasma bine stransa in jurul nucleului, palid
bazofila.
0 parte din celulele stem limfopoetice trec 1.11 sauge ~i sunt transportate pe
aceasta cale pana in timus unde prolifereaza ~ise diferenpaza specific. 0 alta parte
prolifereaza ~i se diferentiaza la mvelul maduvei pentrn mamifere, in bursa lui
Fabricius la pasan, constituind 0 populape de limfocite distincte functional.
Maduva osoa...~hematogena la mamifere, bursa lui Fabricius la pasan ~i timusul
sunt organe limfoide centrale, care asigura cre~terea, diferenperea ~i mentinerea
ce1or doua popuIatii de limfocite. In timus, prill diferenpere, se fonneaza
lil1ifocitele T, iar in bursa lui Fabricius ~i maduva osoasa limjocitele B. Atat
limfoeitele T cat §i limfocitele B, ajung prin intennediul sangelui in noduIii
376
limfatici, splina §i alte formatii limfoide, denumite §i organe limfoide periferice
sau secundare. La l1ivelul acestor organe, limfocitele prin "ecotaxis II (fenomen de
recunoa~tere ) se grupeaza ill zone specifice :
- limfocitele T, ill zona paracorticala a nodulilor, pulpa alba a splinei ~i
zona perifoliculara a formatiunilor limfoide, structlli-i denumite arii
timodependente;
- limfocitele B, ill foliculii germinativi ai nodulilor, corpusculii Malpigbi
din pulpa alba a splinei §ipulpa ro~ie §iill centrii clari ai foliculilor limfoizi pentru
alte fonnatiuni limfoide, zone denumite arii bursodependente.
Organele limfoide periferice sau secli..ndaresunt gener«toare permanente de
limfocite T §iB funqionale care se afla m circulatie.
Limfocitele soot dotate cu mi~cfui active, care servesc la strabaterea
membranelor endoteliale ~i la revenirea ill circulatia sanguina de mai muite ori m
decursul existentei lor.
Limfocite1e reciJculante sunt celule cu memorie imunologica, au duratii
lunga de viata (luni chiar ani). Limfocitele T asigura imunitatea mediata celular. La
eontactul eu antigene specifice sufera transformari profunde §i devin celule mari
biperbazofile, de tip blastic. Aeeste celule reprezinta stadiu avansat de maturatie §i
este un stadiu specific ~i obligatoriu pentru multiplicarea ~i formarea celulelor
efectoare malt specializate ale raspunsuhri imlln. Limfocite1eB au rol In lIllunitatea
umorala. Ele dau n~ere plasmocitelor, care sunt celule fixe, raspandite ill
tesuturile organismului ~iau rol ill secrepa de anticorpi (fig. 6.6).

NUMAAUL DE LEUCOClTE

Valorile leucocitemiei ( nUlll3rde leucocite I mm3 sange ) sunt cuprinse

illtre 7-12 mil la cabaline, taurine, ovine ~i caprine ~i 20-30 mii la giiina, la
celelalte specll avand valori intermediare (tabe16.18).
Proporp.a elementelor albe in fonnula leucocitara se caracterizeaza prin
predominanta limfocitelor (50-65 % ) la rumegatoare ~i giiina §i a neutrof1lelor
(50-70 % ) la suine, cabaline, dUne §i pisidi. Monocitele §i eozrnof1leleau valori
scazute, aproximativ 5 % pentru monocite §i2-5 % pentru eozrnofile, iar bazof1lele
illjur de 1 %, Cllexceptia iepurelui la care pot ajungepana la 9 % (tabel6.18).

ParticuIaritap in funcpe de specie.

La animale, nUlllarul de leucocite este influentat de hormonll
corticosteroizi. Sub acest aspect, bovinele, ovinele §i caprinele au cel mai mic
nUlll3rde leucocite ~icel mai mare procent de limfocite ( 60-65 % ) pentru ca au 0
secretie mica de hormoni corticosteroizi. Carnete §i pisica la care secretia de
hormoni este crescuta au un nUlll3rmai mare de leucocite (9-13 ; 10-15 mii/ mm\
un procent scazut de limfocite (20-35 %) ~icrescut de neutroftle (65- 70 %).

