279052

ANUL VII. - No. 1 „Hristos, Regele, Naţiunea"

„România a Românilor"
1 Noemvrie 1930.

CU* -01 •

Organ al „Ligii Apărării Naţionale Creştine"

Apare la 1 şi 15 a fiecărei luni

CUPRINSUL:
Memoriul L. A. N. C. înaintat M. S. Regelui.
Cifre îngrijorătoare.
I. C. Cătuneanu: In al şaptelea an.
Voci dela „Cultul Patriei" si „Soc. Macedo-
Română" Prof. M. Ştefânescu — Prof. I .
Valaori.
Călăuza Studentului Român la Cluj.
Marele Spionaj Sovietic.
N. B a r b u c e a n u : Mijloace pentru îmbunătăţirea
stării noastre financiare şi economice.
O desminţire.
Din presa ce se încumetă a recunoaşte uneori
primejdia, Universul — Curentul.
Tutorii conducători ai României.
„Ce va zice s t r ă i n ă t a t e a . . . ^
I. V. Emilian : Partidul naţional popular an-
tijidovesc din Franţa.
N. Golici: Partidul naţional socialist (antise­
mit) din Germania,
Conflict între Anglia şi Palestina
Jidanii mint, falsifică şi bârfesc.
L. A. N. C. — Maramureş.

Uri număr 12 Lei

Abonamentul în interiorul ţării 1 an 300 Lei, 6 luni 150 Lei
în străinătate . . 1 an 400 „ 6 „ 200 „

Redactor responsabil: Dr. Lazar Isaicu.

REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA TIPOGRAFIA . A R D E A L U L *

CLUJ, STRADA B O B N-rul 7 STR. MEMORANDULUI Nr. 22.

