ARTICOLE

Ambalajul este mai mult decât un mijloc convenabil de a obține un produs la magazin / consumator
fără a se deteriora. De-a lungul ultimelor decenii, s-a constatat din ce în ce mai mult că ambalajul
produsului constituie un instrument de marketing puternic si ca atare, necesită aceeași atenție și
tehnici utilizate în alte domenii de marketing pentru a maximiza comercializarea succes. Astfel,
efectele ambalajului ar trebui să aibă o importanță deosebită atât pentru designeri, comercianți, cât
și pentru managerii de marcă. Se estimează că: peste trei sferturi din deciziile de cumpărare a
alimentelor / băuturilor sunt luate la punctul de vânzare; 90% dintre consumatori fac o achiziție
după ce au examinat doar partea din față a ambalajului; și 85% dintre consumatori fac o achiziție
fără să fi luat un produs alternativ. Decizia de cumpărare nu este o chestiune simplă, consumatorul
mediu va cumpăra în mod obișnuit doar 0,7% din produsele disponibile în magazin în decursul
unui an, în ciuda faptului că au o gamă de peste 30.000 de produse din care să aleagă
Ca urmare, consumatorii trebuie să găsească, să evalueze și să compare produsele pe care le
doresc cu gama largă de produse disponibile în magazin. Rareori există posibilitatea de a sorta
produsele în magazin, astfel încât consumatorii trebuie să facă aceste judecăți în ceea ce privește
gustul probabil al alimentelor pe baza ambalajului și brand-ului. Consumatorii cumpără în
principal alimente și băuturi pe baza gustului și a gustului așteptat, atrag atenția consumatorului; și
incep creeze asociații pozitive și așteptări în mintea lor (cum ar fi așteptarea unei experiențe de
gust / aromă) pentru a asigura succesul comercial pe termen lung al unui produs.Cu toate acestea,
există multe opțiuni și parametri ai designului ambalajelor care trebuie luați în considerare atunci
când este vorba de asigurarea faptului că ambalajul transmite cel mai eficient mesaj, captează
atenția consumatorului în magazin și își atinge întregul potențial ca instrument cu care să
îmbunătățească produsul experienţă. O serie de studii au fost efectuate în ultimele decenii pentru
a identifica modul în care diversele elemente ale ambalajului produselor contribuie la aceste
efecte. Astfel de studii au investigat elemente de ambalare, inclusiv culoarea principală a
ambalajului 1, în plus, un număr tot mai mare de cercetări sugerează că vederea alimentelor este
capabilă să declanșeze o gamă variată de răspunsuri neurologice și fiziologice, printre care se
numără foamea crescută, evaluările gustului mai favorabile și pregătirea rețelelor de
recompense. Până în prezent, s-au efectuat comparativ puține cercetări pentru a investiga

