[Anii in care diaconul Coresi isi desfasoara activitatea reprezinta 0 perioada de ofensiva a serisului in limba romana si puncteaza o trasatura importanta a tiparului romanesc, aceea de a face din tipar un instrument cultural pentru toate cele wei tari romanesti, indiferent de locul asezarii tipografiei. lui Coresi, dupa cum remarca NigOIeNGAHGjan, ramura a acestei familii s-ar fi asezat entele timpului_nu contin vreo in Tara Romaneasca (B.P.1 informatie in aceasta privinta ba mai mult, numele de Coresi, pe care il purta marele tipograf, $ Biografia diaconului Coresi contine putine elemente. Era de _ In epilogul uneia dintre tipariturile sale se precizeaza ca era Referitor la gradul sau de instruire nu detinem nicio informatie. a, in schimb hu avem niciun indiciu ca ar fi stapanit si limba greaca, cum pretind unii autori. Deprinde la Targoviste mestesugul tiparuli, in GO GR DiniiiheNETUbAVG. Mai consemnam faptul c isi, cunoscut de asemenea ca tipograf si |. Data mortii sale nu ne este cunoscuta. Ea se situeaza dupa anu! 1583, cand diaconul muntean ‘apare mentionat pentru ultima data in epilogul unui Tetraevanghel slavon, tiparit la comanda domnitorului Petru Cercel In ani 1557-1558 Cores se muta la rae. unde isi continua activitatea tipografica Stabilirea la Brasov a diaconului Coresi, Stem in alta parte, nu e lipsita de semnificatii. | Activitatea tipografica in limba romana condusa de Coresi la Brasov, spune P.P.Panaitescu, se explica in mare parte prin legaturile acestui centru mestesugarese si comercial cu Tara Romaneasca si cu Moldova...Nu este o intamplare ca, dintre toate orasele romanesti, acela in care s-a dezvoltat in forme consecvente si mai importante raspandirea cartilor romanesti in a dowa jumatate a veacului al XVI-lea a fost Brasovul”. ‘Tiparirea cartilor in limba romana la Brasov de catre Coresi a fost Santa de ater ca un mijloc de propaganda si de a recruta prozeliti. Brasovu Sjunsese in 1550 centr luteranismului in Ardeal si se stie ca unul dintre principalete articole de credinta ale Reformei era traducerea textelor religioase in limba poporului. In inttervalul anilor resi editexza aici {SSG in limba romana, dupa cum urmeaza: Catechism s4Inerebare restbieasen (1560 In secolul al XVI-lea sunt cunoscute doua catehisme ro! Catehismul de la Sibiu, al lui Filip Moldoveanu (1544, pierdut). Catehismul coresian este format din cinci parti distincte: Decalogul, Crezul,Tatal nostru, Botezul si Impartasania, intocmai ca Micul catehism al lui Luther si alte catehisme reformate. A aparut cu aprobarea lui loan Sigismund si a episcopului Sava al canal tid ARMA Ucn in considera orientarea dogmatica a lucrarii, cei mai multi cercetatori au sustinut ca textul romanesc ar reprezenta 0 |. Catehismul lui Coresi S-a pastrat pana azi decat inti descoperit in 1921 la Teud, in Maramures. Tetraevanghelul (1560-156 Tiparirea sa a fost patronata de Johannes Benkner, primarul Brasovului, iar traducerea s-a facut dupa un text slavon. ‘BRRVIRNGSOOLISGD), tradusa dupa un text slavon. Find 0 carte destinata preotilor, ca indrumator in practica spovedaniei si in pastoratie, tiparirea Pravilei constituie 0 actiune a Bisericii Ortodoxe Romane. 4, ABOSCOTGINES6IMn privinta originalului dupa care s-a facut traducerea, se pare ca a existat o versiune slavona, dar mai mult ca sigur traducatorii au avut la indemana si un exemplar al Bibliei ui Luther, pe care au folosit-o in a doua parte a Apostolului, ceea ce dovedeste ca /a acestei intreprinderi s-a datorat unui impuls reformat. (caRECNNERREIATTISETTSH ci nin oe on Mali romanesc incomplet, cu care formeaza corp comun. Contine numeroase fo astfel s-a lansat ipoteza ca ar fi rezultatul actiunii de prozelitism calvin. riginalul lucrarii se afla 1a Blaj, iar o copie se afla in Biblioteca Academiei Romane. impreuna cu Cazania I. Partile acestuia sunt: Polojenie (Introducere),- Mofitvele, Botezul, Cununia, Cuminecatura, Tipicul Liturghiei, Vecernia, Slujba de dimineata, Cantece din psalmi si Evanghelii, precum si randuiala inmormantarii, denumita de Coresi .j |, BEERS ccitata de trei ori de Coresi. Daca tirajul unei tiparituri coresiene nu depasea 100 exemplare, numarul acestora a fost depasit in cazul Psaltirii, prin reeditare. 8, YRRRBBRERBINGST) a avut la baza textul slavon al Liturghierului lui Macarie (1508). a ). In 1939, Vasile Grecu a dovedit cu probe convingatoare descinderea Cazaniei a H-a, printr-un intermediar slavon, din patriarhul Constantinopolului (1334-1347). Prin urmare, este o tiparitura exclusi¥ ortodoxa. In traducerea lucrarii, Coresi a fost ajutat de preotii Iane si Mihai din Scheii Brasovului. Prin tipariturile in Himba romana, diaconul Coresi inaugureaza procesul de lunga urate 3! ING sisi bisericeaséa si din cancelarile doris El contribuie la crearea unei limbi literare romanesti unitare si la formarea unei limbi liturgice romanesti. Totusi, limba primelor traduceri romanesti de cartireligioase e grew de inteles de un cititor al zilelor noastre, fara ajutorul unui glosar si al unui tratat de ‘gramatica istorica a limbii romane.‘Tipariturile in limba romana ale diaconului Coresi au cunoscut 0 larga difuzare, circuland in intregu! teritoriu romanesc. Exemplare din aceste carti au fost descoperite atat in Transilvania, cat si in Tara Romaneasca si in Moldova. In acest sens, marturie stau cele trei exemplare ale Tetraevanghelului din 1560-1561, pastrate la Biblioteca Academiei si care ne trimit in tei provincii, Astfel, un exemplar a fost gasit la manastirea ‘Ciolanul ‘din muntii Buzaului (Muntentia), altul a fost in proprietatea Ini George Baritiu (Transilvania), iar cel de-al treilea a fost achizitionat de la un anticariat din Tasi. Aceste exemplare ale Tetraevanghelului dovedesc cu prisosinta destinatia general romaneasca a tipariturilor coresiene.