© BCU CLUJ
 AML Tlî. - Nr. 1
ÎNFRĂŢIREA ROMANEASCA
Organ al „Ligii Apărării Naţionale Creştine"
Dictatura partidelor şi
MEMORIUL L A. N. C
înaintat M. S . Regelui la 2 0 S e p t e m v r i e 1 9 3 0
MAJESTATE,
IN MAREA Z I ISTORICĂ DE
8 I U N I E 1930, NAŢIA ROM­
NEASCĂ Î N T R E A G Ă A ACLA­
MAT ÎNTRONAREA M A J E S T Ă Ţ I I
VOASTRE 'GA R E G E 'AL ROM­
NIEI.
Va rămâne de-apururi în amin­
tirea urmaşilor această zi de în­
sufleţii re obştească, şi de înălţare ă
naţiei, trezite fa conştiinţa actului
•providenţial ce se săvârşea, şi în
care ea şi-a pus toate speranţele
•ca să se mântuie de suferinţele ne­
spuse pe c a r i le-a îndurat în ulti­
mii ani.
•SIRE,
0 CRIZĂ GENERALĂ E Â N T U E
TARA.
Criză precum nu s'a mad pome­
nit în istoria ei. Tot odată: criză
agricolă, criză industrială, şi co­
mercială, criză financiară, criză
morală, criză politică şi pairlamen-
.tairă, criză de naţionalitate.
Criza agricolă. Clasa producă­
toare, ţărănească, din cauza scăde-
rei preţurilor productelor ei, cu
toată munca sa trudnică, trăieşte
în sărăcie si strâmtoare, incapax
bilă să-şi plăteasică dările către
Stat, jefuită zilnic de o speculă ne­
ruşinată, şi de o cămătărie neome­
nească.
Criza industrială şi comercială.
Industria şi comerţul, aflate în cea
maii maire parte în mâinile străi-
niilo'r, scumpesc preţurile mărfu­
rilor şi apasă încă şi mai mult a-
supra agricultorilor (români, în loc
să fie o uşuraire pentru dânşii,
vânzâmdu-le ieftin fabricatele fă­
cute în ţară, cum îşi vând şi pro­
ducătorii agricoli, cu preţuri iefti­
ne, productale lor.
Criza- financiară. • Statul, n e p u :
„Guvernul
tând să-şi acopere cheltuielile cu
veniturile ordinare, a ajuns să-şi
vândă bunurile, să-şi zălogească
drepturile regaliene şi serviciile pu­
blice, ameninţat pururea de fali­
ment, pe oare îl întârzie, apelând
la împrumuturile falimentare, în
condiţiimi, fireşte oneroase, dela
ca ? italrşţi. interna-ţionali.
Criza morală. Corupţia s'a, în­
cuibat în organizaţia Statului -şi în
organismul naţiei, ca un cancer,
care îi istoveşte puterile şi o îm­
piedică de a se regenera.
Criza politică si parlamentară.
Guvernarea de până acum e făcută
pe 'drept răspunzătoare de toate a-
(Oeste dezastre, cerându-se înlătu­
rarea ei. 0:rice guvem e privit cu
dispreţ. Parlamentul, apare ca o
instituţie, în cazul cel mai bun in­
utilă, oare costă prea mult. Gom-
promiţându-se astfel regimul par­
lamentar, şi clasa conducătoare în
principiile lor.
Criza de naţionalitate. Străinii
paraziţi, de alt sânge, de altă lege,
cu alte tendinţi, proprii, şi neasi­
milabili în principiu,, întrucât re­
ligia lor le interzice anume orice
asimilare, s a u stabilit în mare nu­
m ă r pe pământul ţării, ocupând
mai cu deosebire oraşele româneşti,
pé cari le-au desnaţionalizaţ, şi
formând adevărate colonii, împo­
triva textului Constituţiei, care
zice :
„Art. 3. Teritoriul României nu
se poate coloniza
,,Cu populaţiuni de gintă stră­
ină''.
Această gintă străină, aşezată în
prea mare număr la noi, ameninţă
cultura naţiei româneşti, şi o
strâmtorează în toate privinţile.
Străinii aceştia ,nu produc nimic,
dar consumă, trăind prin speculă,
din aeeeaş muncă, ea singură pro­
(Unj, 1 Koemvríe 19äÖ
constituţional"
ducătoare, a ţăranilor romani.
Grânele produse de ţărani, cari
altă dată se exportau, servesc a-
icum consumaţiei interne, a popu­
laţiei neprodu'cătoaire străine prea
numeroase. Scăderea valutei, lip­
sită de alimentarea aurului; împo­
vărarea financiară a Statului, silit
să contracteze împrumuturi, pentru
a «o menţine în mod artificial; scă­
derea însăşi a preţului grânelor,
sunt consecinţele imediate ale a-
cestei consumaţii parazitare, care
distruge agricultura, izvorul tutu­
ror avuţiilor.'.
Acestea sunt elementele-cele mai
principale, ale crizei generale..
Se naşte întrebarea: cui se dato-
reşte, în ultimă analiză această
criză? Cum o putem înlătura? Cari
sunt imăsuirile, pentru înlăturarea
ei? Cine este capabil s ă le aplice?
SIRE,
C R I Z A GENERALĂ, D E C A R E
S U F E R E ŢARA, E S T E O CRIZĂ
DE GUVERNARE.
Fericiţii întru pomenire Premer­
gători ai Majestăţii Voastre, R e ­
gele întemeietor al Regatului Ga-
i'ol I, şi Regele întregitor al nea­
mului, Ferdinand I, în lungile Lor
glorioase Domnii: au domnit şi nu
au guvernat. Faptele mari,' ale
Domniei lor, le-au săvârşit împre­
ună cu naţia întreagă. Adminis­
traţia trebilor publice, de toate zi­
lele, au lăsat-o în seama guvernă­
rii partidelor. Această guvernare
Le-a fost impusă, prin întocmirea
anume, şl apoi prin interpretarea
vicioasă a Constituţiei.
Constituţia dela 1 Iulie 1866,
copiată întocmai după Constituţia
Belgiei, zice: «
„Art. 33. Toate puterile Statului
emană dela naţiune, care nu le
© BCU CLUJ
poate exercita decât numai prin
delegaftune"
In Belgia: acest principiu era
expresia unei R E A L I T Ä T Í , a na­
ţiei, conştientă de drepturile ei, de­
legând puterile Statului, emanate
dela dânsa.
In România: era numai o F I C ­
ŢIUNE, din cauza stării de desvol-
tare şi de cultură a naţiei româ­
neşti, ca naţie agricolă împrăştiată
pe câmpii, şi rămasă în urma dez­
voltării celorlalte popoare.
I n lipsa N A Ţ I E I R E A L E , prevă­
zută de Constituţie ca bază nece­
sară a ei, s'a format NAŢIA CON­
STITUŢIONALĂ a politicianilor
grupaţi în partide. Aceste partide
au guvernat ţara fără control. Nici
de jos: întrucât naţia reală, nu îl
poate exercita, după starea de cui- , lui pa.rlainentar.
tură, în care se află. Nici de sus :
întrucât regele este oprit dela orice
act de guvernare prin interpretarea
abuzivă a Constituţiei.
Constituţia zice:
„Art. 87. Regele este inviolabil. nilor şi sub presiunea, acestora.
Miniştrii lui sunt „răspunzători".
P r i n acest articol, partidele au
înlăturat controlul Regelui.
Constituţia zice:
„Art, 88. REGELE NUMEŞTE Şl
REVOACĂ MINIŞTRII SĂI".
P r i n interpretare arbitrară, şi
cu nimic justificată, a acestui a r ­
ticol, partidele i a u introdus uzul,
ca, în.loc să numească M I N I Ş T R I I
S Ă I , Regele să încredinţeze numi­
rea miniştrilor unui şef de partid,
care el îşi numeşte M I N I Ş T R I I
LUI, dintre membrii partidului
său, şi după consideraţii de partid.
Guvernele astfel constituite, de că­
tre şefii de partide, exercitează pu­
terea executivă în numele Regelui.
Constituţia zice:
„Ari. 92. Guvernul exercită pu- • Acesta este VICIUL
„terea executivă în numele Rege­
lui, în modul stabilit prin Con-
„stituţie".
„Art. 93. Miniştrii întruniţi al- ţiune", oare la noi nu este decât o
„cătuesc Consiliul de Miniştri, care
„este prezidat, cu titlul de Preşe-
„dinte al Consiliului de Miniştri, de
„acela oare a fost însărcinat de absolute, dictatoriale.
„Rege cu formarea guvernului".. .
BAR N1CĂERI IN CONSTITU­
ŢIE NU STĂ SCRIS CĂ „ACELA
CARE A EOST ÎNSĂRCINAT BE
REGE, CU FORMAREA GUVER­
NULUI", TREBUE SĂ FIE „ŞEF
BE PARTIB".
Se invoaică indicaţia corpului e-
lectonal. Această indicaţie însă, este
întotdeauna posterioară însărcină-
rei ce a dat.Regele şefului de par­
tid, ca să formeze guvernul, sau
jn vederea acesteia. In tot cazul;
Însărcinarea dată de Rege şefi­
lor de partid, de a forma guvernul,
însemnează nu aplicarea, ci falsi­
ficarea regim ului constituţional.
(iaci guvernul de partid, astfel
iormat, odată stăpân pe admini­
straţia ţării, vine apoi şi silueşte
corpul electoral, impunându-i să a-
loagă alţi membrii aii partidului ca
„reprezentanţi ai naţiunei", for­
mând Adunările legiuitoare, a c ă ­
ror misiune constituţională este: să
controleze guvernul.
Aşadar: partidul guvernează, şi faţă de Coroană şi de ţară. Faptele
tot partidul se controlează pe sine.
Această falsificare, de către par­
tide, a textului şi spiritului Con­
stituţiei, înlătură dar şi controlul
Regelui şi controlul Corpurilor le­
giuitoare: care este esenţial regimu­
Bin cauza această, guvernând
fără control şi fără răspundere,
partidele s'au transformat în ade­
vărate societăţi anonime de exploa­
tare a Statului, în folosul 'partiza­ „să formez guvernul şi în fiecare
Sin­
gurul scö]) al partidului, este sa­
tisfacerea ,.intereselor de partid".
Aceasta însemnează să deţină pu­
terea pentru •foloasele ei: dela îm­
părţirea cărora între partizani, de­
pinde însăşi existenţa partidelor.
Dovada o avem în faptul cunos­
cut, că partidele cresc după veni­
rea lor la guvern; că ele scad ime­
diat după ce Ii s'a luat guvernul,
şi că ele dispar, de îndată ce se pa­
re numai, că nu mai au perspec­
tiva, ca -şefii lor să fie însărcinaţi' „restricţiune, exercitând una din
de Rege cu formarea guvernului.
Aşa dar:
Partidele , sunt în funcţie de gu­
y „ce ^răspundere".
vern, de care abuzează în mod fatal,
ca singur mijloc de a-şi păstra exis­ autorităţi a Domnului Mareşal
tenta.
ORGANIC,
al partidelor noastre datorat prin­
cipiului constituţional, c ă „toate
puterile Statului emană dela na­
ficţiune. • 1
In puterea acestei ficţiuni, par­
tidele guvernează ţara cu puteri
„DICTATURA PARTIDELOR",
aceasta este adevărata denumire a
regimului politic de care naţia r o ­
mânească a fost guvernată, dela' rezultatelor acestei guvernări a.
18Ö6 la 1930, formând o epocă în
istoria ei: EPOCA P A R T I D E L O R .
Dintr'o ţară bogată, cu un popor
în plin avânt, muncitor şi blajin,
la 1866, guvernarea partidelor a
făcut o ţar.ă săracă, zălogită străi­
nilor, cu un popor amărît, mâncat
de paraziţi, şi împins la revoltă,
în 1930.
SIRE,'
Opera nefastă a partidelor, o re­
cunosc ele singure, prin glasul con­
ducătorilor lor cei mai autorizaţi,
şi :ci ui:»i cunoscători ai împreju-
văir.Hor guvernărei, la care au luat
pa.i-k' activă.
D-nul Mareşal Averescu, şeful cu
deosebită autoritate al, partidului
poporului, şi care a prezidat trei
guverne, ale partidului său, acuză
partidele că au fost lipsite de mo­
ralitate şi de corectitudine politică
sunt cunoscute, şi această învinuire
este valabilă pentru toate partidele.
Dar iată ce spune, în deosebi de­
spre dictatura tiranică a partidu­
lui naţional liberal, faţă de Coroa­
nă, prin organul oficial al partidu­
lui poporului „îndreptarea" (Anul
X I , No. 160. de Miercuri 3 -Sep­
temvrie 1930). D-nul Mareşal Ave­
rescu zice:
„Am fost de trei. ori însărcinat
„diată eram rugat ide Suveran să
„am o între vedere şi cu şeful par­
tidului liberal!
„Astfel stând lucrurile, se poate
„susţine oare c ă Suveranul şi-a
„exercitat prerogativa constituţio-
„nală de a-şi alege în plină liber-
„tate guvernul?
„Abuzând până dincolo de orice
„măsură, partidul liberal a defor-
„iiniat viaţa noastră constituţională,
, a micşorat prestigiul Coroanei şi
„s'a sustras dela orice control sau
„cele mai uricioase dictaturi, căci
„era nemărturisită şi liberă de ori-
Aceste constatări, datorite marei
Averescu, corespund i n totul cu fap­
tele cunoscute de toţi, arătând în ce
fel, Cell mai bine organizat dintre
partide, a falsificat regimul con­
stituţional, în .forma cea inai gravă,
a compromiterei prestigiului Co­
coanei.
Dair acest partid ia guvernat ţara,
cu puteri dictatoriale absolute, tim­
pul cel mai îndelungat dintre toate
partidele.
Acestui partid, aşadar, îi revine
în cea mai mare parte răspunderea
partidelor. De aceea tocmai are o
'deosebită semnificaţie de a vedea
ce spune în această privinţă, unul
din reprezentanţii săi autorizaţi,
fost de 'două ori subsecretar de Stat,
anal întâi în guvernul I . I. C. B r ă -
tiauu, şi apoi şi în guvernul Vin-
tilă Brătiainu, Dl Gh. Tătărescu. Prin
organul politic chiar a;l partidului
© BCU CLUJ
 ¥3
rational-liberal „Viitorul", şi pu­ bune şi recolte rele sunt deopotri­ tidului national-liberal, d a r cu au-,
blicând apoi constatările sale ş i ' î n vă de catastrofale, astfel încât plu­ toritate şi în afară de dânsul, d-il
broşură, cu titlul „Guvernul de gari i se întreabă, desnădăâduiţi. da­ Ştefan Ciobanu, cunoscutul istoric,
Mâine", d-1 Gh. Tătărescu mărtu­ că trebuie să mai însămânţeze ogoa­ profesor universitar şi membru al
riseşte: rele. Academiei Române. I a t ă dar în ce
.,Violenţa luptelor politice a con­ „Industria şi comerţul tânjesc şi fel constată cu îngrijorare, această
tribuit, hotărîtor, la deschiderea scăderea consumaţiei provoacă stin­ stare primejdioasă din Basarabia,
crizei de azi. gerea furnalelor şi o reducere a prin cele scrise în vechiul organ
„Campaniile de ură şi de violen­ întregei producţii industriale. Şo­ cunoscut al acestui partid, ziarul
ţe, insultele personale şi atacurile, majul a ajuns o boală endemică, .^Mişcarea", dela Iaşi (Anul X X I V ,
care n'au cruţat nici viaţa privată şi, dacă nu mai putem exporta tot­ No. 195, de Sâmbătă 30 Augşst
a oamenilor politici, luptele sălba­ deauna grâu. în schimb am înce­ .1930), zicând:
tece din presă şi pugilatele din par­ put să exportăm lucrători. „Nu este o frază retorică de a
lament au provocat atmosfera de „Flagerul cametei şi o fiscalitate afirma c ă provincia dintre Prut şi
discredit, care apasă azi asupra sălbatecă agravează dezastrul. Nistru locuită de către o populaiţie
partidelor" politice. „Burghezia noastră r u r a l ă se românească vânjos încercată, este
,.Opinia publică — inassele ţără­ proletarizează sub ochii noştri şi pătrunsă de o adâncă sete de drep­
neşti mai cu deosebire — a r ă m a s sporeşte armata dezordinei. întrea­ tate socială şi politică şi se găseşte
dureros impresionată de această re­ ga populaţie a ţărei trăieşte din într'o permanentă agitaţie. P a r t i ­
vărsare de insulte, de injurii şi de expediente şi familii întregi nu mai dele politice, oare şi-au desfăşurat
acuzaţii, care n'a cruţat pe nimeni, lucrează decât pentru bancher şi activitatea în această provincie pa- -
nefăcând excepţie nici m ă c a r pen­ perceptor, formând o nouă clasă de nă acum, prin demagogia lor, prin
tru oamenii de numele cărora se robi în serviciul fiscului şi al c a ­ venalitatea administraţiei, prin me­
leagă întregirea neamului nostru. metei. todele învephite de \ guvernare, Aii
„Alegerile generale oare, în con­ „Finanţele generale se menţin în dus la zdruncinarea credinţei po­
cepţia superioară, a rostului lor, aceiaşi stare de decreptitudine. Ca porului în vitalitatea regimului r o - ,
trebuiesc s ă fie lecţii - colective de să poată trăi, statul îşi înstrăinea­ mânesc. au dus la anarhia admi­
civizm, prilej de luminare a masse- ză bunurile pentru a face faţă chel­ nistrativă şi la un dezastru econo­
lor şi instrument de accentuare a. tuielilor de întreţinere. Am conce­ m i e mult mai pronunţat decât în
solidarităţii naţionale, n'au fost din sionat, ieri, chibriturile şi telefoa­ restul ţărei.
nefericire, decât încăierări periodi­ nele, vom concesiona poate, mâine, „Vechile partide au nesocotit cu
ce, din care au ieşit biruitoare nu­ şi pădurile statului şi bunurile i- totul interesele acestei provincii pu­
mai învrăjbirea sufletelor, ura de mohiliare şi nimeni - nu poate să n â n d m a l presus de toate intere­
clasă, regionalizmul dezagregant şi, prevadă unde se va opri acest acces sele de partid".
deasupra tuturor, discreditarea vie­ de disperare financiară". Această constatare a d-^îuî profe­
ţii publice. Aşa vorbeşte despre criza gene­ sor Ştefan Ciobanu, pentru B a s a r a ­
„Perioada aceasta de violenţe rală, un reprezentant autorizat al bia, se poate generaliza:
este, î n . istoria noastră politică in­ partidului national-liberal. Dar gu­ Vechile partide au nesocotit cu
ternă, şi perioada, în care a scăzut vernarea partidelor, nu numai c ă totul interesele tării întregi, punând
şi respectul masselor faţă de clasa a ruinat ţara, după cum ele înşile mai presus de toate interesele de
conducătoare şi, deci, şi faţă de o mărturisesc, ci a eomnroimis şi partid.
partidele politice: sălbătăciile lup­ unitatea naţională. învrăjbind pe Rezultatele guvernării partidelor
telor politice au săpat, la baza lor, români. aşadar se văd, fiind mărturisite de
autoritatea şi prestigiul partidelor Transilvania, dăunăzi, prin a c ­ înşişi reprezentanţii lor:
politice. ţiunea unui partid, cu caracter re­ Deformarea vieţii constituţionale.
„Aceasta a fost a doua cauză.. gional —• şi care tocmai de aceea Micşorarea prestigiului Coroanei.
„Insfârşit, insuficienta, persona­ era acolo partidul cel m a i popular Terorizarea Corpului electoral. Ale­
lului politic a jucat un rol precum­ — ne ameninţa cu revoluţia, nu­ gerile generale cauze de învrăjbire
pănitor în formarea valului de os­ mind cu" dispreţ şi cu u r ă românii a sufletelor şi de u r ă de clase. Dis­
tilitate şi de aversiune împotriva din vechiul Regat: „Regăţeni"! creditarea vieţii publice. Scăderea
partidelor politice". Bucovina, mai rezervată, nu se respectului masselor fată de clase­
După ce constată astfel cauzele , poate împiedeca să constate cu du­ le conducătoare. Compromiterea u-
crizei generale, în care ne zbatem, rere, că astăzi, în această parte de nitătii naţionale, prin înduşmăni-
reprezentantul citat al partidului tară. — datorită guvernării 'parti­ rea Românilor, ducând la „Regio­
national-liberal recunoaşte toată delor — străinii paraziţi sunt mai nalism" desagregant, cu dispreţul
gravitatea acestei crize, zicând: outernici si mai asupritori, pentru şi ura faţă de „Regăţeni". I a r peste
„ F ă r ă a afectă un pesimizm de­ români de cum fuseseră altă dată tot: dezastrul crizei generale, cu
primant, trebuie să recunoaştem; sub Austriaei. toate clasele producătoare amenin­
că trăim cel mai greu moment ce ţate de ruină; cu agricultori mari
Basarabia, în stare de nemulţă-
("am avut'dela răsboiul desrobirei. şi mici, înfrăţiţi în aceeaş mizerie;'
mire profundă, datorită aceleiaşi
„Griza economică şi financiară guvernări a partidelor, — a ajuns ou exportarea lucrătorilor în lipsa
tinde să se transforme într'un mare să compare administraţia Statului exportului grânelor; cu flagelul c a ­
dezastru pentru întreaga ţară. românesc, cu administraţia ruseas­ metei; cu proletarizarea burgheziei
'.Toate clasele^ preducătoare sunt că, găsind-o pe aceasta superioară rurale, cu finanţele publice în stare
ameninţate de ruină. celei româneşti, şi îmstrăiinându-se de desăvârşită decrepitudine,silind
..Agricultorii mari şi mici sunt astfel de noi. Despre această stare Statul să-şi înstrăineze bunurile,
înfrăţiţi în aceeaşi mizerie, şi pen-^ de nelinişte a Basarabiei, avem i a ­ ca să poată trăi.
tru economia particulară recoltele răşi mărturia unui membru al par­ Toate acestea sunt mărturisite de