377
 Tebe/6.18

VALOR/LE LEUCOC/TELOR TOTALE C/RCULANTE :)/ FORMULA

LEUCOCITARA LA AN/MALE (din N. Jain, 1986, cu unele completiiri)

Leucocite Formula leucocitara

Svecia (x IO3;pJ) Nt. (%) Nm. (%) L(%) M{%) Eo (%) B(%)

Cal 9,05 0,35 52,6 38,7 4,3 3,35 0,49

-
5,4 14,3 98 -8 22 -72 17 - 68 0,0 - 14 0,0 10- 0,0-4

Bovine 8,0 0,5 28 58 4 9 0,5

4,0-12,0 0,0-2 15 -45 45-75 2-7 0,0- 20 0,0-2
- 2-8 ani 6,6 :iO,3 31,2 :1:0,9 62,4:1:0,5 2,6:1::0,4 3,2:1:0,7 0,6:iO,1

Ovine 7,7 rare 30 62 5 5 0,5

4 - 13,6 10-50 40-75 0,0 - 6,0 0,0 - 10 0,0- 3
- tineret 6,9:1::0,7 40,5 +2,7 54,0:1::2,4 4,8 :1::
0,3 0,7:1::0,4 0,0

Capra 9,0 rare 36 56 2,5 4 0,5

4 - 13 30 - 48 50-70 0,0-4 1-8 0,0 - 1
Suine 16 1 37 53 5 3,5 0,5
11 - 22 0,0-4 28 - 47 39 -62 2 -10 0,5 - 11 0,0-2
- scroafe 15,4 :1::1,4 42,3 :1::1,4 50,6:tl,3 4 :t 0,4 3,5 :1:0,4 0,3:1:0,1

Caine 11,5 0,8 70 20 5,2 4 rare

6 -17 0,0 -3 60-77 12 - 30 3 - 10 2 -10

Pisica 12,5 0,5 59 32 3 5,5 rare

5,5 - 19 0,0 - 3 35 - 75 20 - 55 1-4 2 -12

Giiina 12 rare 28 60 8 4 rare

12 - 30 15 40- 45 - 70 5 - 10 1,5 -6
Iepure
- domest. 9,7:t 3,2 0,02 45,2 45,3 4,6 1,9 3,0
- salbatic 7,5 + 3,1 0,03 50,4 42,7 4,3 2,2 0,4

Cobai 11,1 :1::2,9 0,02 23,4 71,4 2,7 2,4 0,05

Hamster 5,2 :t 1,2 20 61 3,0 1,8 0,0
Sobolan 8,3 :1::2,3 0,08 24,9 68,3 3,0 3,6 0,08
Soarece 6,3 :t3,7 0,09 21 74,3 2,4 1,5 0,08

Nt - neutrofile tinere (eu nucleu nesegmentat); Nm - neutrofile mature (eu nucleu

segmentat); L - limfoeite; M -monocite; Eo - eozinofile; B - bazofile
378
 MaduvQ osoasa
Celule stem

~
~
Dezvo!tarca
sistemului bursal
n. sistemului
'\7 Dezvoltarea
timic

~
.
~
Bursa epiteliala
~ Timu~
epitelial

~ ~
l. Tesuturi
iimfatice
primare
Bursa limfoidii
Timus limfoid
0
0
0
0
0 0 '
000 00:-. 0
... 00o:~o..:. 0
0 o'o. o@\QI'6'o"
r;::,~ .0.0 0
. .. @0 @i!?I';"@.t...
0...@9~.:: .
:".0 (Qj@@...0
... ... O)@@o ::: ,
,,-" ..-:..:0"... ....
Plasmocite,/'" .:.:. . " Limfocite
T
@ /,,-" 11.Te.suturi li~fatice """" '

Imunltate umorala Imunitate celulara

../ I (gang!ioni,splina)
penferlce
Imunoglobuline G)A,M,D Expulsie homogrefa
Anticorpi specificl,antibac- Hipersensibilitate'intorzi-
teri cni,antivi rali,antitox ici ata
etc. Reactie9refe -antigazda
FIG. 6.6. REPREZENTAREA SCHEMAl1CA A PRODUCERlf LIMFOCfIELOR B $f T
( dupa N. Constantin, 1998)

PROPRIETATILE MORFOLOGICE ~I FUNCTIONALE ALE

GRANULOClTELOR, MONOCITO-MACROF AGELOR,
LIMFOCITELOR ~I PLASMOCITELOR

1. Neutrofilele sunt cele mai numeroase la cat porc, caine, pisidi ~iiepure
(valori medii peste 25- 30 % ). Celnlele adulte din sfuIgeleperiferic sunt relativ
marl (9-14 microni), cn nnden segmentat in 2-6 lobi uniti prin fi1amentesubtiri de
cromahlla (plan~ II). Segmentarea nucleului se face treptat, numiirnl lobilor
cresdind en V3rsta.La femele, ~t de un lob se gase~e cromatina sexuala care
379
 are forma unui bar de batut toba (formatiunea este prezenta la un anumit procent
de neutrofile, aproximativ 80 %). Citoplasma oxifila este bine reprezentata §i
contine un numar foarte mare de granulatii fine rotunde care au un continut
enzimatic bogat, necesar pentru activitatea celulei - enzime glicolitice, peroxidaze,

.
fosfataza acida §i alcalina, lizozim, proteaze, oxidaze, lipaze, fagocitina (factor
antimicrobian).