1
de exemplu, Danger, 1987; Gimba, 1998; Piqueras-Fiszman & Spence, 2011)Lindstrom,
2005; Meyers, 1981; Velasco, Salgado-Montejo, Marmolejo-Ramos, & Spence, 2014 ), greutate
( Kamfer et al, transmis spre publicare. Piqueras-Fiszman & Spence, 2012 ), forma curbura
( Becker, Van Rompay, Schifferstein, & Galetzka 2011 ; Salgado-Montejo, Leon, Elliot,
Salgado, & Spence, 2015 ), și tip de caractere ( Velasco, Woods, Hyndman, & Spence, 2015 ),
pentru a numi doar câteva ( a se vedea Spence, 2016 , pentru o revizuire).
confluența acestor două fluxuri de cercetare. Adică efectul de a vedea un produs pe evaluările
ulterioare ale produsului.
Ambalarea poate permite consumatorului să vadă produsul conținut într-unul din două moduri. Fie
prin imagini ale produsului imprimat pe ambalaj, fie prin transparență ca element al
ambalajului. Estimările sugerează că transparența este prezentă între 20% și 77% din totalul
ambalajelor, în funcție de categoria de produse.
Alimentația pare a fi un stimulent inerent, mai ales atunci când are un gust plăcut. Această asociere
între alimente și recompensă poate fi explicată prin consolidarea pozitivă, cum ar fi de la consumul
de alimente / mirosul / etc. mâncăruri plăcute; precum și prin întăriri negative .
Într-adevăr, a fost identificată o prejudecată cognitivă cu privire la indicațiile alimentare, precum
și prelucrarea vizuală preferențială pentru imaginile alimentelor care conțin un conținut mai ridicat
de grăsimi și carbohidrați. Ca atare, poate că nu este așa de surprinzător faptul că stimulii
alimentari ar trebui să fie atât de eficienți în ceea ce privește atragerea atenției noastre.
Vizionarea hranei pare să aibă și alte efecte, altele decât simpla captură atențională. Wansink,
Painter și Lee (2006) au constatat că prezentarea dulciurilor în cantități clare comparativ cu
borcane opace a dus la un consum semnificativ mai mare. Când un borcan era aproape și
transparent, participanții au mâncat în medie 7,7 dulciuri pe zi, comparativ cu 4,6 când era
opac. Când vasul a fost plasat la 2 m distanță, sa constatat același efect: un consum mediu zilnic
de 5,6 dulciuri când este vizibil și 3,1 când este opac. Acest efect a fost atat de puternic incat
participantii insisi au remarcat faptul ca dulciurile au fost atat mult mai greu de rezistat, cat si mai
multa atentie atunci cand intr-un borcan transparent.
După cum sa raportat în Wansink (2004), un efect similar a fost întâlnit atunci când participanților
li s-au furnizat sferturi de sandviș: în cazul în care erau într-o folie transparentă, participanții
consumau mai mult, în comparație cu o condiție de înfășurare netransparentă.
Înțelegerea acestui efect în ceea ce privește designul ambalajelor este crucială, astfel încât
designerii și comercianții pot oferi consumatorilor ceea ce doresc, satisfăcând astfel consumatorii,
precum și potențialul de creștere a volumului vânzărilor, precum și factorilor de decizie din
domeniul sănătății publice în luarea deciziilor privind circumstanțele conform cărora produsele
alimentare pe ambalaje ar fi adecvate. Consumatorii cer din ce în ce mai mult să vadă ceea ce
cumpără, de preferință pe ambalaje, 54% dintre consumatori fiind de acord că este important să
poți vedea un produs prin intermediul ambalajului în sine. Aceasta pare să fie o tendință care va
continua să crească în anii următori. Ca atare, utilizarea imaginilor alimentare ar părea ca un mijloc
potențial puternic de a atrage atenția consumatorului și de a influența comportamentul ulterior de
cumpărare.
Imagini alimentare pe ambalajul produsului- Deși domeniul de cercetare privind utilizarea

imaginilor alimentare pe ambalajele produselor este încă relativ modest, există totuși deja câteva

lecții importante care trebuie învățate. În primul rând, imaginile produse pe pachete pot oferi un

mijloc efficient, acest lucru a fost demonstrat in Schifferste, intr-un studiu în care membrii unui

grup de consumatori reprezentativi au fost recrutați pentru a investiga experiențele senzoriale ale

unui produs în diferite etape de la evaluare până la consum. Ambalajele utilizate în timpul

experimentării aveau fie imagini mari ale produsului pe ambalaj, fie altfel nu aveau nici un

grafic. Rezultatele au arătat că majoritatea consumatorilor (85,1%) s-au bazat pe examinarea

ambalajului pentru a determina ce să se aștepte de la produs la momentul cumpărării, iar aproape

o treime (28,7%) ar folosi imaginea pentru a deduce gustul produsului.

Underwood și Klein 2 au descoperit că pachetele care încorporează o imagine a produsului au
transmis informații despre marcă - nu doar despre produs - și au fost capabile să creeze sau să
manipuleze credințe de brand. În acest studiu, consumatorii care au acordat cea mai mare
importanță acestor convingeri de brand au format evaluări mai favorabile dacă ambalajul a
încorporat o imagine a produsului. Ca atare, dovezile publicate până în prezent sugerează că
imaginile de pe ambalaj reprezintă o modalitate importantă pentru consumatori de a obține o
înțelegere a unui produs din ambalajul său și un mod potențial de a da claritate poziționării
produselor și a mărcii.

Venter, van der Merwe, de Beer, Kempen și Bosman 3 sugerează că această informație despre
produs obținută prin imagistică permite, de asemenea, o comparație mai directă a produselor,
precum și atragerea atenției consumatorului. Într-un studiu exploratoriu, percepțiile
consumatorilor asupra ambalajelor alimentare au fost investigate prin intermediul a 25 interviuri
semistructurate. Ambalajul ambiguu a fost la îndemână pentru a provoca discuții. Analiza
conținutului a fost efectuată pe răspunsuri codificate. Rezultatele au arătat că in mare parte
consumatorii au fost atrași de imaginile produsului pe ambalaj. Sa constatat că acest lucru
reprezintă o sursă esențială de informații pentru mulți consumatori, permițându-i să identifice
caracteristicile produselor printr-o sursă de încredere și să compare produsele din categorie. Unii
participanți au constatat că același efect ar putea fi, de asemenea, realizat, dacă nu ar fi crescut,