© BCU CLUJ
 4
înşişi reprezentanţii partidelor şi
atribuite faptului» că „au nesocotit
cu totul interesele ţărei, punând
mai presus ide toate interesele de
partid".
In contra acestei politici, a. par­
tidelor, şi a politicianismului lor,
s'a rostit acum în urmă şi un înalt
reprezentant al Bisericei. cunoscut
pentru alesele sale calităţi ' sufle­
teşti şi pentru activitatea sa pasto­
rală, şi stând mai presus de par­
tide.
P. S. S. Visarion, Episcop al H'o-
tinului, într'un „Memoriu" înain­
tat însăşi Ma.jestăţei Voastre, zice
(„Epoca". Marţi 9 Septemvrie
li>30): '
„Descriind ca un cronicar, poli­
tica de azi a tării noastre, spunem:
Nici un condei, oricât de maeştri t
a r scrie, nu poate osândi m a i de­
plin felul vinovat în care se des­
făşoară politica actuală în struc­
tura ei şi în deosebi în acţiunile ei
arbitrare de cât însăşi urmările a c ­
telor lor, care nu sunt ale adevăra­
tei politici trebuitoare unui stat or­
N nează tot guvern al partidelor, şi
ganizat.
„Desconsiderând principiile de
dreptate şi de legalitate, politica zi­
lelor noastre este teoretic antiteza
concepţiei logice va conducerii de
stat, i a r în fapt cea mai sigură cale,
spre desgust, spre revolta sufle­
tească şi spre anarhie socială . . . .
„Privind de aproape, vreme de
treizeci de ani desfăşurările politice
„repetate din ţara noastră, putem
afirma, că nu este virus mai otră­
vitor pentru viaţa noastră de obşte
decât acest fel de p o l i t i c ă . . .
„In scurte cuvinte, nimic mu vi­
ciază mai puternic funcţiunile in­
stituţiilor din această ţară decât po­
litica de azi, nesocotind tot aceea
ce zideşte biserica, şcoala şi justiţia
relativ la muncă, merit, dreptate şi
legalitate.
, î n t r ' u n asemenea hoas şi într'o
aşa prăbuşire imorală se află şi se
manifestă în Remania politica zi­
lelor n o a s t r e . . . .
-„Şi Voi înşi-Vă, Sire, cea< mai
mare piedicăln cârmuirea Voastră,
prevedem-, vâţi găsi-o tot în ar­
matele de mercenari ale partidelor
politice, dacă ele rămân în alcătui­
rea de azi".
„Armatele de mercenari ale par­
tidelor politice", ştim: au ruinat
ţara, din cauza viciului organic, al
c o n s t r u i m lor, datorit ficţiunei
constituţionale, că „toate puterile
emană'dela naţiune", nepotrivită cu
starea de cultură a naţiei româ­
neşti.
PARTIDEDE SUNT ASOCIAŢII
DE I N T E R E S E P E R S O N A L E , Ş I
NU POT E X I S T A DECÂT I N CA­
LITATEA ACEASTA.
Partidele terorizează Coroana
pentru a le da guvernul: c a s ă exis­
te. Partidele siluesc şi falsifică vo­
inţa corpului electoral: ea să existe.
Corup administraţia: ea să existe.
Degradează instituţia parlamenta­
ră: ca să existe. Dau ţara pradă
partizanilor: ca să existe.
Toate acestea sunt „metode de
guvernare", şi consecinţi inerente
existenţei partidelor, şi nu se pot
înlătura decât odată eu dănsele ca
organe de guvernare directă.
SIRE,
Pentru înlăturarea partidelor,
cerută de conştiinţa unanimă, re­
voltată, a naţiei, şi sub presiunea
ei tot mai afirmată în ultimul timp,
s'au propus diferite măsuri. Ele se
reduc la următoarele formule mai
principale: guvern de-concentrare,
guvern de personalităţi, guvern
corporativ, guvern de dictatură.
Guvern de concentrare. însem­
este chiar formula lor, de necesi­
tate, ca să-şf poată prelungi' exis­
tenţa. Um asemenea guvern, a r în­
semna ca sistemul de guvernare
abuziv al partidelor să se aplice de
miniştrii, cu partizanii partidului
lor: fiecare în ministerul său. Greu­
tatea, dacă nu chiar imposibilitatea
"onsti'tuiorei unni asemenea guvern,
s'ar datori mai întâi, atribuirei Mi­
nisterului de Interne. cel mai im­
portant. Dar apoi admiţând c ă s'ar
constitui — cu numele ce i s'a dat
mai înainte să existe, de „Uniunea
s a c r ă " — durata unui asemenea
guvern, este provizorie, prin defi­
niţia sa. După un'timp, foarte scurt,
s'ar reveni la. guvernarea de par­
tid, căreia îi 'datorim toate nenoro­
cirile noastre şi pe care. hotărît.
naţia nu o mai vrea., E dar numai
un cerc vicios.
Guvern de personalităţi. Nu în­
semnează guvern de capacităţi, cj
al „personalităţilor", aşa precum
le-a creat viaţa intrigilor de club,
a partidelor. Acest guvern, de şi de
mai scurtă durată — pentrucă nu
a r avea nici motivul „Umiunei sa­
c r e " — a r fi numai un guvern de
incapacitate şi de frământări steri­
le tinzând, prin toate puterile sale,
k restabilirea, guvernărei partide­
lor: c - n a r reveni acum cu presti­
giul, că ,rm se poate-guverna fără
dânsele !
Guvern corporativ. Ar fi ca gu­
vernarea să nu aibă la bază P a r ­
lamentul ales de „naţiune" —
adică, în practică, tot de guvernele
de partid. — ci s ă * aleagă dele­
gaţi de către diferiţii profesionişti,
agricultori, industriaşi, comerci­
anţi, profesionişti liber, care să
ronsti'tue un Parlament tehnic, cu
un guvern corespunzător.
Acest sistem de guvernare, mai
întâi este numai o simplă iluzie.
Căci politica partidelor s'ar stră­
muta atunci în aceste corporaţii, cu
•aceleaşi rezultate, de intrigi şi de
frământări, cari le-ar dezorganiza
şi pe d anse le, în scurtă vreme, pri­
mejduind şi mai mult, şi definitiv
interesele ţărei. Dar apoi, fiindcă
astăzi profesioniştii, în unele r a ­
muri, precum este industria şi co­
merţul, mai ou deosebire, datorită
partidelor, sunt în cea mai mare
parte jidani, elementul jidănesc, a r
prepondera în constituirea acestui
Parlament tehnic şi a guvernului
corporativ. Caracteristic este în
sfârşit, că acest sistem de guverna­
re, s'a aplicat în Italia, cu rezultate
bune, după ce ducele Mussolini, a
desfiinţat partidele. La noi, parti­
dele rămânând, vor zădărnici ori­
ce folos al aplicării acestui sistem.
Guvern de dictatură. Aceasta a r
fi cel mai rău sistem de guvernare,
pentrucă a r face ca toată răspun­
derea guvernării să cadă în sarcina
Regelui, şi pentrucă este în contra­
zicere cu Constituţia- şi cu starea
de spirit a timpului, datorită să
zicem, şi progreselor lui. .Regele,
fie că a r guverna personal, fie 'că
"ar învesti cu depline puteri pe un
dictator, c a să guverneze, în nu-.
mele Său, a r fi obiectul resentimen­
tului obştesc, în toate cazurile de
nereuşită a vreunei măsuri 'de gu-*
vernare. „Poporul" apoi, pe care
l-ar aţâţa şi l-ar conduce agitatorii,
nu a r admite să se desfiinţeze „li­
bertăţile publice". Ar interveni ia­
răşi: „democraţia", în luptă cu „re-
aeţiunea", învinuită de toate relele.
I a r la urmă am fi siliţi s ă revenim
la ..democraţie", poate cu compro­
miterea însuşi a principiului mo­
narhic.
Toate aceste măsuri propuse pen­
tru înlăturarea guvernării partide­
lor, se vede dar că sunt şi mai
rele dacă se poate, decât guverna­
rea lor. Aceasta se datoreşte faptu­
lui, că nu s'a înţeles bine problema.
Din care cauză, nu i s'a putut afla
nici soluţia. I a r criza generală nu
se poate remedia, câtă vreme nu
are cine să o remedieze în lipsa
acestei soluţii.
Căci o concluzie se impune, cu
necesitate logică, în faţa ruinei
obşteşti :
NU GUVERNAREA P A R T I D E -
© BCU CLUJ

