Sunteți pe pagina 1din 39

ALIMENTATIA

Modulul 2 – Cursul 2

Dr. Daniela Stegaru


INDNBM “N.C. PAULESCU”
Principiile alimentatiei sanatoase


Alimentatia sanatoasa inseamna un consum moderat dar variat de
alimente preparate clinar pe care le dorim apetisante, gustoase si
sigure, repartizate in 3 mese principale si eventual 2-3gustari.

Scopul alimentatiei sanatoase este de a realiza un echilibru
caloric si nutritiv si anume asigurarea energiei de care avem nevoie,
prin aportul corespunzator de calorii, si pe de alta parte prezenta in
alimentatia noastra a tuturor principiilor nutritive dupa cum
urmeaza:

Glucide (hidrati de carbon) 50-55%

Proteine 15 – 20%

Lipide (grasimi) 30-35%.

Prezenta principiilor nutritive in cantitatile recomandate atrage
dupa sine aportul de vitamine si saruri minerale optim, din care cele
mai importante sunt sodiul, potasiul, calciul, magneziu si fierul.
Aportul de sare ar trebui sa fie sub 5/zi, iar cel de lichide necalorice
2-3litri/zi.

Beneficiile alimentatiei sanatoase sunt pe de-o parte promovarea si
mentinerea sanatatii, pe de alta parte o calitate a vietii mai buna
prin capacitate de munca fizica si intelectuala crescuta, stare de
bine si nu in ultimul rand printr-o imunitate crescuta ceea ce ne
face sa stam departe de boli.

Alimentatia sanatoasa trebuie sa inceapa cat mai devreme si sa
dureze practic nelimitat, ea fiind garantul unei vieti sanatoase, lungi
si frumoase.
Sa construim propria piramida alimentara


Pentru a putea construi propria piramida alimentara este necesar
sa cunoastem cateva lucruri esentiale: printre care care este
necesarul de calorii, ce obiceiuri alimentare avem, daca ceea ce ne
place se potriveste cu cee ce se recomanda si nu in ultimul rand sa
corelam costul alimentatiei cu posibilitatile economice ale vietii
noastre cotidiene.

Necesarul de calorii este dat de:

Consumul de energie in cadrul activitatiilor zilnice

Varsta si sex

Greutate corporala

Este deci necesara o evaluare preliminara, in care
este nevoie sa socotim consumul de energie in
cadrul activitatilor zilnice profesionale si in timpul
liber, cantarire si evaluarea greutatii la
standardele recomandate.

Activitatea fizica se desfasoara fie in cadrul
profesiei, fie in asa-zisul timp liber, in ambele
situatii pot fi 3 grade de intensitate: redusa,
medie si intensa, astfel clasificand o persoana ca
fiind: sedentara, moderat-activa sau activa.

Calculul necesarului caloric zilnic se efectuează
funcție de: înălțime, greutate, vârstă, sex, gradul
de efort fizic, starea fiziologică, greutatea actuală.
Efort fizic

În repaus la pat 25 Kcal/Kg corp greutate ideală/zi

Munca fizică usoară (funcționari, contabili, pensionari): 25-35
Kcal/Kg corp/zi

Munca fizică medie (studenți, cadre didactice, tapiŃeri, legători,
telefonisti, marochineri): 35-40 Kcal/Kg corp/zi

Munca fizică grea (tractoristi, morari, brutari, strungari,
tâmplari): 40-45 Kcal/Kg corp/zi

Munca fizică foarte grea (tăietori de lemne, tăietori de piatră,
fierari-betonisti, mineri, furnalisti, oțelari): 50-60 Kcal/Kg corp/zi
Indicatorii antropometrici

Greutatea corporală – Formula Broca:
• G(kg)=Î(cm)-100;
• Această formulă este utilă doar pentru înălţimile medii (155-175 cm).

Formula Lorentz:

Pentru bărbaţi: G(kg)=Î(cm)-100-(Î(cm)-150)/4

Pentru femei: G(kg)=Î(cm)-100-(Î(cm)-150)/2

În această formulă se ţine cont de sex şi vârstă, aşa cum o face şi formula MLI.