2
Underwood și Klein (2002)
3
Venter, van der Merwe, de Beer, Kempen și Bosman 2011
prin utilizarea de ambalaje transparente, dar acest lucru ar fi relevant doar pentru produsele
atrăgătoare pentru vizibilitate.
Mintel New a afirmat in raportul despre tendințele ambalării produselor alimentare, s-a constatat ca
prefera, consumatorii în vârstă, un ambalaj transparent care să permită prospețimea produselor,
permițând cumpărătorilor conștienți de sănătate și de căutare a calității să găsească exact ceea ce
doresc de asemenea, imaginile alimentare pot fi, de asemenea, capabile să sporească percepțiile
ulterioare ale alimentelor, precum și creșterea înclinației consumatorului de a cumpăra
produsul. Cu toate acestea, în timp ce există motive întemeiate pentru a susține utilizarea
imaginilor produsului pe ambalaje, trebuie să se aibă grijă să nu aibă un impact negativ asupra
esteticii ambalajelor. Cercetările anterioare sugerează că modelele de ambalaje estetice pot crește
dorința de a deține produsul, să încurajeze dorința de a plăti un preț mai mare și să crească
preferința față de mărcile cunoscute. Poate că acest lucru ar trebui să fie atât de puțin surprinzător,
deoarece efectul de halo a fost de mult cunoscut că provoacă altfel - inferențe nejustificate pozitive
despre oameni sau lucruri considerate atractive. În plus, schimbarea modelelor de ambalaj pentru
mărcile bine stabilite are potențialul de a elimina elementele de design pe care consumatorii se
bazează pentru a identifica produsul.
Tropicana (o marcă de sucuri la nivel mondial) a înregistrat o scădere cu 20% a vânzărilor sucului
lor de portocale în SUA după redesenarea cartonului de suc. O imagine a unei portocale a fost
înlocuită cu o imagine a unui pahar de suc de portocale, într-un efort de a arăta consumatorilor
apetisarea "interioară" a portocalului (adică a sucului), nu a "aromei" adică coaja). Această
schimbare simplă a avut ca rezultat faptul că consumatorii nu au reușit să găsească produsul,
deoarece designul anterior a devenit o parte integrantă a identificării mărcii și a reprezentat o
pierdere de venituri estimată la 27,3 milioane de dolari datorită reducerii vânzărilor. Ca atare, se
recomandă o cercetare aprofundată a pieței pentru orice reproiectare potențială a ambalajelor,
pentru a identifica impactul asupra evaluărilor consumatorilor și asupra comportamentului de
cumpărare.

Ambalaje transparente
În loc să arătăm o imagine a produsului, devine din ce în ce mai viabil să îi arătăm consumatorului
exact ceea ce se află în interiorul ambalajului prin utilizarea elementelor transparente în
ambalaj. Domeniul de cercetare care investighează modul în care ambalajul transparent
influențează evaluările și comportamentul consumatorilor este, totuși, încă în fază incipientă. Cu
toate acestea, este important să se înțeleagă impactul unui astfel de ambalaj asupra consumatorilor
pentru a determina dacă este o decizie de proiectare eficientă sau utilă, în special având în vedere
prevalența sa crescândă.
Constatările anterioare privind caracteristicile designului ambalajelor care au capacitatea de a
influența evaluările consumatorilor și deciziile de cumpărare permit previziuni cu privire la
caracteristicile elementelor transparente care pot genera efecte similare. De exemplu, sa constatat
o preferință generală în rândul consumatorilor pentru formele rotunjite comparativ cu formele
unghiulare), ceea ce duce la intenții de cumpărare mai mari pentru pachetele care prezintă forme
rotunjite. În plus, forme de rotunjire pe ambalaje au fost de asemenea găsite în mai multe studii
pentru a promova evaluarea dulceții produsului interior, cu forme unghiulare care promovează
evaluarea amărăciunii. Anumite beneficii sunt oferite în cazul în care așteptările de gust promovate
de unghiul de formă în designul ambalajului se potrivește cu cele ale altor așteptări sau experiența
ulterioară a produsului de către consumator. Concret, sa constatat că o astfel de corespondență
duce la o confuzie mai puțin confuză cu privire la produs, asocierea produsului cu mai multe emoții
pozitive, fiind capabil să - l localizeze mai rapid și de a evalua gustul produsului ca mai mult plăcut
și mai intens 4. Ca atare, se poate aștepta ca unghiul de formă al unei ferestre transparente să aibă
un impact asupra evaluărilor consumatorilor și deciziilor de cumpărare într-un mod similar.