Din punct de vedere fimctional, neutrofIlele au rol ill apararea

organismului prin func,tia de acumulare focala fagocUica ~i secre,tie, care
reprezinta mecanismul celular de aparare a organismului de elementele
macromoleculare §i cO1]Juscularegenerate de agentii agresori (fig. 6.7). De
asemenea, neutrofilele
transporta vitamina secreta
B12ill transcobalamina 1,0 alfal- globulina care fixeaza §i
sange.
CHEMOTAXII\ DIAPEDEZA I>IAP£bEZ!t (clft;!/iu)

I .'

\~~J
.1~~~~t~
~Neut~-~13?!~-=:~ W ~

...~.
. .: .:.'.

Ade I'cu-e
e .

Ingesti~
\~ ~
@Usosomi
@

\.!)" "". 0 CD
.

l!I
.

';f agosom' .'1" ~.<

~
'

. " .;.',:

Fagocitoza . som
~.:!i-~ /;~(
'" ~.:.
.

Re~I';'~':~i'I
. ua .

f!ago vacUoleve):j)rr
Djges

Digestie~ Adej;-~re £'ni..

FIG. 6.7. CHEMOTAXIA, DIAPEDEZA :]1 FUNCTIA DE FAGOCITOzA A

NEUJROFILULU1 (dupa Ruckebusch, 1991).
380
 2. EozIDof'dele adulte, din sangele periferie, sunt eelule mari (10-15
mieroni ) eu nudeu bilobat, citoplasma oeupata eu granulapi eorpuseulare
eozmofile, euloarea ~i marimea variind in funetie de specie (plan~a ll). Rezerva
medulara de eozmofile este imensa, organismul eliberand rapid eelulele atunei
eand este nevoie. Numi'irul de eozmofile din sangele periferie este redus (valori
medii sub 10 % ), eu variatii largi legate de VID-sta(foarte seawt la noi uaseuti),
rasa, tehnologie de exploatare.
In reglarea numi'iruluide eOzlloeite, are rol sistemul nervos ~i endocrin.
Hormonii, in functie de eantitate, marese sau mie~oreazanumi'irulde eozmofile, in
aeest sens actionand ACTH, glueocortieoizii, mineraloeortieoizii, foliculina,
tiroxina, adrenalina, insulina ~ testosteronul . Eozmofilele, contin in granulatii ~iin
citoplasma 0 cantitate mare de enzime, 0 tr~..medin eantitatea totala de histaminii
din sangele normal, depozite de plasminogen (profibrinolizma), prostaglandina E
eu rol in reglarea granulopoezei.
Eozmofilele au rol in fagocitoza, ele fagocitand in special complexe
illune, imunoglobulinele denaturate sau agregate, eritrocitele acoperite en
anticorpi, micoplasme, ciuperci microscopice. Ace~ti factori specifici fagocitati de
eozinofile, explidi rolullor in reacfiile hiperimune (alergii) .
3. Bazof'dele mature din eireulatia periferiea sunt granuloeitele eu eel mai
mic numal' (valorile medii nu depa~esc0,5 - 1 % , exeeptie fiicand iepurele). Cel
mai mare numar de bazofile este inregistrat noaptea. Sunt celule mari (8-13
microni), eu nudeu u~or curbat, granulatiile eitoplasmatice sunt putine ~i mari ~i
sunt repartizate neuniform, de euloare violet-inehis sau negre (plan§a ll). In
mitoeondrii se gasese enzimele eic1ului Krebs, iar in eitoplasma ~i granulatii,
heparina, histanrina, serotonma, bradiehinina, faetorul chimiotaetic pentru
eozmofile :?ifaetoml de activare a trombocitelor.
Mastocitele, bazofilele din tesuturi, ca celule speeializate in stoearea ~i
eliberarea de histanrina, fumizeaza aproximativ 1/2 din histamina eireulanta,
proces stimulat de STH ~i estrogeni §i inhibat de ACTH, tiroxina, progesteron §i
msulina. In reglarea numi'iruluide bazofile are rol ~i sistemul nervos, eu centrul in
hipotalamns. Sistemul mastocito-bazofil are rol in procesele de adaptare,
participdnd la reacfiile imune ~i de hipersensibilizare, in diftrite metabolisme, in
activitatea antitoxica ~ifagocitara, in vasomotricitate sau contrac,tiamusculaturii
netede in general. Prin eehipamentul de urgenta reprezentat de :histamina,
serotonma, heparina, bradiehinina, partieipa la toate aeeste proeese.
4. Sistemul monocito-macrofagic. Monocitele din sfuIgelecirculant sunt
eelule man (12-18 microni), nudeul este oval ~i incizat cu aspect reniform,
eitoplasma este abundenta, cenu~ie,cu ganulatii Th"leazurofile ~ieu vacuole (plan~a
II). Valorile medii sunt de aproximativ 4-5 % pentru majoritatea animalelor.
Monoeitele raman in sange aproximativ 1-4 zile, dupa care tree in tesuturi
unde se maturizeaza definitiv devenind macrofage. In tesuturi sunt stocate pe
durata de doua hmi sau ani de zite. La nivelul tesuturilor, macrofagele sunt libere,
iar altele sunt fixe; sunt eelule mult mai mari (50-200 microni) ~i au organite bine
dezvoltate. Macrofagele fixe, denumite ~ihistiocite, sunt foarte bine dezvoltate in
traemsul gastrointestinal, fieat (eelulele Kupfer), splina, peritoneu, tesutullimfatie