Formula „Metropolitan Life Insurance” (MLI) :

Pentru bărbaţi: G(kg)= 50+0,75(Î(cm)-150)+(V(ani)-20)/4

Pentru femei: valoarea formulei pentru bărbaţi se înmulţeşte cu 0,9.
Indicele de masă corporală

Indicele de masă corporală (IMC) = G/T2 - (Body Mass Index – BMI)

este un indicator relativ, pentru ca in grila de normoponderabilitate putem intalni
atat obezitate abdominala importanta, cat si diferite grade de denutritie

avantajul este ca se poate folosi foarte usor, nu necesita tehnici laborioase si se
poate aplica si in conditii de ambulatoriu.

Este un indicator care nu se poate folosi in cazul copiilor ca atare, pentru care sunt
necesare grile speciale cu grafice de crestere

Este bine sa fie folosit in context, mai ales corelat cu alti indici, de genul
circumferinta abdominala, pliu cutanat etc
In functie de IMC:
Casexie IMC<15kg/mp
Subponderabilitate IMC 15 – 18.4kg/mp
Normoponderabilitate IMC 18.5 – 24.9kg/mp
Suprapondere IMC 25 – 29.9kg/mp
Obezitate gr I IMC 30 – 34.9kg/mp
Obezitate gr II IMC 35 – 39.9kg/mp
Obezitate morbida IMC > 40kg/mp
Circumferinţa abdominală
- este un indicator mai fidel, ce
ne arata dincolo de surplusul
ponderal de tip abdominal, riscul
cardio-vascular al pacientului
- se realizeaza usor, cu o panglica
tip centimetru, si se masoara la 2 cm
sub ombilic
- normal la femei trebuie sa fie
<80cm iar la barbati < 94cm
Raportul circumferinţei talie-
şold

(waist to hip ratio – WHR)

este un indicator mai fidel cu privire la
existenta obezitatii abdominale

In mod normal raportul trebuie sa fie
subunitar avand o valoare <0.9
Pliul cutanat
• Pliul cutanat bicipital şi tricipital se măsoară la
jumătatea distanţei dintre acromion şi olecran;
• cel subscapular la 1 cm sub unghiul inferior al
omoplatului, pe direcţia de pliere normală a
tegumentului;
• cel suprailiac se măsoară la 1 cm deasupra
crestei iliace.
• Precizia de măsurare a pliurilor scade, dacă grosimea
depăşeşte 20 mm.
Comportamentul alimentar si ancheta
alimentara


Alterarea stării de nutriţie este secundară unui
dezechilibru între aportul şi necesarul de
proteine şi/sau energie.

Evaluarea stării de nutriţie necesită informaţii
cu privire la echilibrul energetic, compoziţia
corpului şi funcţiile organelor și țesuturilor.

În prezent, nu există un consens privind
parametrii care au cea mai mare acuratețe în
evaluarea statutului nutriţional.
Ancheta alimentara

- aportul mediu de energie, macronutrienţi şi micronutrienţi, de sodiu şi de fluide;

- nivelul activităţii fizice;

- consumul de alcool;

- tipul alimentaţiei (calitate şi varietate);

- preferinţele alimentare;

- modificarea apetitului (inclusiv anorexie);

- senzaţie de saţietate instalată rapid;

- modificări ale gustului;

- restricţii alimentare;

- utilizarea de suplimente cu vitamine/minerale;

- terapii complementare sau alternative;