LOR, POATE SÄ ÎNLĂTURE CRI­
ZA GENERALĂ DATORITĂ E A
ÎNSĂŞI GUVERNĂRII LOR.
Altfel această criză, a u s'ar ii
produs. Sau a r fi fost înlăturată
de mult.
SIRE,
Remediul crizei generale stă nu­
mai în înlăturarea partidelor ca
organe de guvernare, restabilind
Constituţia.
Regele să-şi numească miniştrii
săi, direct, şi nu prin şefii de par­
tid, care falsifică voinţa naţională,
şi administraţia ţării.
Prin această singură măsură, nu
de călcare, ci de aplicaire exactă a
Constituţiei,' totul reintră în or­
dine.
Miniştrii numiţi de Rege, guver­
nează cu răspundere, fiecare pentru
administraţia sa, sub conducerea
unui preşedinte al consiliului nu­
mit de Rege. * de partid, cum este acum, pentru
Corpurile legiuitoare, de data a -
ceasta liber alese, pentru c ă nimeni
nu va avea putinţa şi interesul s ă
violenteze voinţa alegătorilor, în
lipsa şefilor de partid stăpâni pe
guverne, si interesaţi să-şi aleagă
partizanii — vor controla efectiv si
obiectiv guvernarea miniştrilor.
Regele, rămânând inviolabil, r e ­
intră în rolul său constituţional,
ca după ce a numit miniştrii săi,
să vadă când se impune să-i r e -
voace, ţinând seamă de adminis­
traţia lor, şi de indicaţiile Corpu­
rilor legiuitoare: fără ca votul a -
cestora să poată răsturna miniştrii
numiţi de Rege.
Adiministraţia, va fi administra­
ţie, deimnă, cinstită "şi harnică, de
fndată ce va fi sustrasă înrâurirei
partidelor.
Partidele, formând şcoli politice,
rămân libere să-şi afirme ideile lor,
ca organe de control şi de îndru­
mare a oricărei guvernări, fiind
înlăturate numai ca organe de gu­
vernare directă.
Căci guvernarea trebuie să se
facă nu după norme şi' interese de
partid, şi pentru satisfacerea par­
tizanilor, ci după norme şi inte­
rese generale, pentru °atisfacerea
na ţi unei întregi.
Un asemenea guvern, nu a r fi
un guvern de partid: pentrucă nici
un partid nu l'air constitui cu p a r ­
tizanii lui. Nu a r fi un guvern de
concentrare, a partidelor, pentrucă
partidele nu a r fi chemate să îl
formeze. Noi a r fi uii guvern de
personalităţi, politice, se înţelege,
tot ale partidelor, ci uii guvern de
capacităţi techniee, de specialişti,
aleşi după meritele lor dovedite în
5
ramurile respective ale muncei. Nu Acest argument cu „metodele",
a r fi un guvern corporativ, se risipeşte în faţa simplei întrebări:
pentru­
că Parlamentul a r rămâne ce este cum pot fi metodele de vină, şi
c a să reprezinte „naţiunea", c a a - partidele nu? Adică metodele s ă
tare, nu corporaţiile, ou deosebire mişcă de sine, fără partidele c a r e
numai că s'ar reduce numărul de­ le aplică? Şi dece partidele nu şi^au.
putaţilor şi senatorilor pentru mo­ schimbat metodele lor? Pentrucă.
tive de economie şi de utilitate par-, aplicarea acestor metode detestabi­
lamentară. Nu a r fi un guvern de le, noi am dovedit c ă este rezulta­
dictatură, ci a r fi un guvern de tul fatal a constituţiei lor, şi nu
înlăturare a dictaturii partidelor. vor dispărea decât odată cu dânse­
Nu a r fi, aşadar, un guvern ne­ le c a organe de guvernare directa.
constituţional, ci singurul ou ade­ S'a zis :
vărat GUVERN CONSTITUŢIO­ „Când se vorbeşte de desfiinţarea
NAL: înlăturând călcarea Constitu­ partidelor politice — se uită c ă nu.
ţiei de până acum. se pot 'desfiinţa organele c a r e î n ­
Căci Regele, în conformitate cu deplinesc funcţiuni determinate de
textul precis al Constituţiei, ţinând eondiţiunile de viaţă ale societăţi­
seamă de indicaţiile Corpului elec­ lor".
toral eliberat de tirania guvernelor Dar ce „organe" sunt acelea —
ide partid, şi apreciind necesităţile partidele — c a r i distrug organismul,
superioare ale guvemărei: şi-ar căruia pretind c ă servesc?
numi miniştrii săi în loc c a şefii S'a zis :
„Criza partidelor este c r i z a s u ­
a satisface interesele partizanilor, fragiului universal şi criza s u f r a ­
să-şi numească miniştrii lor. giului universal este criza demo­
I a r partidele ele înşile, nu a r
craţiei româneşti, întemeiată prirţ
mai fi societăţi anonime de exploa­ 1
însuşi actul unirei. Dar cine se
tare a naţiei prin Stat, în folosul gândeşte să renunţe la ceeace a î m ­
lor, ei a r fi asociaţii de idei, nece­ plinit destinul şi cine se încumete
sare îndrumării obşteşti. să ia iniţiativa suprimărei sufra­
PROBLEMA CONSTITUŢIONA­ giului universal"?
LĂ, fiind astfel pe deplin rezolvită, Adevărul este tocmai contrarul
a r face c a prin silinţele tuturor să acestui argument, şi îl găsim de
se rezolve în scurtă vreme şi PRO­ îndată ce răsturnăm propoziţia:
BLEMA NAŢIONALĂ, A CRIZEI Criza democraţiei româneşti, este
GENERALE, datorită guvernării priza partidelor, cari prin guver­
partidelor. nele lor falsifică sufragiul univer­
SIRE, sal. Nimeni d a r nu se gândeşte să.
împotriva evidentei faptelor şi a suprime sufragiul universal, ci din
judecăţii sănătoase, cari cer impe­ contra să-1 întemeieze, apărându^I
rios înlăturarea imediată a parti­ de tirania guvernelor de partid. Şi
delor, c a organe de guvernare di­ mai puţin încă, înlăturarea parti­
rectă, pentru a salva ţara, ruinată delor c a organe de guvernare d i ­
de dânsele, reprezentanţii lor caută rectă, a r însemna ,_să se renunţe
încă să le păstreze, în rolul acesta, la ceeace a împlinit destinul". CjL
invocând argumente, cari par a tocmai din contra, să se păstreze;
porni din adânca lor îngrijorare ceeace a împlinit destinul şi e c o m ­
patriotică, pentru binele public. promis de partide. '
S'a zis : S'a zis :
Lumea greşeşte când condamnă „Un guvern forma/t din persoane
existenţa partidului, din cauza c a r i n'au sprijinul pa-rtid^or po­
mentalităţii şi metodelor sale. litice, nu va, putea, triumfa în. alege­
„Pornirea împotriva partidelor rile generale 'decât invocând a u t o ­
politice este o (manifestaţie morbidă ritatea Regelui". •
în viaţa noastră publică, lipsită de Dar tocmai în această coastă s u ­
maturitate. perioritatea formulei noajstre., c u
„Se pot face diferite combinaţiuni înlăturarea partidelor, c a «ţigana
trecătoare; dar o guvernare cu a c ­ de guvernare directă: c ă guvernele
tivitate complectă şi durabilă nu nu vor face alegerile. Alegerile le
poate fi aşteptată decât dela gu­ vor face partidele. Corpul electoral
verne de partid. va fi liher de orice presiune din.
„Că partidele au păcătuit, ni­ partea guvernului, a cărui existeri-
meni nu poate contesta. Dar au ţă, nereprezenţând un partid, faţă.
păcătuit, nu prin însăşi existenţa de celelalte nu depinde de „triumful
lor, ici prin metodele lor de -a-şi • în alegeri".
desfăşura activitatea, fie la guvern, Adunările legiuitoare forgpafe
fie în opoziţie". astfel, cu reprezentanţii partidelor
© BCU CLUJ
 libor aleşi, vor ii expresia .adevăra­ fratricide dintre partidele politice,
tă a naţiunei, arătând tendinţele ei. încheierea unei păci .sau cel puţin,
Nimeni dar, nu va putea invoca a unui armistiţiu potilic. Se vor
în alegeri „autoritatea Regelui", uita vrăjmăşiile şj conflictele şi vio­
oare nu poate fi servit decât toc­ lenţele de ieri — istoria noastră
mai prin libertatea electorală cea politică e plină de asemenea ciu­
mai desăvârşită a tuturor, ca R e ­ date, dar, sc vede, fatale evoluţii
gele să poată cunoaşte voinţa na­ — şi se va închega un front co-
v acestei guvernări dezastroase.
ţiunii, necesară unei adevărate gu­ înun. Frontul acesta va fi, cu tim­
vernări democratice. Astfel: Regele pul, întărit prin raliarea tuturor
va fi Rege, nu instrument în mâna .nemulţumiţilor regimului, zi cu zi
partidelor. Parlamentul, va fi P a r ­ * în parlament. în presă, în întru­
lament, nu parodie. Partidele, vor niri, va putea sub presiunea pati­
fi partide, nu bande. milor, să ia proporţia unei adevă­
S'a zis : rate coaliţii îndreptate împotriva
„Parlamentele astfel formate, în „guvernului personal al Regelui"
afară de guvernele de partid, a r şi o criză nouă, m a i gravă decât
organiza „obstrucţia", şi a r face toate cele pe care le-am înregistrat
orice guvernare imposibilă". până azi a r ameninţa liniştea in­ 1 spectuos
Dar' „obstrucţia" pe ce ? Ou c i ­ ternă a statului nostru încă neoon-
ne? O asemenea „obstrucţie', nu solidat şi încă ameninţat de vrăj­
a r fi organizată în cazul cel mai maşii dinăuntru şi din afară. I a t ă
rău, decât de „actualele partide, rezultatul final".
înlăturate dela guvern. Ele vor în­
Dar „guvernul Regelui" — gu­
tâmpina în adunări rezistenţa ce­
vern ide persoane, şi nu de partid
la rlalte organizaţii politice. Cum a r
— nu este „guvern personal". Căci
putea fi, de pildă şi „Liga Apără­
tot aşa a r fi atunci şi guvernele
rii Naţionale Creştine". de partid, ba încă şi m a i mult,
I a r adunările „obstrucţioniste", fiind alese de Rege, cu nesocotirea
vor avea corectivul în disolvarea Art. 88 din Constituţie. Doar nu
ce li se poate aplica oricând, trimi­ •odată s'a adus Regelui această a- mist", de sub conducerea regretaţi­
ţând pe „obstrucţionişti", în faţa cuzare, în deosebi faţă de partidul
corpului electoral: dela care' nu se liberal. De data aceasta, acuzarea,
ştie cum a r ieşi faţă, de resenti­ este anticipată: Se vorbeşte chiar
mentul adânc al opiniei publice, de „frontul comun", al tuturor
împotriva partidelor. partidelor înlăturate şi formând
• S'a zis : împreună, cu toţi nemulţumiţii o
..Unui asemenea guvern de per­ adevărată „coaliţie", ' împotriva
soane, şi n u . de partid i-ar lipsi „guvernului personal al Regelui", arătată, apărând interesele mese­
tehnica guvernării, .şi unitatea ne­ se înţelege împotriva Regelui în­ riaşilor şi ale ţăranilor români,
cesară pentru a guverna". suşi, şi a monarhiei, întrucât se
Dar „tehnica guvernării", desi­ vorbeşte de „o criză nouă, m a i
gur c ă nu poate fi. invocată de p a r ­ gravă"!'
tide, faţă ide rezultatele pe care le- Acest ultim argument, este
a ü dat. E a în tot cazul nu este un 0 A M E N I N Ţ A R E LA A D R E S A
apanagiu al guvernelor de partid. COROANEI, fiind cu atât mai c a ­
Gât pentru unitatea guvernării — racteristică ou cât este produsă de
<ea:re astăzi este unitatea personală, un membru al aceluiaiş partid n a ­
a partizanilor interesaţi, amenin­ tional-liberal, d-1 Gh. Tătărescu,
ţată pururea să se desfacă deîn- fost în două rânduri sub-secretar
dată ce mu li se satisfac interesele de .Stat la Interne. Ameninţare, în­
— ea va fi unitate reală, obiectivă, tru totul semnificativă, dar ame­
determinată de necesităţile obşteşti ninţare ridiculă: 'venind din partea
cărora guvernul constituţional va unor partide-falite, desăvârşit com­
fi chemat să le dea satisfacţie: pe promise, şi căzute • sub oprobiul
răspunderea sa efectivă, i a t ă de public.
Rege, faţă de controlul adunărilor Toate argumentele dar, împotri­
legiuitoare, şi faţă de opinia publi­ va înlăturărei partidelor, nu re­
că. Garanţii efetive cari astăzi lip­ zistă celei mai 'elementare critici. "
sesc. • •' • Concluzia noastră rămâne ne­
• S ' a zis : strămutată :
„Valül de ostilitate, caire se va CRIZA GENERALĂ, NAŢIONA­
forma împotriva „guvernului R e ­ LĂ, NU SE POATE ÎNLĂTURA
gelui", va fi alimentat apoi şi de DECÂT ODATĂ CU CEI ZA CON­
acţiunea tuturor partidelor coali­ STITUŢIONALĂ, PRIN ÎNLĂTU­ „românesc, care vine s ă
zate. Cel dintâi efect, cu caracter RAREA PARTIDELOR CA ORGA­
politie al inaugurării guvernului NE DE GUVERNARE DIRECTĂ,
personal, va fi încetarea luptelor APLICÂND EXACT DISPOZIŢII­
LE ART. 88 ' AL CONSTITUŢIEI.
Argumente, contra faptelor nu
sunt.
Faptele a r a t ă că, guvernarea
partidelor a ruinat ţara.
Revolta obştească a naţiei întregi
se opune acum hotărît continuării
R A Ţ I U N E A D E STAT, impune
să se ţină seamă de această miş­
care naţională, adâncă şi generală
şi să i se dea satisfacţie imediat:
pentru a preveni izbucnirea ei vio-,
lentă.
SIRE,'
, Rog pe Majestatea Voastră r e ­
să-mi dea voe ca să con­
stat, că aceste rezultate nenorocite,
datorite partidelor ' ca organe de
guvernare directă, fără control,
din cauza Constituţiei, nepotrivite
cu starea socială a naţiei r o m â ­
neşti, au fost prevăzute de mine,
ou mulţi ani în urmă, luptând con­
stant ca să le previn.
La 1889, a m arătat erorile de
guvernare a partidelor, căutând s ă
rectific direcţia partidului „juni­
lor bărbaţi politici P. P. Carp şi
Titu Maiorescu, din oare făceam
.parte şi eu. (Generaţia dela 48 şi
E r ă nouă, Iaşi, 1889).
La 1892—1895, ca reprezentant
al laşului, in Adunarea deputaţi­
lor, -am stăruit în „noua direcţie"
victime ale guvernării partidelor,
combătute de mine constant şi
după aceea. (Ţăranii şi clasele di-
rigente. Bucureşti, 1895).
L a 1907, a m scris un studiu spe­
cial asupra partidelor, sub t i t M
„Ai noştri", publicat în „Neamul
Românesc" (Anul I . No. 72, 74, 76,
78, 80, 82, 84, I a n u a r şi F e b r u a r
1907), lîn oare determinând cu pre­
cizie cauza constituţională a tutu­
ror relelor de c a r i suferea ţara,
ziceam (loc. cit., pag. 2 0 ) :
„In teorie: guvernele sunt e x -
„presiunea majorităţilor .reprezen­
t a ţiunii naţionale.
„In realitate: majorităţile repre-
„zemtaţiunii naţionale sunt expre­
s i a guvernelor.
„Dar, dacă guvernele noastre n u '
„sunt expresia majorităţilor rra-
„ţiumîi, şi nu reprezintă tara, pe
„cine reprezintă?
' ,^Aiei intervine fondul specific
umple
„forma .constituţională belgiană,'
„care de altfel a r rămânea golită.'
„de conţinut:
© BCU CLUJ