381
(timus, noduli ), maduva osoasa, sistemul nervos central (neuronofag), tegument
(melanofag), os (osteoclast), eartilaj (condroclast). Celulele epitelioide ~igigantiee
din granulomul tubereulos sunt, de asemenea, macrofage fixe. Histiocitele
formeaza sistemul retieuloendote1ial sau retieulohistioeitar. Macrofagele fixe, in
funetie de nevoile organismului, pot deveni mobile ~illvers ~iuneori se pot diviza.
Macrofagele sunt celule active functional, participfuld la fagocitoza,
imunitate ~imetabolism.
Func,tia df.;jagocitoza. Pentru macrofagele libere din tesuturi, fagocitoza
este similara cu cea pentru granulocite, diferente1e fiind in privinTa
chemotaetantilor, precum ~iill fagocitarea particulelor voluminoase. Macrofagele
fixe participa la fagocitoza prin emiterea de pseudopode (care ajung la distante
impresionant de mari fata de corpul celulei) pentru a ingloba particula de fagocitat
sau prin deschiderea unor vacuole de captare la suprafata lor.
Funcfia imunitara. Macrofagele fixeaza pe ARN-ul macrofagic ftagmente
de antigen sau secreta un ARN informationalla contactul cu antigenul . Transferu1
acestei informatii se face direct sau lldirect la limfocitele T din circulatia sanguina,
eoncomitent eu seeretia unor factori care illhiba fagocitoza antigenului. Limfoeitele
T, dupa activare, secreta limfokine care provoaca 0 cre~ere puternica a activitatii
citocide a macrofage1or. Limfocitele T activeaza limfoeitele B care sintetizeaza
anticorpi specifiei fata.de antigenul care a indus procesuI. Aeeasta fl.1nctieexplica
rolullor in reactiile de hipersensibilizare.
Funcfia metabolica. Macrofagele contin un bogat echipament enrtlllatie
hidrolitic ~iesteraze, care au rol ill metabolismul ~i sinteza a nmneroase lipide. Ele
participa ~i la fagocitarea eritrocite1or imbatranite, lezate sau anormale din
rezervorul splenic (eritrocatereza), la degradarea hemoglobinei ~i reciclarea
fiernlui, proteinelor ~iglucidelor. Ele reprezinta 0 sursa semnificativa de interferon
~i uree, fixeaza ~i degradeaza insulina, e1ibereaza factori care favorizeaza
cicatrizarea leziunilor, au rol in nutritia ce1ulelor~ineutralizarea unor substante.
5. Sistemullimfocito-plasmocitar. In circulatia sanguina se deosebesc 3
tipuri de limfoeite : marl (9-14 microni diametrn), eu nudeu mare eolorat intens,
citoplasma palid bazofila, uneori mai abundenta ~i en diteva granulatii azurofile;
mijlocii, eu diametrul mai tIDededit al celulelor mari, dar eu aspect similar eu al
aeestora; mici, en diametrnl de 6-9 microni, cu nudeu compact intens colorat,
citoplasma foarte putina, colorata in albastru (ca cernl senin) (plan~a II).
Plasmocitul are diametrul de 10-15 microni, nudenl prezentfuld cromatina dispusa
radiar (spita de roata), citoplasma fiind intens bazofila ( albastra ca marea) ~i
continand ftecvent vacuole.
Limfocitele T rq>rezinm 90 % din cele aflate in eirculatie, iar 10 % sunt
limfocitele B. Lirnfocitele sunt dominante la taurine, ovine, rozatoare ~i pasari
(valori medii peste 55 %).
Limfocitele ~i plasmocitele impreuna en macrofagele formeaza sistemul
eelular al imunitatii. Limfocitele indeplinesc rolul de efectori in imunitate.
Procesele vitale celulare ~iale organismului sunt permanent amenintate de9gresiuni
din partea agentilor biologici (baeterii, virusuri, paraziti, micoplasme, ciuperci
mJcroscopice), eelulelor ~iproteinelor straine, celulelor ~iproteinelor proprii, care
382
poo mutapi sau distrugeri paqiale devin strarne de ceea ce este propriu
organismului. Acestor agresiuniJise opun mijloace de aparare nespecificii, dar mai
ales specifica ale organismului In apararea specificii, rol esential au limfocitele.
Limfocitele T activate antigenic asigura imunitatea mediata celular (de pastreaza
capacitatea de recunoa~e a antigenului sau agresomlui pc 0 durata de 1-2 ani)
(fig. 6.8). Limfocitele B ~iplasmocitele asigura imunitatea umorala prin secrefia
de anticorpi aglutinanti, pre<;ipitanti,neutralizanp, lizanp, care sunt gamaglobuline
modificate, denumite ~i imunoglobuline G, A, D, E ~i M. Sinteza de
imunoglobuline este specifica pentru fiecare tip de antigen, datorita diferenperii
limfocitelor B in clone (linii celulare) de plasmocite care secreta un singur tip de
anticorpi (fig. 6.9)