Ambalajul transparent a fost, de asemenea, identificat ca având un impact asupra cantității de

alimente consumate din pachet. Deng și Srinivasan5 au raportat că participanții consumă în mod
semnificativ mai mult în greutate (cu până la 69% mai mult) din ambalajul transparent, comparativ
cu ambalajele opace și simple, dar numai în cazul alimentelor atractive.
Deng și Srinivasan reprezintă un model teoretic care explică de ce ambalajul transparent crește
consumul în anumite circumstanțe. Ei sugerează că posibilitatea de a vedea mâncarea mărește
saliența sa (efectul de saliență), dar cu prețul de a vedea cât de mult a fost deja consumat (efectul
de monitorizare). Indiferent de efect este mai mare, dictează probabilitatea de consum (și, prin
urmare, intenția de cumpărare), unde efectul de saliență va crește consumul, iar efectul de
monitorizare îl va diminua. Testarea empirică a confirmat această ipoteză și, prin urmare,
sugerează că produsele alimentare mai mici ar trebui să fie prezentate în ambalaje transparente și
alimente mai mari sau mai sănătoase în ambalaje opace, în scopul de a conduce dorința de a
consuma și, prin urmare, de a cumpăra.
Billeter, Zhu și Inman6 au evaluat efectul transparenței în ambalaj în ceea ce privește deciziile
de cumpărare ale consumatorilor. Acest lucru a fost obținut prin compararea evaluărilor produselor
atât pentru modelele de ambalaje transparente, cât și pentru cele transparente. Rezultatele au arătat
că ambalajele transparente au condus la: inferențele că produsul a fost mai de încredere (chiar și
după controlul prospețimii și a judecăților de calitate); o mai mare preferință a consumatorilor; și
o intenție mai mare de cumpărare. În plus, un produs neatractiv din punct de vedere vizual a dus

4
Barnett & Spence, 2016; Okamoto et al., 2009, pentru o revizuire, a se vedea Piqueras-Fiszman & Spence, 2015
5
Deng și Srinivasan (2013)
6
la o încredere redusă în produs, dacă este prezentată în ambalaje transparente. Cu toate acestea,
pentru brand-urile cunoscute, nu exista nici o neincredere in continutul produsului indiferent de
ambalaj.
Putem încheia discuția despre includerea transparenței ca aspect al designului de ambalaje prin
următoarele concluzii:
În primul rând, este capabil să conducă consumul crescut al produsului, susținând dovezile
efectelor prezentării imaginii alimentare discutate mai devreme.
În al doilea rând, că poate duce la o creștere a intenției de cumpărare, la perceperea
transparenței mărcii și poate modifica evaluările preconizate ale gustului. Se consideră că aceste
efecte sunt moderate de dorința sau atractivitatea vizuală a produsului în sine.
În al treilea rând, acest ambalaj transparent ar putea avea un impact deosebit asupra mărcilor
pe care consumatorii nu le cunosc, deoarece le oferă posibilitatea de a evalua mai ușor calitatea
produsului.
În al patrulea rând, ambalajul transparent poate duce, de asemenea, la evaluări mai negative ale
produselor (cum ar fi sănătatea percepută, estetica și calitatea) și intențiile de cumpărare în funcție
de marcă, de categoria produsului și de modul în care este atrăgător produsul. Astfel, transparența
în ambalare pare a fi un instrument promițător pentru a putea mări evaluările produselor și intențiile
de cumpărare în anumite circumstanțe, însă noile modele de ambalaje ar trebui supuse în
continuare testelor extinse ale consumatorilor înainte de a fi puse în aplicare pentru a ne asigura
că rezultatele sunt cu adevărat benefice.