- alţi factori care pot influenţa aportul nutriţional al pacientului (capacitatea de a mesteca, nevoia de a
fi asistat sau ajutat pentru a se alimenta).
Cum se realizeaza ancheta
alimentara

pacientul este rugat să enumere alimentele şi lichidele, precum şi
cantităţile consumate în cursul unei anumite zile, de obicei în cursul
ultimelor 24 de ore – interviul structurat;

pentru a aprecia consumul alimentar „în general” se realizează – jurnalul
alimentar – o ancheta alimentară pentru mai multe zile diferite (incluzând
şi zilele de la sfârşitul săptămânii sau cele în care, eventual, individul s-a
aflat în deplasare), şi se urmăreşte alcătuirea unui model al alimentaţiei
pe durata unei săptămâni;

chestionarele de frecvenţă - în care pacientul este întrebat despre
frecvența cu care consumă diferite alimente într-o anumită perioadă de
timp (o zi, o săptămână sau o lună). De obicei pacientului îi este pusă la
dispoziţie o listă de alimente, din care să aleagă doar pe cele care conţin
anumite componente, vizate în studiul respectiv
Jurnalul alimentar

Jurnalul alimentar (de nutritie) reprezinta o inregistrare scrisa(pe
hartie sau in format electronic) a tot ce bei si ce mananci, cu orele si
cantitatile aproximative, pe un anumit interval de timp.

Este poate cel mai puternic instrument de evaluare si control al
dietei. Pe langa asta reprezinta si un element puternic de
(auto)motivare.

Jurnalul alimentar te ajuta sa-ti evaluezi si sa-ti controlezi dieta.

Cei mai multi dintre noi stim deja ce alimente ne apropie de scopul
nostru (si e bine sa le regasim cat mai des in jurnal) dar si
alimentele care ne indeparteaza de el (ar trebui sa fie aparitii mai
rare).

Jurnalul alimentar este un factor
major in automotivare. Stiind ca vei
nota alimentele, creste constiinta si
apare sentimentul responsabilitatii.

Jurnalul te ajuta sa faci alegerile
corecte chiar si inainte de a te aseza
la masa. Apoi, cand trece un timp si
jurnalul arata bine, se intareste
motivarea pentru a continua.

Afli ce alimente si ce obiceiuri te
apropie de obiectivele tale.

De asemenea, poti determina si
alimentele sau situatiile in care
ajungi sa te abati de la program

Poti afla ca daca sari peste cateva mese apoi senzatia de foame te face sa mananci mai
mult decat de obicei sau ca un anumit aliment iti da o stare de disconfort.

Diminueaza sentimentul de vinovatie in cazul abaterilor. Scriind in jurnal transferi
incarcatura din minte pe un suport extern, reducand semnificativ valoarea emotionala.

Un jurnal alimentar e bine sa il tii cel putin o saptamana, pentru a putea determina un ciclu
din viata ta, in care as incluzi si un week-end, cu tentatiile si abaterile inerente.

Dupa ce ai invatat sa faci alegerile corecte si obiceiurile alimentare sanatoase sunt parte
din viata ta, un astfel de jurnal poate sa devina inutil. Totusi, daca simti ca aluneci intr-o
directie gresita, acest instrument iti va fi de folos oricand.

Jurnalul de nutritie poate avea o forma generala, a unei liste cu alimentele consumate intr-
o zi, refacuta din memorie.El poate fi in alte situatii o evidenta amanuntita, cu orele si
cantitatile de mancare, inregistrate imediat dupa masa.

Un astfel de jurnal strict poate servi ca baza pentru calculul aportului de nutrienti
(proteine, carbohidrati, grasimi) si energie (calorii).
Mersul la cumparaturi – cum citim
eticheta


Mersul la cumparaturi in secolul 21, este de departe un lucru dificil in
zilele noastre, si nu atat prin prisma locatiei, si a numeroaselor tentatii
existente la fiecare colt de strada.

In plus a avea la dispozitie prea multe optiuni, face alegerea dificila. Este
necesar intotdeauna sa efectuam lista de cumparaturi sanatoase, in
functie de ceea ce am planificat sa gatim in urmatoarele zile, stocurile
disponibile din camara sau din frigider, avand ca scop esential de a nu
cumpara dupa principiul “nu stiu daca am nevoie, dar mai bine sa fie
decat sa lipseasca”.