1. Efrac\ie anti~nica
(celu(e infectate)
~~
2. Captare - recunoa!jtere
dupe] prelucrare prin:
< Macr,Ofage
T. Helper (HTlJ
(M)

3. Activare specificQ
blastogeneza

< celu!e efectoare < ~

HTL
CTL

~
e ,

~
celu!e de memorie
.
(amplificQ clona) I,f"
activate
specific j . 48
c8>HTL ~CTL Lt.T .
. f
FM 1mf0 k me
( '
~ t Contact
cdD .
Memone

/ \ ~~ . ",I/,<E= D 4. Dlstrugere
Lf.T.. 'If
nespeclflce \!!V 0~
:+" c3> I'
' celule
infectate

Lf.bla~ti

""";f;<;~
, ~
FAM
FIM
.

Am,l,f,ro"
..
'
5. Fagocitare
resturi

FIG.6.8. IMUNITA1EA MEDIATA CELULAR. lILT -limfocite T ajutatoare (helper);

CLT -limfocite citotoxice; Bvt, FIM, FAM - factori iimfokinici; M - rnacrofag
(dupa N.Constantin, 1998).
383
 ..
, Efrac\ie antigenica .. ..: ! ~

2. Captare~irecu-. ~T
noa~tere pe Clona ~~ . -~M

!
~"
specifica

~ .
3. Activare-blasta-
geneza
~*~ - J

Multiplicare ~ @ ~ Limfobla~ti
~
Lf.B memorie I \
/. ""- '

~ (asmoclte
.

~ P

~
4. Secre\ie de anticorpi A A A A J- Anticorpi
l .
5. Formare complexe
antigen-anticorp
)-.
.'.:r
.'" 4f'Substante
deamplificare
(complement)

G. Fag";ta,,
imune
~mpl", ~
~
FIG.6.9. IMUNITATEA MEDJATA. UMORAL (dupa Haulicii, din N.Constantin. 1998)

Reactille imunitare sunt regIate ~ limitate de sisteme imooosupresoare

naturale celulare §i umorale. Sistemul eelular este reprezentat de celulele T
supresoare care suprima raspoosul imoo allimfocitelor T ~iB, contTolulaparpnand
genelor autosomale dominante. Sistemnl umoral aparpne autoanticorpilor circulanp.
secretati tot de limfocitele T supresoare, proces controlat tot de genele autosomale
dominante ~i integrat prin participarea neuro-vegetativa centrala ~ periferica
(hipotalamus, neuroleukina).
In peretele intestinului, limfocitele participa la digestia parietaIa §i la
pinocitoza griisimilor. Cereetiiri recente demontreaza ca limfocitele an mare
capacitate de transfonnare, ele reprezintii eel mai mare rezervor de celule stem (c.
Vior ~ colab., 1980, citat de Parvu, 1984).
384