..Guvernele. în România, repre­
z i n t ă pe „Ai noştri".
„Ţara, e imensa majoritate a na­
ţ i u n i i reale, lume-a întreagă oare
„osteneşte, care agoniseşte, care c-
„conomiseşte, care plăteşte biruri:
„agricultorii cei vrednici, indus-
• ,.trkiş.ii şi comercianţii, cei harnici,
^reprezentanţii profesiunilor libe­
r a l e , funcţionarii de toate grade­
l e , cari îngrijesc de interesele ob­
şteşti.
„Ai noştri", sunt infima minori­
t a t e a naţiunii constituţionale,
„formată în cea mai mare parte, din
„declasaţii tuturor profesiunilor,
„cari nu fac nici o muncă pozitivă,
„şi totuşi alcătuesc o categorie im­
p o r t a n t ă de profesionişti ai poli-
„ticei, trăind din 'specularea infe­
ra ţiuinii lor de a fi.
„Toţi aceştia sunt organizaţi în
„bresle, în tovărăşii de interese
„personale, pe care le numesc „par-
„tide", şi a căror ţintă nu e alta
„decât dobândirea şi păstrarea, pu­
berii", ca mijloc de satisfacere a
„raţiunii lor de a fi.
„Aceste pretinse „partide", se în­
f ă ţ i ş e a z ă oa adevărate societăţi
.„anonime de exploatare, fără' ră­
spundere a foloaselor puterii; în
„cari asociaţii aduc un capital de
„palavre, de trucuri electorale, de
„pretinse simpatii printre alegă­
t o r i , .şi realizează foloase însem-
„nate în paguba ţării".
Arătând astfel cauza răului, în
organizaţia însăşi,a. partidelor, am
roi uzat constant s ă mă amestec cu
dânsele, şi am căutat să le opun,
ca singur remediu posibil, trezirea
conştiinţei naţionale, ca putere ac­
tivă de guvernare a naţiei apă-
rându-şi ea singură interesele ei,
împotriva acestor partide 'parazita­
re, unite acum tot m a i mult cu pa­
raziţii jidani.
L a 1923, în momentul chiar .al
desbaterii Constituţiei Noul, im-
puseRoimâniei de tratatele interna­
ţionale, cu darea de drepturi tutu­
ror străinilor, fără deosebire, prin
desfiinţarea art. 7, ocrotitor, din
vechea Constituţie dela 1879: am
înfiinţat „Liga Apărării Naţionale
Creştine", declarând dela început,
•că „Liga nu este partid, nu voeşte
să fie partid, nu va fi niciodată
partid", şi apelând astfel' iarăşi
de-a dreptul la- (conştiinţa naţiei
româneşti, pe baza unei doctrine
Ştiinţifice, lămurite, şi a unui pro-
.gram amănunţit, rezumat în cu­
vintele: Hristos, Regele, Naţiunea,
(Călăuza bunilor Români, Iaşi,
1923).
In mare număr. Românii au
7
răspuns în toată Ţara la apelul însăşi organizaţia lor, nesocotesc
„Ligii Apărării Naţiorfale Creşti­ adevărul, în orice moment: nu pot
ne", făcând să intre zece reprezen­ fi organe de guvernare directă,
tanţi ai ei, chiar la prima'alegere utilă.
generală. în adunarea deputaţilor Nesocotirea acestui adevăr con­
dela 192(5. stituţional elementar, este marea
Luptând fără mijloace materia­ cauză a tuturor suferinţelor noa­
le, ca ale (partidelor, fără clientela stre, şi care ne va duce la peire, da­
lor de partid, fără agenţi plătiţi că nu e înlăturată fără zăbavă, şi
şi i a r ă promisiuni demagogice, ci fără cruţare, cu toartă hotărârea, pe
numai cu propaganda ideală a care o cere o aşa de mare pri­
doctrinei şi programului său: a- mejdie.
ceasiă izbândă a L. A.. N. -G. făcea întrebarea se pune astăzi:
dovada că ea dăduse satisfacţie cel Oare naţia românească nedrep­
puţin teoretică, nevoilor reale ale tăţită, să-şi facă dreptate ea sin­
mar ei mulţimi româneşti, şi era o gură?
indicaţie vrednică de luat aminte, Dumnezeu să Vă ajute, Sire, ca
pentru orice guvernare prevăză­ istoria să poată săpa pe tablele
toare, în care direcţie i se impimea ei de granit, această însemnare
să îşi îndrepte silinţile. fericită : -
I a r în momentul acesta, după ODATĂ CU DOMNIA GLORIOA­
trecerea valului de popularitate a S Ă , A R E G E L U I C A R O L AL
partidului naţional-ţărănesc, care I I - L E A , A ÎNCETAT EPOCA S I L ­
a înşelat toate aşteptările, marea NICĂ A DICTATURII P A R T I D E ­
mulţime, revine iarăşi, şi mai ho- LOR, Ş I A Î N C E P U T O EPOCĂ
tărît, către L. A. N. >C, cum au NOUĂ, D E G U V E R N A R E L I B E ­
dovedit alegerile paiiiţiale dela, 4 RĂ A N A Ţ I E I R O M Â N E Ş T I ,
Mai 1930. ' P R I N A P L I C A R E A CONSTITU­
Această mişcare naţională, reală, ŢIEI.
trebuie salutată cu bucurie şi lă­
Supunând înaltei Hotârîri a-
sată să se desvolte; după puterile
Majestăţii Voastre, aceste conside­
ei fiind cea mai sigură cheză­
raţii e u privire la criza generală,
şie a ordinei. Pentru că L. A.
şi la mijlocul de a o înlătura.
N. G. îndreaptă nemulţămirile
Rămân cu profund respect
uiulţimei românilor obijduiţi, către
soluţia lor pe cale legală, pe baza SIRE, '
unei doctrine, şi a unui program.
Dar ce fac partidele? al Majestăţii Voastre prea plecat
In loc să dea satisfacţie intere­ şi supus servitor
selor primejduite, în deosebi de
străinii, -paraziţi ai naţiei româ­ A. C. CU ZA ,
neşti: partidele, incapabile să re­
zolve problema naiţională româ­ Preşedintele Suprem al „Ligii
nească din cauza asociaţiei lor cu „Apărării Naţionale Creştine" —
jidanii, prigonesc mişcarea naţio­ Deputat de Roman.
nală, legală a L. A. N. C , care
luptă pentru „Hristos, Regele, Na­ Iaşi, 20 Septemvrie 1930.
ţiunea", considerând-o ca „mişca­
re subversivă", şi punând-o pe a-
ceeaş linie, cu anarhia comunistă, Cifre îngrijorătoare
străină, care luptă vădit, contra
lui Hristos, contra Regelui, contra „După o socoteală mai nouă, ora­
Naţiunei ! şul Cernăuţi n u m ă r ă 91. 767 locui­
Această „.politică" a partidelor, tori, dintre c a r i . 43.555 Evrei,
este încă o dovadă a neprevederei 12.(539 Români şi 35.573 alte naţii.
şi incapacităţii lor de guvernare : Ooraşul Vijniţa numără. 19 Ro­
împingând mulţimea la revoltă, mâni, 3.173 Evrei şi -577 alte nea­
prin 'distrugerea speranţelor ei, şi muri. ' Oraşul Suceam numără
încrederei sale in legalitate. 4,909 Evrei, 1.988 Români şi 3.287.
ULTIMUL COROLAR AL AC­ alte neamuri. Oraşul Coţmani nu->
Ţ I U N I I P A R T I D E L O R . CA OR­ m ă r ă 19 Români, 663 Evrei şi 5.239
GANE DE G U V E R N A R E D I R E C ­ alte neamuri.
TĂ, ' E S T E ANARHIA. Şi aceasta e starea, tuturor ora­
ŞIRE. şelor, târguşoarelor şi satelor din
NU S E P O A T E GUVERNA D E ­ înstrăinata Bucovină".
CÂT P R I N ADEVĂR. (Din „Neamul Românesc pentru'
Partidele, cari au la bază min­ Popor", de sub conducerea d-lui N.
ciuna constituţională, şi cari, prin Iorga.)
© BCU CLUJ
 In a l ş a p t e l e a a n
De 6 ani împliniţi această re­ ptr. grase beneficii guvernamentale.
vistă, stă în slujba intereselor cu­ Ţara a putut să vadă furtul te­
rat romaneşti, neglijate, nesocotite renurilor sale petrolifere, fără sanc­
şi deseori vătămate de politiciani. ţiuni, export de ţărani români şi im­
In lupta ce ducem dela 1 Noemvrie port de Jidani, otrăvirea fiilor ei
1924:, ne-au trecut pe dinainte fi­ de baştină prin alcool metilic şt
guri simandicoase de primi mini­ despoierea lor prin cea mai revol­
ştri, cari au făgăduit mult şi au tătoare camătă fără a se pune nici o
realizat prea puţin, pentru binele stavilă.
obştesc. Ţara a suferit şi suferă depre­
Am început activitatea sub gu­ cierea de batjocură a muncii braţe­
vernul Ion I. C. Brătianu, urmat în lor ţărăneşti, alături de sCumpăta-
Aprilie 1926 de guvernul Averescu, tea nejustificată a produselor in­
înlocuit în Iunie 1927 de guvernul dustriale, deci un trai zilnic impo­
Ştirbei, schimbat în Iuliel927 de gu­ sibil de suportat pentru agricultu­
vernul Ion 1. C. Brătianu, prelungit în ră, care este şi va rămâne princi­
Noemvrie 1927prin guvernul Vintilă palul isvor de bogăţie.
Brătianu, înlocuit în Noemvrie 1928 Ţara în mizerie, stă cu privirea
prin guvernul luliu Maniu, prelungit aiurită la risipa banului public,
în Octomvrie 1930 prin guvernul aruncat pentru căpătuireapoliticia-
Mironescu. nilor, pe când fiilor ei, care asudă
Aşa dar. de când am apărut la brazdă, la păduri ori în mine,
până azi, în interval de 6 ani în- li se vinde şi cenuşa din vatră spre
pliniţi, am numărat pe arena vieţii a plăti impozite mereu sporite.
publice româneşti 7 prim miniştri, Sub povara suferinţelor gene­
funcţionând în trei regimuri dife­ rale, pe cari numai politicianii, de
rite, liberal, averescan, naţional- curând îmbogăţiţi, nu le simt,prin­
ţărănist şi un guvern de concen de tot mai întins neîncrederea, âeş-
trare. nădejdea şi revolta sufletească.
Ţara i-a suportat pe toţi, nă­ In această atmosferă încărca­
dăjduind îndreptare şi consolida­ tă, până la saturaţie, prin nepre-
rea statului întregit. vedere, abuzuri şi risipă în ultimii
I-a văzut la lucru: pe unii mai 6 ani, revista noastră şi-a făcut
mult, pe alţii mai puţin, dar pe toţi datoria, stând de veghe, denunţând
i-a prins în acţiunea vinovată a vinovaţii : pe Jidani şi politicianii
politicii de partid, care înseam­ jidoviţi, şi chemând opinia publică
nă neglijarea, nesocotirea şi vătă­ la simţul reacţiunii mântuitoare.
marea intereselor permanente ale Cu aceeaş stăruinţă neclintită
naţiei pentru întărirea partidului vom merge către ţintă, în slujba
prin căpătuirea partizanilor, din intereselor curat româneşti, aşay
bogăţii, ce ar fi trebuit să rămână cum numai L. A. N. C. înţelege să
în patrimoniul public. le apere în programul ei limpede,
Aliaţi în această întreprindere curajos şi absolut necesar.
de grăbită secătuire sistematică a De înfăptuirea lui, nu.de perin­
bunurilor obşteşti au avut şi au darea la guvern a altor figuri si­
potiticianii o breslă de antrepre­ mandicoase, înnămolite în politica
nori ai condeiului, cari consideră, strâmtă şi hrăpăreaţă de partid?
scrisul ca o marfă de vânzare. II depinde îndrumarea ţării pe calea
oferă cui dă mai mult: şi astfel de sănătoasă propăşire, dela care
ţara a putut să vadă nu numai partidele politiéé, în mod vinovat
presa jidovească din Sărindar pre- au abătui-o.
cupeţindu-şi proza, rând pe rând, Cu această credinţă păşeşte la
fiecăruia din puternicii zilei, dar luptă, în al şaptelea an de^ existenţă,
şi gazetele cu pretenţii de indepen­ Înfrăţirea Românească.
denţă, schimbându-şi convingerile I. C. Cătuneanu.

