Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Realitatea istorică este atît de complexă și dificilă, iar izvoarele care o reflectă sunt atît de
fragmentate și incomplete, încît pentru stabilirea veridicității unui eveniment sau proces istoric,
este nevoie de efortul a mai multor generații de cercetători. De cîteva secole încoace și pînă în
prezent, interesul către Orient este destul de evidențiat, și chiar mai mult, el are tendința de a crește.
Acest fapt s-a datorat prezenței a unei bogate istorii și culturi antice, și nu în ultimul rînd a faptului
că respectiva regiunea este locul apariției a primelor structuri politico-sociale, lucru confirmat și
de romani, care spuneau <<Ex Oriente lux>>, în traducere fiind ,,Lumina e din Orient”.
În Orientul Apropiat Antic, distanța dintre sclav și cetățeanul liber era destul de mică. Această
mobilitate verticală permitea deplasarea persoanelor dintr-o clasă socială în alta. Deși sclavul era
privit ca un obiect, putea fi vîndut, schimbat sau dăruit, el își putea recăpăta libertatea, o metodă
fiind contestarea condiției sale prin judecată. Drept dovadă, în una din lucrările lui Falkenstein, au
fost publicate 11 documente care datează din perioada celeai de-a III-a dinastie Ur și care se referă
la procesele de judecată, prin care sclavii au încercat să-și demonstreze libertatea, majoritatea din
ele soldînd cu eșec. Pentru acest pas, proprietarul își putea pedepsi sclavul prin lovituri, tăierea
unei urechi sau a unor degete. De multe ori, poziția dificilă a sclavilor îi provoca să evadeze din
oraș, ceea ce se pedepsea prin încătușare, marcarea cu metal fierbine sau oricare altă pedeapsă
aleasă de proprietar. Interesele acestora erau protejate printr-o serie de articole din Codul lui
Hammurabi, care prevedea pedeapsa și persoanelor care ,,care ascundeau în casă un sclav fugar”
sau ,,ajuta sclavul care nu-i aparține să părăsească orașul”. Conform legii, aceste infracțiuni se
pedepseau cu moartea. După același Cod de legi, încercarea de schimbare a stigmei la fel se
pedepsea strict. În conformitate cu art. 129 al aceluiași Cod,