Niciodata nu trebuie sa mergem flamanzi la cumparaturi! A fi satul este
o conditie esentiala pentru a rezista tentatiilor si mirosurilor irezistible
din hipermarketuri, si pentru a respecta intocmai lista intocmita la
domiciliu.
Eticheta
- termenul de valabilitate
- compozitia produsului alimentar – alegem alimentele cu lista de aditivi cea
mai scurta
- “E-urile” reprezinta aditivii alimentari codificati, din lista celor autorizati
pentru a putea fi utilizati in Europa
- lista alergenilor alimentari – gluten, lacoza, fenilalanina etc.
- citirea etichetei nutritionale: calorii, glucide, lipide, proteine, sare
- produse cu continut hipocaloric <100kcal/100g
- produse cu continut caloric mediu 150-300kcal/100g
- produse cu continut hipercaloric > 400kcal/100g
- totalul caloriilor provenite din grasimi trebuie sa fie mai mic de 40% - aportul
de grasimi saturate trebuie sa fie sub 10%.
Stabilirea meniului


Regula de aur: mesele mai bogate din punct de vedere caloric
trebuie sa se regaseasca in perioadele din zi cand suntem mai activi,
adica la micul dejun si pranz.

Planificarea meselor poate fi facuta zi de zi, de azi pe maine sau in
mod ideal, saptamanal. Impartirea caloriilor care ne sunt necesare
va fi facuta in 5-6 mese, care nu vor fi egale din punct de vedere
cantitativ si calitativ, ci vor fi impartite astfel:

3 mese principale intre 300-700kcal/masa

2-3 gustari de cate 100-200kcal

Ceea ce cu siguranta trebuie sa evitam este consumul unei mese cu
1000kcal si a 4-5 mese de cate 200kcal.
Tulburari de comportament alimentar –
anorexia/bulimia


Bulimia nervoasa este o tulburare de alimentatie caracterizata prin
reprimarea aportului de hrana pentru o anumita perioada de timp,
urmata de o alimentatie excesiva si sentimente de vina si decadere
personala. 

Virsta medie a debutului este 18 ani. Suferinzii incearca sa depaseasca
aceste sentimente in diferite moduri. Cea mai comuna forma
este varsatura indusa, infometarea, folosirea laxativelor, clismelor,
diureticelor si efortul fizic excesiv sunt deasemeni frecvente.

Bulimia nervoasa apare mai ales la femei decit la
barbati.Antidepresivele, in special inhibitoarele recaptarii de serotonina,
sunt larg folosite in tratamentul bulimiei nervoase.

 Boala este familiala iar ereditatea acesteia este de 54-83%.
Ciclul implica frecvent alimentatie rapida si fara control care
este oprita cand bulimicul este interupt de catre o alta persoana sau
stomacul doare prin supradistensie, urmata de varsaturi autoinduse
sau o alta forma de curatare. Acest ciclu poate fi repetat de citeva ori
pe saptamina sau in cazurile mai grave de citeva ori pe zi. 

Debutul bulimiei nervoase apare in adolescenta intre 13 si 20 de


ani, iar multe cazuri au suferit inainte de obezitate, dintre care multi
au avut recaderi in trecut cu episoade de alimentare excesiva si
varsaturi chiar si dupa un tratament de succes si remisiune. 
Persoanele cu bulimie sunt totusi capabile sa interactioneze si sa
traiasca in mediul de zi cu zi fara a le fi afectate abilitatile de catre
boala.

Bulimia nervoasa este dificil de detectat comparata cu anorexia nervoasa,
deoarece bulimicii tind sa aibe greutate usor peste medie sau sub medie. 

Multi bulimici se angajeaza in comportamente alimentare usor dezordonate,
fara a intruni criteriile complete de bulimie nervoasa. 

Pina la 60% dintre cazuri, pacientii cu bulimie nervoasa raporteaza istoric
anterior de anorexie.

Fata de indivizii cu tulburari alimentare necomplicate care tind sa fie
obezi, persoanele cu bulimie au de obicei greutate normala. Istoricul natural al
tulburarilor alimentare cuprinde diferite diagnostice in timp aplicate pacientilor,
unii intrunind criteriile anorexiei nevoase, bulimiei nervoase si ale tulburarii
alimentare in diferite variante.