© BCU CLUJ
 9

Voci dela „Cultul Patriei" şi „Soc. de cultura

Macedo-Română"
lu urma Marei Adunări Naţionale, din Bucureşti, a Soc. „Cultul nizeze decât 3500 de. macedoneni,
Patriei" şl a „Soc. de cultură Macedo-Română", din ziua de 21 Sep­ in timp ce Grecia săracă a primit
temvrie, oprită de guvern, sute de mii de refugiaţi din Asia
dl MARIN ŞTEFANESCU preşedintele Soc. „Cultul Patriei" a mică, în timp ce Bulgaria face sac­
publicat următorul a r t i c o l : rificii mari pentru întărirea fron­
tierelor ei numai cu colonişti.
„Ţara mea tu plângi..." Ţara. mea, tu plângi... Bin ochii Dacă ne vom interesa de soarta
tăi duioşi, plini de atâta vrajă, fru­ macedonenilor, vom face din ei paz­
Streinii şi înstreinaţii s'au nă­ moşi ca o minune, curg amare nici neînvinşi ai hotarelor şi ai or-
pustit asupra ta, ca păsările de pra­ tacrămi. Tu plângi, iar jefuitorii dinei.
dă. Ţi-au furat avutul. Ţi-au pân­ tăi petrec şi râd, în risipă trăind, Noi vom lupta să trezim în na­
gărit demnitatea naţională. Ţi-au şi în ăesfrâu benchetuind, pe rui­ ţiunea întreagă acest spirit de în­
(masinát copiii. Iar tu care ai fost na ta. ţelegere şi interesul de care sunt
atâta de bogată, şi demnă, şi vitea­ Dar nu mai plânge, ţara mea. lipsiţi.
ză, acum pari atâta de săracă, şi Ci fie-ţi sprinten gândul. Sus frun­ „Cidtid, Patriei" şi „Soc. de cul­
de umilită, şi fricoasă. tea, Românie! Noi n'avem ţară de tură Macedo-Română" vor trece
Iată unul din ama/micile fapte vândut. Şi umilinţa ta n'o îndu­ toate piedicele, vor înfrânge toate
ce trăim. In Dobrogea, coloniştii răm. Şi pieirea ta n'o îngăduim. împotrivirile conducătorilor şi vor
macedoneni, —• această minunată Noi nu vrem asuprirea altor nea­ isbuti să desăvârşească drumul
podoabă a energiei româneşti, — muri, dar nici pe noi robi la alte s»re sunremul ideal: „ROMÂNIA
sunt părăsiţi, de-ai noştri, în mâi­ neamuri nu ne vrem. Vom face o A ROMÂNILOR".
nile duşmanilor. Asociaţia „Cul­ nouă Adunare Naţională, dela ca­
tul Patriei", fără preocupare de re nimic nu ne va opri. Vom lupta,
partid politic, îmbrepişând sfânta cu orice jertfă, pentru tine, ţară
cauză a Societăţii de cultură,Mace­ scumpă, ţară dulce, tu vis al visu­
do-Română, a chemat conştiinţa rilor noastre. Iţi vom reda avutul Atenţiune!
românească să se afirme printr'o tău, şi vechia ta mândrie. Te vom
mare adunare naţională, Duminică înălţa iarăşi pe calea măririi tale. Călăuza Studentului român
21 Septemvrie ora 4 d. a., la Ate­ Ni se spune' că ni s'a pus ţara la la Cluj.
neul Român din Bucureşti. Adu­ mezat pentru că suntem săraci. 0,
narea ne-a fost'încuviinţată la timp dar nu este adevărat. Noi nu sun­ Din iniţiativa Centrului Studen­
de prefectura politiei. Insă tocmai . tem săraci, ci sărăciţi. ţesc Petru Maior s'a editat spre' a
în ajun, guvernul ne opreşte în­ Şi sună ceasid mântuirii. începe se distribui gratuit publicului clu­
trunirea, sub forma de a căuta altă să se audă glasul Domnului, gră­ jean broşura intitulată Călăuza
sală. Iar când- cetăţenii, cari cu­ ind eternul adevăr. Vine vocea Pro­ Studentului Român la Cluj, în
noşteau mimai' prima hotărîre, au videnţei, vine de departe, de de­ oare se găsesc Înscrişi toţi indus­
venit să afirme conştiinţa româ­ parte de tot, dar se aude aproape, triaşii, negustorii 'si meseriaşii ro­
nească, atunci mândrul steag al aproape de tot. Şi ne adresăm Re­ mâni din Cluj, cu adresele şi nu­
fraţilor macedoneni a fost rupt, gelui nostru. mele lor.
sfâşiat. întinat, şi purtătorii lui lo­ Majestate! Ascultă glasul Provi­ Bunii români oare au o licărire
viţi, spre bucuria duşmanilor Ro­ denţei. Suntem garda Majestăţii de sentiment naţional şi dorinţă de
mâniei. Şi aceşti duşmani acum, Voastre, gata la orice jertfă, pen­ a încuraja industria, comerţul şi pe
nu numai că ne urăsc, dar ne şi tru Patrie. Decât să trăim în ru­ meseriaşul român, să se adreseze
dispreţ uesc! şine şi ocară, mai bine să murim la Centrul Studenţesc' Petru Maior,
Insă. ce cuvinte ar putea să de­ cu glorie pe baricada demnităţii să ceară broşura în care sunt în­
scrie această cumplită fără de lege? naţionale! - sorise firmele româneşti şi ori de
i
câte ori au lipsă de vre-un articol
I a r în ziua de 21 Septemvrie, după oprirea Marei Adunări, dl de h r a n ă ori de îmbrăcăminte etc.
IULIU VALAORI; preşedintele „S oc. de Cultură Macedo-Română", să-şi lege de suflet ca mai întâi să
a rostit următoarea cuvântare, din balconul sediului Societăţii : cerce firmele româneşti. Căci nu­
mai prin acest mijloc vom putea
„Sunt datorii sfinte, pe care ori In aceste clipe hotăritoare, pu­ înfiripa pătura mijlocie, care ne'
ce guvern treime să le înţeleagă, ţini au rămas devotaţi ideii naţio­ lipseşte şi din această cauză avem
datorii pe care le au bunii români nale. Să-i adunăm în jurul acelu- năvala aceasta mare de streini care
faţă de fraţii lor în primejdie. iaş steag, cu căldura aceluiaş ideal ne speculează făcând pe inberme-
Ei bine, noi am fost împiedecaţi de unire şi progres. Nimeni nu ne diatonii între producătorul şi con­
de a ne manifesta sentimentele de va opri din drum; vom trece peste sumatorul român.
solidaritate cu ei. Am fost împie­ toate greutăţile şi ne vom face da­
decaţi de a striga ţării că o pândesc toria întreagă.
mari primejdii. Nu înţelegem pentruce sunt tra­ [

Avem exemple la înaintaşii no­ taţi macedonenii astfel: ei constitue Români! Observaţi că toţi im­
ştri, cari s'au jertfit pentru cau­ •elementul de ordine şi au adus plicaţii în Marele Spionaj Sovietic
zele mari ale neamului: numele lor mari servicii tării, dar sunt urgi­ sunt străini şi în special Jidani ?
sunt trâmbiţe care ne ţin de strajă siţi, năpăstuiţi. Nu înţelegem pen­ Şi tot nu vă convingeţi' de drep­
la datorie. tru ce România n'a putut să colo­ tatea L. A, N. C.