Alte implicații ale ambalajului transparent

În plus față de dovezile empirice care evidențiază avantajele ambalării transparente, rămân unele
considerații și implicații mai pragmatice ale utilizării transparenței sau ferestrelor ca parte a
designului ambalajului.
O astfel de considerație ar putea fi faptul că produsul sau aranjamentul produsului, văzută printr-
o fereastră transparentă, nu poate fi la fel de atrăgătoare din punct de vedere vizual când se ajunge
la raftul magazinului. Ca exemplu, acoperirea unei ferestre în ambalaje din carton cu o fereastră
de plastic subțire sau rigidă ar putea reduce probabilitatea integrității structurale a ambalajului,
ceea ce ar putea conduce la o creștere a numărului de produse deteriorate în timpul transportului,
sau mai complicate cerințe de expediere. Firește, folosirea unui panou de plastic mai gros și mai
robust ar ajuta la rezolvarea acestei probleme, dar la un cost suplimentar preconizat. În plus,
produsele pot deveni dislocate sau dezordonate în interiorul ambalajului în timpul transportului,
ceea ce le poate face mai puțin vizibile. Dacă consumatorul poate vedea acest lucru, ar putea fi
mai puțin probabil să achiziționeze un produs nepotrivit vizual (așa cum sa discutat anterior) sau
unul care este deteriorat. Chiar și în cazul produselor cum ar fi cerealele sau chipsurile, orice
depunere a alimentelor din pachet poate servi la creșterea densității sau la mai puțin atractivă a
produsului decât la destinație, mai ales dacă o parte din produs se dezintegrează în timpul
tranzitului. Pentru a combate acest lucru, produsele ar trebui să fie bine ambalate pentru a se
asigura că puținele sunt dislocate în cazul în care pachetul se agită sau este deranjat. În ceea ce
privește așezarea produsului, ferestrele ar fi cel mai bine amplasate departe de cea mai mică
porțiune a ambalajului, unde acumularea de praf, bucăți de rupere sau uscare poate fi vizibilă
pentru anumite produse. Invers, plasarea unei ferestre în partea superioară a unui ambalaj poate să
nu arate deloc produsul, dacă s-a stabilit sub acest nivel. După cum a declarat Stuart Leslie,
fondatorul companiei "4sight", o firmă de design din New York, într-un articol din Wall Street
Journal (Nassauer, 2014 ) 7. În cele din urmă, dacă produsul are un amestec de elemente diferite,
cum ar fi cerealele cu coacăze sau fructe cu coajă lemnoasă, consumatorul se poate aștepta să fie
în măsură să le vadă în mod clar prin orice transparență a ambalajului; în caz contrar, se pot simți
înșelați; produsul poate suferi. Într-adevăr, reformularea rețetelor cu vizibilitate în minte poate fi
necesară pentru a se asigura că produsul este atrăgător, va rămâne intact și prezintă în mod clar
toate ingredientele pe care produsul le revendică în altă parte).
O altă importanță importantă pentru includerea elementelor transparente în ambalaje ar fi probabil
costul. Dintr-o căutări rudimentare online a ambalajelor gata de utilizare cu și fără ferestre,
ambalajul cu ferestre pare să fie în mod constant puțin mai scump (aproximativ 10-30% pentru
pungile de hârtie preamestecate, din cercetările autorului) decât omologii lor fără ferestre. De
asemenea, adăugarea unui sigiliu ermetic pentru a asigura siguranța alimentelor poate crește și mai
mult costul, deși unele categorii, cum ar fi pizza refrigerată sau cereale, pot evita acest lucru prin
ambalarea produsului într-o folie de plastic pentru a obține o etanșare și fără a acoperi orice
fereastră cu plastic pentru a diminua costurile. Acestea fiind spuse, cu progresele recente în
domeniul tăierii și a serviciilor oferite acum de companiile de soluții de ambalare, transparența ca
parte a ambalajului oferă acum niveluri echivalente de siguranță alimentară. Mai mult, elementele
transparente pot fi construite pentru costuri suplimentare marginale dacă producerea ambalajelor
este produsă la scară largă. Potrivit unei surse, costul de adăugare a transparenței poate fi
compensat, în cea mai mare parte, de orice cost de decorare sau decorație de folie care ar fi folosit
pentru a atrage atenția în locul transparenței (Greasley, 2012 ). De asemenea, unele categorii pot
să nu fie potrivite pentru încorporarea ambalajelor transparente din motive de deteriorare. Exemple
de astfel de categorii de produse includ cele care ar oxida în contact cu lumina soarelui, cum ar fi
lichiorurile pe bază de cremă sau cele în care ingredientele brute s-ar putea decolora. Cu toate
acestea, ambalajul transparent, probabil, va putea, în viitor, să ne dea un avertisment avansat
privind alimentele ambalate .