Dezvoltarea anorexiei la indivizii care prezinta initial bulimie nervoasa este
posibila desi nu comuna. 

Fata de anorexici, bulimicii experimenteaza
fluctuatii semnificative ale greutatii corporale, dar
greutatea lor nu este de obicei atit de severa sau
evidenta precum la anorexici.

Prognosticul pe lunga durata pentru bulimici este
usor mai bun decit pentru anorexici, iar rata de
recuperare este usor mai mare. Totusi multi
bulimici continua sa mentina comportamente usor
anormale de dieta, chiar si dupa perioada de
recuperare. 

Ca si in anorexie, nu exista o cauza definita si
cunoscuta a bulimiei. Datorita complexitatii
tulburarii, cercetarile din cimpurile medicale si
psihologice continua sa-I exploreze dinamica.

Bulimia este in general asociata a debuta odata
cu insatisfactia fata de corpul propriu. Individul
poate fi de fapt subponderal, dar atunci cind se
uita in oglinda acestia vad o imagine distorsionata
si se simt greoi fata de cum sunt in realitate.

La inceput imaginea distorsionata a corpului duce
la dieta. pe masura ce imaginea continua sa fie
vazuta mai mare decit in realitate dieta
escaladeaza si conduce la practici bulimice. 
Cauzele organice ale bulimiei sunt inca investigate.
Exista indicii ca bulimia si alte tulburari alimentare pot fi
asociate cu anomaliile in nivelul mesagerilor chimici
(neurotransmitatorii) din creier, in special serotonina. 
Alte studii cu persoane bulimice au gasit alterari in
rata metabolica, perceptive scazuta a satietatii si reglare
neuroendocrine anormala. 
Portretele media ale unei forme corporale ideale sunt
considerate a fi un factor contribuitor asupra bulimiei.
Alimentatia excesiva si rapida nu este declansata de
foamea intensa. Este un raspuns la depresie, stress sau alte
sentimente legate de greutatea corporala, forma sau
alimente. Acest comportament aduce frecvent senzatie de
calm sau fericire (euforie) dar sentimentul de vina
inlocuieste repede euforia de scurta durata. 
Factori de risc
- sexul feminin
- virsta - bulimia debuteaza frecvent in adolescenta sau perioada de adult tinar,
este mai comuna la facultate 
- istoricul familial - tulburarile alimentare cum este bulimia sunt mai frecvente
la persoanele cu parinti sau frati care sufera de o tulburare alimentara 
- dieta - persoanele care pierd in greutate sunt frecvent sustinute de comentariile
pozitive ale altora si de aspectul modificat 
- influentele familiale - persoanele care nu se simt sigure in familie, ale caror
parinti sau frati sunt prea critici sau ii tachineaza asupra aspectului lor fizic sunt la
risc de bulimie si alte tulburari alimentare
- tulburarile emotionale - persoanele cu depresie, tulburari anxioase si obsesiv-
compulsive sunt mai predispuse la tulburari alimentare
- sportul, serviciul si activitatile artistice - atletii, actorii si personalitatile de
televiziune, dansatoarele si modelele sunt la risc ridicat de a dezvolta tulburari
alimentare. 
Bulimia nervoasa are trei
simptome primare:
- aport regulat a unor cantitati mari de alimente alaturi de
senzatia pierdeii controlului asupra comportamentului alimentar 
- folosirea regulata a unor comportamente compensatorii
inadecvate cum ar varsatura autoindusa, laxativele sau abuzul de
diuretice, infometarea si exercitiile fizice obsesiv-compulsive 
- grija excesiva fata de greutatea si aspectul corpului. 