© BCU CLUJ
TO
miliarde Lei mai mult decât a in­
Mijloace petru înbunătăţirea stării trat.
Să se fixeze remuneraţia muncii
noastre financiare şi economice în general, pentru toate categorii­
le, potrivit cerinţelor raţionale.
Factorii principali pentru îmbu­ pa, pentru a înlocui juta ce se im­ Să se reducă dobânzile la 7%.
nătăţirea star ei noastre sunt: ba­ portă, asemeni plantele oleioase şi cea oficială, cu un surplus de 4%
nii, munca cu pricepere şi econo­ plantele medicinale, etc., va spori pentru cea particulară. Impozitele
mia. numărul vacilor, oilor şi caprelor pe venit să fie egale şi proporţio­
Bani nu avem suficienţi în cir­ pentru a complecta cerinţele de nale pentru toate categoriile şi să
culaţie, căci emisiunea de 21 mi­ lapte, unt şi brânzături, asemeni se mărească cota pentru necăsăto­
liarde Lei, er k> calează numai cu alte culturi accesorii ca cultură al­ riţi.
suma ce aveam înainte de răsboiu, binelor, a viermilor de mătase şi Să se fixeze preţul tuturor pro­
1
când ţara era de 2 U mai mică decât altele necesare. Făcând astfel, cul­ duselor în raport cu valoarea Leu­
l
azi. Astăzi ţara fiind de 2 U ori tura, în mod raţional şi în raport lui şi costul de exploatare, ţinând
mai mure, ar trebui să avem pro­ cu cerinţele interne, să se urmă­ seamă de un beneficiu.
porţional cam 43 .miliarde Lei, în rească ca produsul peste trebuin­ Să se dea mai multă îngrijire
circulaţie. Aşa dar avem o lipsă ţele interne să fie într'o cantitate sanitară la ţară şi. să se pună moa­
cam de 22 miliarde Lei în circula­ mai. mică, spre a fi asigurată pla­ şe titrate, în toate comunele.
ţie. Împlinirea acestei sume s'ar sarea în afară. Să se ajute vini- Intensificarea moralizării, mai
putea face prin: tot poporul să de­ ficarea strugurilor prin instalaţii ales prin cinematograf şi radio.
punem cu împrumut pe 7 ani la perfecte, pentru a se valorifica a- Aplicarea legii cumulului, căci
Banca Naţională obiectele şi mane­ cest produs ' destul de însemnat, mulţi au prea multe ocupaţi-uni şi
tele de aur şi bijuteriile până la care şi el este depreciat. lefuri şi astfel neglijează îndatori­
valoare de cea 9 miliarde Lei (va­ Exploatarea peştelui va putea rile, iar mulţi alţii n'au cu ce trăi.
loarea acestor obiecte de preţ, afa­ avea asemeni banii necesari, pen­ Să se urmărească de aproape o
ră de inelele de cununie se poate tru' a se spori cultura şi prinderea, armonizare în toată viaţa socială.
aprecia la peste 10 miliarde Lei). pentru acoperirea cerinţelor popu­ Bugetul statului să se reducă
Pe baza acestui nou depozit aur, laţiei. imediat la absolutul necesar, me­
banca poate emite. proporţional şi Asemeni exploatarea minelor de canismul de administrare să se
treptat patru-cinci miliarde Lei aur şi argint şi alte metale, s'ar simplifice, funcţiunile de prisos, să
pe ani, deci 22 miliarde Lei pentru putea ajuta, ca ele,să devie cât mai se desfiinţeze, să se intensifice con­
a complecta emisiunea cam de 43 rentabile. trolul, lefurile de bază să se fixeze
miliarde, ce ar fi normală. Benefi­ Precum şi toate exploatările de potrivit, căci FUNCŢIONARII SU­
ciul, ce ar realiza banca, prin noua rentabilitate, ca energia apei, a ga- PERIORI SUNT PREA MULT
emisiune de cea. 22 miliarde Lei, zidui metan, a lignitului prin uzi­ PLĂTIŢI, IAR CEI MICI PREA
de calculat numai cu 6% dobândă ne termice,, procurând astfel şi* PUŢIN.
pe an, ar atinge suma necesară energia electrică necesară. Asemeni
pentru a se cumpăra aurul pro­ toate lucrările de utilitate publică N. BARBUCEANU.
priu rezervei, cu care la 7 ani să pentru înlesnirea vieţii. Beci s'ar
se poată înlocui aurul poporului. diplomat al şcoalei de co­
putea ocupa toate braţele. merţ, . fost funcţionar su­
La timpul oportun banca va. pre­
schimba biletele actuale cu biletul Importul se va limita sub cifra perior în comerţ-industrie
aur. La restituirea aurului depus exportului, asemeni devizele, căci şi în ministerul de finanţe
de. popor, banca va da fiecăruia în trei ani au ieşit din ţară 10 — Braşov. —
partea- cuvenită din beneficiu, ca­
re va fi probabil egală cu valoarea
aurului ce a depus, şi acest benefi­
ciu va fi dat în acţiuni Banca
Naţionala, cu care ş# va spori ca­
pitalul social. O desminţire
Prin noua emisiune se va putea
veni în ajutorul agriculturii, dân- D l lOîl liădlicanu, fost Ministru al Muncii, Sănătăţii şi
du-i împrumut pe gaj cu-6% do­ Ocrotirilor Sociale, a trimis cliui prof. I. C. Cătuneanu, următoa-
bândă pe an (prin cam de împru­ rea scrisoare:
mut pe gaj care funcţionează şi
azi, cam anemic), asemeni în aju­ »IuMte Cătuneanu, ţionalei ... după concep­
torul micei industrii, care trebuie liegret că atât eu, câtşid-l ţia ta amicală
să se desvolle spre a se limita ma­
rea industrie care dacă se va des-
(ir. Iunian, suntem denun­ ' Cluj, în 20 Oct. 1930
volta prea mult, înlocuind muncii ţaţi în nr. 12 1930 (lin re­ al tău
manuală, va provoca şi la noi un vista înfrăţirea Românească, I. ßaducanu«
pericol social, care bântuie ţări cu că am face parte (lin orga­
mult mai puternice. Aşa agricul­ nizaţia francmazonieă... Iţi C . privire la această chestiune,
tura va avea mijloacele de a cul­
tiva şi alte produse, ca orez şi
afinii că nici eu, şi după cerem referinţe dela Buletinul
bumbac, ce s'uu dovedit accesibile câte ştiu, nici dl ér. Iunian, Anti-Iudeo-Masonic, ce apare la
şi să scăpăm de acest import. Va nu suntem francmazoni, cel Bucureşti str. Carol nr. 9 şi din
cultiva pe scară mai întinsă câne­ mult » v â n d u ţ i interna­ care am reprodus cele publicate,