Instrucțiuni
Pe baza dovezilor empirice revizuite aici, vom oferi următoarele linii directoare:
• Utilizați imaginile / transparența produsului ca un mijloc eficient de captare a atenției clienților,
îmbunătățirea percepției acestora asupra produsului și creșterea intenției de cumpărare.
• Imaginile de produs, dacă sunt utilizate, ar trebui să evite să fie disimulate sau prea mult
digitalizate, deoarece este puțin probabil ca consumatorii să cumpere din nou, dacă designul dă
naștere, în cele din urmă, la o dezconfirmare negativă a așteptărilor.
• Folosiți ambalaje transparente, numai dacă produsul nu este vizibil nepotrivit, pentru a promova
consumul, calitatea percepută, încrederea în marcă și intențiile mai intenționate de cumpărare ,
mai ales că cererea consumatorilor de ambalare transparentă este în creștere.
• Ar trebui utilizate cercetări aprofundate de piață pentru a testa noile modele de ambalaj, pentru
a înțelege pe deplin impactul probabil asupra evaluărilor consumatorilor și asupra
comportamentului de cumpărare.
Rezultatele anterioare pot fi luate de asemenea pentru a sugera că: (1) ferestrele unghiulare pot fi
preferate de consumatori în comparație cu ferestrele rotunjite; (2) nu este puțin probabil ca
nuanțele colorate de transparență să aibă un impact negativ asupra evaluărilor consumatorilor sau
asupra intențiilor comportamentale; (3) ambalajul transparent este probabil cel mai eficient pentru
mărcile pe care un consumator nu le cunoaște, pentru a le permite să evalueze calitatea produsului
înainte de o achiziție inițială; și (4) că sănătatea percepută a produsului poate fi puternic influențată

7
de prezența ambalajelor transparente, dar dacă acest lucru este benefic sau în detrimentul
produsului, depinde de categoria de produs în cauză și de modul în care se arată atractiv produsul
în sine. Cu toate acestea, aceste constatări nu au fost încă testate robust prin utilizarea mai multor
experimente și categorii de produse.

Ambalarea produselor alimentare

Ambalajele îndeplinesc patru funcții: izolare, protecție, comoditate și comunicare. Majoritatea
materialelor utilizate pentru ambalarea alimentelor aparțin următoarelor clase: metale, sticlă, hârtie
și polimeri. Unele materiale de ambalare constau dintr-o combinație de două sau mai multe
materiale din aceste clase. Tinplate și aluminiu sunt principalele metale utilizate pentru
ambalare. Mărimile de metal sunt standardizate. Detinarea și coroziunea de tablă sunt motive de
îngrijorare. Sticla are avantajele transparenței, inerției, impermeabilității, rigidității și atractivității
consumatorului, precum și dezavantajele fragilității și greutății. Avantajele hârtiei sunt costul
scăzut, disponibilitatea, greutatea redusă, imprimabilitatea și rezistența mecanică. Cea mai gravă
neajuns este sensibilitatea la umiditate. Datorită versatilității și costului scăzut, polimerii sunt cele
mai importante materiale de ambalaj pentru alimente.
Ambalarea în vid, ambalajele cu atmosferă controlată și modificată sunt tehnici larg
aplicate. Ambalajul activ este definit ca un ambalaj care modifică starea alimentelor ambalate
astfel încât să se extindă durata de conservare și să se îmbunătățească siguranța. Ambalarea
inteligentă este un sistem de ambalare care monitorizează condițiile alimentelor ambalate și oferă
informații despre modificările acestor condiții în timpul depozitării.
Ambalarea joacă multe roluri importante în lanțul de aprovizionare cu alimente pentru a asigura
distribuirea sigură a produselor. Datorită creșterii cererii consumatorilor de alimente de înaltă
calitate și alimente nutritive, precum și a presiunilor social-economice (de ex. Cerințele de
reglementare, trasabilitatea produselor și creșterea costului de distribuție), pachetele clasice care
oferă doar funcții de protecție pasive nu mai sunt adecvate. Această tendință are ca rezultat
dezvoltarea unor sisteme avansate de ambalare a alimentelor active și inteligente, care sunt mai
dinamice și mai funcționale decât omologii clasici. Acest articol oferă o imagine de ansamblu
asupra dezvoltării recente a tehnologiilor de ambalare active și inteligente. În loc să fie acoperite
în mod exhaustiv, toate aspectele acestor tehnologii, exemple selectate care se concentrează asupra
sistemelor antimicrobiene, factorul de absorbție și indicator al oxigenului,
Ambalarea produselor alimentare
Nu este posibil să ne imaginam mâncarea fără un pachet. Poate fi boabe proaspete din fermă sau
alimente prelucrate dintr-o instalație de înaltă tehnologie sau pur și simplu laptele de
vacă. Ambalarea produselor alimentare este peste tot. Fiind o industrie atât de mare, ambalajul are
propriile sale principii, tehnologie, avantaje și dezavantaje, procese, efecte toxice și costuri. Mai
mult decât atât, este o știință care avansează rapid, care sa mutat de la simpla hârtie și carton la
mecanisme inteligente de ambalare de vârstă spațială.
Evaluarea ciclului de viață a ambalajelor alimentare
Ambalarea acoperă un rol fundamental în societatea de astăzi, deoarece protejează alimentele de
contaminare și sursele externe și păstrează proprietățile alimentare pe parcursul duratei de
valabilitate atribuite. Din ce în ce mai mult asociat produselor alimentare ambalate și materialelor
de ambalare a devenit conceptul de impact asupra mediului. Mai multe studii au fost realizate
începând cu 1990 până în zilele noastre cu privire la această problemă, manifestând un interes
crescut. Pe baza acestor studii, acest articol are scopul de a arăta o posibilă abordare pentru a evalua
durabilitatea ecologică a ambalajelor alimentare prin intermediul evaluării ciclului de viață (LCA)
și să demonstreze modul în care un cercetător ar putea aborda această problemă. Sunt analizate
unele dintre cele mai recente lucrări științifice din domeniul evaluării de mediu a ambalajelor
alimentare. Acest articol se concentrează pe principalele etape ale abordării LCA și subliniază
limitarea metodei.