Specialistii cred ca sansa recuperarii creste cu cit bulimia


nervoasa este detectata mai devreme.
Semnale de alarma
- indicii ale alimentatiei excesive, incluzind disparitia unor cantitati mari de alimente in
perioade de timp scurte sau existenta unor ambalaje alimentare indicind consumul unor
cantitati mari de alimente 

- indicii ale comportamentelor de curatare incluzind vizite frecvente la toaleta dupa masa
sau miros de varsatura, prezenta ambalajelor sau a cutiilor de laxative sau diuretice 
- regim fizic excesiv, rigid in ciuda vremii, a oboselii, bolii sau leziunilor, necesitatea arderii
caloriilor 
- tumefierea neobisnuita a obrajilor sau a zonei mandibulare 

- calusuri pe spatele miinilor si cicatrici prin autoinducerea varsaturilor 

- decolorarea sau patarea dintilor

- crearea unor ritualuri si stiluri de viata care sa permita efectuarea comportamentelor


alimentare anormale 

- izolarea fata de prieteni si activitatile obisnuite 

- in general comportamente si atitudini care indica scaderea in greutate, dieta si controlul


alimentatiei drept griji principale.
Tipuri de bulimici
- Tipul care apeleaza la curatare: isi autoinduc varsatura
prin introducerea degetelor in gura si declansarea reflexului de
varsatura sau ingerarea de emetice cum ar fi siropul de ipeca
pentru a inlatura rapid alimentele din corp inainte de a fi
digerate sau folosesc laxative, diuretice sau clisme 
- Tipul care nu apeleaza la curatare: aproximativ 8% dintre
cazuri, acestia fac exercitii fizice excesiv dupa un efort de a
elimina aportul caloric dupa alimentatie. 
Tulburarile organice determinate de
bulimia nervoasa
- reflux gastric cronic dupa alimentatie 

- deshidratare si hipopotasemie cauzate de varsaturile frecvente 


- dezechilibru electrolitic care poate conduce la aritmie cardiaca, stop cardiac si chiar deces 

- esofagita sau inflamatia esofagului 

- trauma orala in care insertia repetata a degetelor sau altor obiecte determina laceratii ale mucoasei
gitului si gurii

- gastropareza sau golirea intirziata a stomacului

- constipatia, infertilitate 

- marirea glandelor salivare ale gitului 

- ulcer peptic, calusuri sau cicatrici pe fata posterioara a miinii datorita ranirii prin incisivi 
- fluctuatii constante ale greutatii. 

- contactul frecvent intre dinti si acidul gastric poate determina: eroziuni dentare frecvente,
perimoliza sau eroziunea smaltului dentar, cresterea in volum a glandelor salivare. 
Precum si in alte tulburari psihiatrice pot apare iluziile sau
alte semne si simptome lasind persoanei afectate falsa impresie ca
nu este acceptata de altii. Persoana poate suferi complicatii fizice
precum tetanie, convulsii epileptice, aritmii cardiace si slabiciune
musculara. 
Bulimicii sunt mai predispusi la tulburari afective precum
depresia sau tulburarea anxioasa generala. Bulimia nervoasa
afecteaza 1-2% dintre adolescenti si femeile tinere.Aproximativ 80%
dintre pacienti sunt femei. Persoanele care se lupta cu boala par a
avea greutatea medie pentru virsta lor. Multe dintre aceste persoane
recunosc ciudatenia comportamentelor lor si faptul ca sunt
periculoase pentru sanatate. Bulimia este frecvent asociata cu
simptomele depresiei si modificari in adaptarea sociala.

Negarea si secretismul pacientilor cu aceasta tulburare ingreuneaza diagnosticul. Individul nu
vine in atentia medicului decit cind o conditie asociata sau alta problema psihologica severa
se manifesta.

Parintii, membrii familiei, sotii, profesorii pot identifica un individ cu bulimie, desi multe
persoane cu aceasta tulburare isi tin problema in privat si ascunsa.

Un istoric detaliat al comportamentului individului obtinut de la familie, observatia clinica a
comportamentului individului si uneori testarea psihologica contribuie la diagnostic. 


Membrii familiei care observa simptomele bulimiei la o persoana apropiata o pot ajuta prin
cautarea de ajutor precoce. Tratamentul precoce poate preveni problemele viitoare.

Bulimia si malnutritia care rezulta pot afecta aproape orice organ din corp crescind
importanta diagnosticului timpuriu si a tratamentului. 


Bulimia poate fi fatala. 
VA MULTUMESC!

Intrebari???