© BCU CLUJ

Din presa, ce se'ncumetă a recunoaşte uneori primejdia
UNIVERSUL:
»Un colt de tară înstrăinat...
Ca să ne dam seama, de situaţia
•îngrijitoare, peutru noi, 'din Buco­
vina, în ce priveşte infiltraţia de
dată relativ recentă, a elementelor
străine, vom lua o singură regiune
din această provincie: judeţul Vij­
niţa. Acest judeţ cuprinde nord-
ve-ilul Bucovinei, având o suprafa­
ţă de ,1350 kmp. .şi o populaţie de
60.000 locuitori.
Iată câteva dată statistice relati­
ve la numărul locuitorilor din .dife­
rite comune, pe naţionalităţi.
Târguşorul Vijniţa — capitala
judeţului cu aeelaş nume — are o
şcoală primară evreo-ger-mană cu
o scd;':' polonă şl altă română, şi
un gimnaziu de stat. Târguşorul a-
cesta — cel mai nordic al Bucovi­
nei — care a fost moşia logofătului
Tăut din timpul lui Ştefan cel Ma­
re şi până in secolul trecut, era
locuit, în majoritate, de Români.
Azi, majoritatea populaţiei sale o
formează Rutenii, Evreii. Germanii
şi. Polonii.
I,n cam. Muie este o şcoală pri­
mară ucrainiană cu o secţie ger­
mană. Majoritatea populaţiei aces­
tei comune: Ucrainieni de rit greoo-
caiolic şi ortodox şi Evrei.
Una din cele mai mari comune
din Bucovina — Ispas are a-
proape 6000 de locuitori —. majori­
tatea Ruteni, Evrei şi Poloni.
Comuna Ciorrtohuzi are pesfe
2000 locuitori — majoritatea R u ­
teni,. Evrei, Poloni si Germani.
Comuna Zahariceni cu cătunele
Matineşeni, Mejebrodi şi Zolotna,
are peste 2000 locuitori, — majori­
tatea Ruteni, Evrei. Poloni .şi Ger­
mani.
•Comuna Răstoace, aşezată lân­
gă 'Geremuş. are o populaţie de 3000
de locuitori, — dintre care 90 la
sută Ruteni şi 10 la sută Evrei.
Niciiun Român.
'Com. Pătrăşeni — înfiinţată _de
Românul Mjirom Patra.ş, —, are
peste 6000 locuitori, Huţani.
In. corn. Măriniceni, sunt 1300 de
iocuvtori, — Huţani, Evrei şi P o ­
loni.
Corn. Futila, are 1000 de locui­
tori — 80 la sută Huţani şi 20 la
sută Evrei.
iGom. Sălăşeni, a r e 900 de locui­
tori. — Huţani şi Evrei.
Corn. Câmpulung din jml. Vijmi-
(a are löOO de locuit ori, — 98 la,
sută. Huţani; restul Evrei.
C O D I . Coniutin are 1300 locuitori
- 1200 Huţani. şi 100 Evrei.
Goni. lablonita. întinsă pe 30 km.
are 2000 l o c — - majoritatea Hu­
ţani; 180 Evrei si 10 Poloni.
In com. Vijnicoara, din 2200 l o c .
— 1;"00 sunt Ruteni, 600 Evrei, 80
Poloni şi 40 Germani.
Dacă trecem în valea Futilei gă­
sim comunele Dichtineţ, Ghiseliţeni,
Voräceni, Putila, Sârg hem şi-Pioa­
sa cu populaţie ruteanâ şi evreiasca.
Pe valea Şiretului, situaţia e a-
.'eon şi: dezastruoasă pentru R o ­
mâni.
i n rezumat: din 60.000 de locui­
tori, cât are jud. Vijniţa, Rutenii
(Ukrainienii şi ramura lor, Huţa­
ni i) reprezintă 67 la sută; apoi ^'n
Kvreii cu 20 la sută; Germanii cu
ő la sută; Polonii cu 4 ia sută; Ro­
mânii 4 la sută!
Toate localităţile din această re­
giune au avut, până acum, 40—50
(ie ani,'o populaţie românească, în
majoritate" , . • .
CURENTUL:
»Salvati Maramureşul...
Presa zilnică s'a ocupat adesea
de problema populaţiunei Maramu­
reşului, descriind în culori negre
(cum de altfel este şi realitatea) ne­
norocita stare 'de lucruri, din acest
judeţ îndepărtat şi din punct de
vedere geografic, .dar şi oficial de
centrul Uomâniei întregite.
Cei cari au avut ocazia a călă­
tori prin acest judeţ şi a se între­
ţine cu populaţiunea de acolo, au
rămas înspăimântaţi de mizeria
morală, şi materială ce au con­
statat •. . •
Viitorii conducători ai României
La examenul de bacalaureat din
Iaşi, dela Liceul M. Kogulniceanu
au reuşit următorii candidaţi:
A'pagî Gheorghe, ßergoff Elias,
Bergoifif Millu, Blanc Xaimann, B o -
bulescu Nahman, Aron Abrain,
Dauer Pilip, Drăcşincanu Jaques,
Engbel Emil, Euuiescu Amedeu,
Braester Mircea. Caufman Sae,
DaS'Calu Emánuel. Dimitriu Mircea,
Dumbravă J e a n , Feldman Oividie,
Ghelma.n Leizer, Gbelberg ddel,
Grimberg Rudolf, Oul.man Marcel.
Ghersooviei Maren. Iancu losef,
ii
Sihiafia acestui judeţ este speci­
fică. Din întreaga, suprafaţă de
pe-de 400.000 liectaro, numai o par­
te redusă, e-de ocupată de terenuri
arabile, iar producţia la hectar a
diferitelor culturi : ovăz, cartofi
porumb etc.. este redusă la minim
de 400—"00 kgr. Este un judeţ, c a ­
re în permanentă are nevoie de
hrană şi se aprovizionează în con-
diţiuni detestabile şi cu o speculă
grea.
Proprietatea ţărănească este fă-
răniiţită în. zeci de parcele de câţi­
va metri pătraţi, care face impo­
sibilă o exploatare
Din punct 'de vedere etnografic,
populaţiunea băştinaşă românească
este copleşită de minoritari: Ruteni,
Evrei şi parţial Unguri. Datele sta­
tistice ne arată comune rurale cu
1
52 la sută Evrei m'i 60 la sută R u
teni. Populaţiunea Românească za­
ce în lipsuri şi mizerii.
Starea sanitară (tot după rapoar­
tele oficiale), lasă tot atât de dorit.
Tuberculoza, sifilisul, senilitatea
(ma.razmul senin), toate aceste fla­
geluri distrug ultimele vlăstare ale
descendenţilor lui Dragoş-Vodă. . .
' ,5
Am ascultat pe cei ce veneau din
depărtatul judeţ al Maramureşului
şi ara simţit durerea celor ce mi se
înfăţişau. O stare de lucruri mai
mult decât alarmantă, din toate
punctele de vedere. Se sting în faţa
noastră, ultimele vlăstare ale mior
vechi cuiburi de Români, în mize­
ria fizică şi morală.
Un ajutor grabnc şi cât mai com­
plect se impune şi sperăm că gu­
vernul va da tot concursul iniţia­
tivei începute pentru salvarea Ma­
ramureşului. (Ion ScutaruJ".
Iancu Solomon, Ionescu Romulus,
lacohsochn A., Iancu Sumei', Men­
del söhn L., Moise Hers, Moise Lei­
bis Herscu, Morţun Alexandru,
Murgescu H., Nourescu Vasile,
Marcovic Avram, Simlom Aurel,
Schwartz Victor, Schwartz Iulius,
Septelici Alex., Sosner Peretz, P u ­
pei Herein, P a vi li Cost. Săvescu N.,
Spiegel L., Wechsler Oscar, Unter-
man Zisu, Zelinger Aron.
*
'Mai o" nevoie să-ţi batem capul,
Româna ? !
© BCU CLUJ
 12
Ce va zice străinătatea
Partidul naţional-popular
Antijidovesc — Franţa
Organizaţiunea politică franceză,
corespunzătoare Partidului naţio-
nal-socialist german şi L. A. N.
C.-ului românesc, este Partidul na-
tioncd-popular anti-jidovesc (Parti
National-Populaire F r a n c a i s Anti-
Ju'iif), condus de Drul Molie, pri-
mar al Oraşului Oran şi deputat al
departamentului cu acelaş nume.
Drul Mjolle a reuşit s ă strângă
sub steagul svasticei pe toţi antise­
miţii francezi, regalişti, republica­
nii sau bomapartişti şi c a r i erau
grupaţi î n „Lique de l'Ordre",
„Nouvelle France", „Jeunesses An-
' tijuives" etc.
(Antisemiţii francezi au adoptat
ca semn^al partidului: svastica, i a r
în manifestele pe c a r i le-au lansat,
îşi propun a lupta c u înverşunare'
împotriva . capitalismului jidovesc,
căutând a scoate muncitorimea
franceză din tabăra partidelor
marxiste şi comuniste.
Partidul naţional popular anti­
jidovesc sé consideră c a partid r e ­
voluţionar, nerecunoscând actuala
aşezare politică a Franţei, pe care
o socotesc unealtă docilă a Jidoviş­
inului, primind sugestiile lojelor
masonice.
Tineretul Antijidovesc (Jeunes­
ses Anti-juives) constitue avangar­
da partidului, care dispune şi de-o
publicaţiune „La Libre parole", bo­
tezată astfel în amintirea cotidia­
nului lui Edouard Brumond, celeb­
rul scriitor şi luptător antisemit,
autorul operei, „La France Juive".
Tineretul Antijidovesc este con­
dus de D-nul Bene Plisson, prezi­
dent şi de D-nul Henry Coston,
secretar general, i a r secţiunea fe-
menimă a Tineretului a r e î n frunte
pe D-ra Pauline dela Cambré Mia­
lei.
„Le Petit Oranuis" este cotidia­
nul nou înfiinţatului partid, i a r
„La Lutte" este pubMcaţiuinea n a -
tionaliştilor-populari din regiunea
pariziană.
Tot la P a r i s apare şi „Cahiers
de l'Ordre", revistă documentară,
admirabil redactată.
Partidul naţional-popular antiji­
dovesc a r e 2 deputaţi: Brut Molie,
ales al departamentului Oran din
Algeria, departamentîn oare- J i d a ­
nii sunt i n proporţie de 2 5 % şi
D-nul Rillart de Yerneuil, ales al
departamentului Aiisne. I n Senat
nationaliştii-populari sunt repre­
zentaţi prin •D-nul Bominique Be-
lahaye, cel de-al doilea senator a n ­
tisemit, Gaudin de ViUaine, dece­
dând acum câteva luni.
Lupta pornită o duc ou o energie
extraordinară, după exemplul n a -
ţional-socialiştilor germani, înce­
pând a lovi în posturile de rezisten­
ţă ale masoneriei şi în presa în­
străinată.
Salutăm cu nespusă bucurie şi
cu nestăpânită emoţiuine intrarea
în luptă a drapelului francez cu
svastica, dorindu-i s ă cureţe sfân­
tul pământ a l Ludovicilor, de plea­
va- ghetourilor galiţiene şi strigăm
cu tot avântul sufletelor,noastre ti­
nere :
S ă trăiască luptătorii Svasticei
franceze.
V. EMILIAN
— Bucureşti. —
Partidul naţional-socialist
(antisemit)' — Germania
Starea de eflorescentă la care
a ajuns gigantica mişcare antise­
mită germană, admirabil condusă
de pilonul de granit a l naţionalis­
mului integral şi constructiv şi de
acel fascinator a l masselor popula­
re Dl. Adolf Hitler, ne-a fost de­
monstrată cu prilejul ultimelor ale­
geri pentru Reichstag. Intr'adevăr
j
partidul naţional socialist, care î n
parlamentul precedent nu era de­
cât o infimă minoritate, a ajuns
astăzi, numai în decurs de um an,
cea mai mare forţă electorală după
social-democraţi, jucând un rol co-
Jidanii mint, falsifică şi
Mrfesc
Depre această purtare a lor ne
aduce o proaspătă dovadă ştirea,
pornită din tabăra lor, că tulbură-,
rile din Berlin le-ar fi comis parti­
zanii lui Hitler. O minciună jido­
vească m a i mult. Adevărul este a l ­
tul şi anume: F i n a n ţ a jidovească,
de care este îmbâcsit ' şi infectat
Berlinul ş i - a tocmit nişte haima­
nale comuniste le-a pus s ă distrugă
vitrinele dela magazine şi să strige
„trăiască Hitler", spre a compro­
mite pe naţional-sociaUşti, antise­
miţi aderenţi ai lui Hitler. Iubite
cititor, află care este tactica J i d a ­
nilor şi nu crede niciodată ce scriu
foile lor, cum sunt la noi Adevărul,
Bimineaţa, Lupta.
vârşitor pe firmamentul politicii
germane ! Adolf Hitler a reuşit c a
prin propaganda sa sistematic con­
dusă şi organizată, prin cele 44.000
de meetinguri electorale desfăşura­
te pe întregul cuprins a l Germaniei,
să cucerească voturile alegătorilor
germani. Intr'adevăr pentru politi­
ca lui Hitler politică, ce tinde la
salvarea Germaniei de sub jugul
dominaţiei iudaice, s'au găsit 6 m i ­
lioane 401.210 alegători, cari au
trimis lin parlament 107 deputaţi
purtători ide svastica.
Trăiască prietenii noştri antise­
miţi, .din Germania!
N' GOLICI
— Turnu Severin. —
Conflict între Anglia şi
Palestina
I n toată Palestina, domneşte m a ­
re agitaţie din cauza politicei en­
gleze, contrarie intereselor evreeşti.
Consiliul naţional evreesc şi a-
gentura evreiască anunţă c ă Evreii
s'au hotărât s ă nu ia parte la con­
stituirea parlamentului palestinian.
Ştiri din P a r i s şi Londra anunţă,
că fruntaşii evrei a i comerţului in­
ternaţi oinal .au hotărât boicotarea
mărfurilor engleze. I a r Arabii cer
suprimarea emigrărilor evreeşti. în
Palestina şi interzicerea cumpără­
rii de pământuri, pe timp de zece
ani, de către Evrei.
*
Ce va zice străinătatea? Ce va
zice? Va fi alăturea de noi în lupta
dusă contra duşmanului comun. '•
L. A. \ . € . Maramureş
In comuna VISEUL BE SUS,
sectorul 2 ŢIPŢ.ERAICI, s'a format
organizaţia L. A. N. N. C., alegân-
du-şi comitetul. Germanii cari for­
mează o bună parte din locuitorii
comunei s'au alipit de L. A. N. C,
pentru, ca umăr la umăr cu Ro­
mânii să lupte contra asupritorului
comun, care este Jidanul
Citiţi şi răspândiţi
înfrăţirea ,
Româneasca
© BCU CLUJ