Gestionarea incertitudinii cu privire la riscurile alimentare -

Utilizarea de către consumatori a etichetei produselor
alimentare8

Conștientizarea generală a consumatorilor și implicarea în producția de

alimente a scăzut, ceea ce a dus la creșterea incertitudinii consumatorilor și la
sensibilitatea față de riscurile alimentare. Accentul este așadar pus pe
furnizarea de informații pentru consumatori în vederea reducerii asimetriei
informațiilor privind riscurile alimentare, în special prin etichetarea produselor
alimentare . Acest studiu analizează rolul etichetării produselor alimentare în
influențarea percepțiilor consumatorilor asupra riscurilor alimentare. În
profunzime, s-au efectuat interviuri de o oră cu 24 de consumatori
australieni. Abordarea metodologică utilizată, a fost aleasă pentru a permite o
interconectare constantă a înțelegerilor teoretice și a datelor empirice pe tot
parcursul studiului. Participanții au discutat despre perceperea atât a riscurilor
tradiționale (contaminarea alimentelor / contaminarea microbiană), cât și a
celor moderne (problemele sociale, pesticide și contaminarea "chimică")
prezente în sistemul alimentar. Etichetarea produselor alimentare a reprezentat
un simbol al sistemului alimentar care a gestionat riscurile tradiționale și un
instrument pentru consumatori de a gestiona personal riscurile moderne
percepute. Cu toate acestea, etichetarea a atras atenția asupra riscurilor
moderne care nu au fost luate în considerare anterior. Formarea de către

8
https://doi.org/10.1016/j.appet.2016.08.015
consumatori a riscurilor prezentate demonstrează necesitatea unui angajament
mai semnificativ al consumatorilor în luarea deciziilor politice pentru a asigura
comunicarea și gestionarea riscurilor pentru a răspunde așteptărilor
publicului. Această cercetare identifică în mod inovator etichetarea produselor
alimentare ca fiind un simbol și un instrument pentru gestionarea riscurilor
percepute pentru consumatori. Prin urmare, este imperativ ca actorii sistemului
alimentar să asigure autenticitatea și încrederea în toate aspectele legate de
etichetarea produselor alimentare, nu numai cele legate de siguranța
alimentară.
Studiul riscului alimentar, așa cum este înțeles și încadrat de diferiți agenți din
cadrul sistemului alimentar, este din ce în ce mai relevant. Se pune accentul pe
importanța furnizării de informații consumatorilor de a face "alegeri alimentare
informate", probabil, în parte, atenuarea riscurilor alimentare. În sistemele
moderne de alimentație, etichetarea produselor alimentare joacă un rol
primordial în facilitarea schimbului de informații între consumatori și sistemul
alimentar. Prin urmare, dezvoltarea unei înțelegeri a modului în care
etichetarea produselor alimentare influențează percepțiile privind riscul
alimentar al consumatorilor este esențială.
Cu toate acestea, cercetările au utilizat metode de sondare, atingând doar pe
termen scurt căutarea de informații privind etichetele și riscul alimentar, ca parte
a discuțiilor mai largi privind utilizarea etichetei produselor alimentare. Astfel,
rolul etichetării în influențarea incertitudinii privind riscurile alimentare
percepute pentru consumatori rămâne să fie aprofundat.

Studiul pe care se bazează această lucrare a evaluat preferințele

consumatorilor și WTP privind sustenabilitatea pieptului de pui, din domeniul
libertății, etichetele ecologice, o etichetă privind bunăstarea la nivelul Uniunii
Europene (UE) și etichetele amprentei de carbon. Din cunoștințele noastre,
niciun alt studiu nu a examinat modul în care consumatorii apreciază un astfel
de set de cereri de sustenabilitate pentru produsele din carne. Am ales în mod
special un produs din carne, deoarece durabilitatea consumului de carne este
extrem de contestată, atât din motive etice, cât și din motive de
mediu. Evaluarea acestor afirmații este utilă nu numai pentru comercianții de
alimente, ci și pentru factorii de decizie publici care se ocupă în prezent de
reglementările privind etichetarea referitoare la durabilitatea produselor
alimentare.
Cele mai frecvente pretenții privind sustenabilitatea pe piața produselor
alimentare sunt etichetele produselor ecologice. Principala utilizare în Europa
de astăzi este sigla ecologică a UE, ale cărei standarde sunt definite în
Regulamentele EC 834/2007 și EC 889/2008 ( CE, 2007a, 2008a ,
respectiv)9. În 2010, Comisia Europeană a elaborat o nouă siglă armonizată a
UE privind alimentele ecologice, utilizarea căreia a devenit obligatorie în 2012
pe produsele alimentare preambalate ecologice produse în UE după o perioadă
de introducere pe o perioadă de doi ani, când utilizarea sa a fost voluntară. Cele
mai multe țări au propriile lor logo-uri de produse ecologice (uneori mai multe
într-o singură țară), fie certificate de guverne, organizații private (asociații ale
agricultorilor și organizațiilor ecologice), fie o combinație a celor două.
O altă categorie de cereri de sustenabilitate include revendicări etice legate
de sistemele agricole, cum ar fi etichetele de libertate și bunăstarea
animalelor. Comisia Europeană ( CE, 2008b ) reglementează standardele de
comercializare a cărnii de pasăre în funcție de sistemul agricol utilizat.

Știința cărnii, Progrese în ambalajul cărnii10

Ambalarea cărnii oferă aceleași avantaje sau beneficii similare pentru carnea
crudă, refrigerată și prelucrată, ca și alte tipuri de ambalaje alimentare. Deși
ambalajele permeabile la aer sunt cele mai răspândite pentru carnea roșie
răcită brută, ambalajul cu vid și ambalajele cu atmosferă modificată oferă o
durată mai mare de depozitare. Progresele majore în ambalarea cărnii au fost în
polimerii de plastic utilizați pe scară largă, în timp ce materialele biobazate și

9
Regulamentele EC 834/2007 și EC 889/2008 ( CE, 2007a, 2008a , respectiv)
10
Kenneth W. McMillin,Volumul 132 ,octombrie 2017, paginile 153-162
https://doi.org/10.1016/j.meatsci.2017.04.015
integrarea lor în ambalaje compozite primesc o atenție sporită pentru
funcționalitate și durabilitate. În acest moment, ambalajul activ și inteligent nu
este utilizat pe scară largă pentru antioxidanți, antimicrobiene și alte funcții care
să stabilizeze și să îmbunătățească proprietățile cărnii, deși multe opțiuni sunt
dezvoltate și investigate. Progresele făcute în domeniul nanotehnologiei vor fi
incluse în ambalajul produselor alimentare și, probabil, în ambalajul cărnii,
atunci când vor fi necesare și utile. Ambalarea inteligentă care utilizează
senzori pentru transmiterea informațiilor dorite și determinarea modificărilor
ulterioare ale materialelor de ambalare, a mediilor sau a produselor pentru a
menține siguranța și calitatea sunt încă în stadii de dezvoltare.

Introducere în ambalajul cărnii

Motivele și baza istorică a ambalării cărnii
Ambalarea produselor alimentare se extinde dincolo de funcția inițială a
protecției produsului și oferă multe funcții pentru și în legătură cu produsul
ambalat 11Ambalare și produse legate de ambalare influențează trăsăturile
intențiile de cumpărare și decizii de către consumatori12 , astfel încât
aspectul, cantitatea de apa, de culoare, de calitate microbiană, lipide stabilitatea,
valoarea nutritivă și gustul (textura, aroma, aroma) sunt proprietăți importante
ale cărnii13. Acest lucru necesită proiectarea ambalajelor pentru a menține și a
asigura confortabilitatea și utilitatea consumatorilor prin conservarea dorită,
întreținerea și protecția produsului și informații despre produsele ambalajelor.
Importanta și funcțiile de ambalare au fost clasificate mai detaliat în protecția
???????????specifică, conservarea, facilitarea manipulării și rolurile de
comunicare.
Tăierea și ambalarea cărnii în hârtie sau hârtie cerată de către măcelari, la
cerere, au fost înlocuite prin tăierea magazinului și afișarea ambalajelor în cutii
de vitrine pentru autoservire și acum multă carne este ambalată în uzina de
procesare și stocată și afișată în caz de pregătire forme atât pentru carnea
brută, cât și pentru carnea procesată 14( McMillin, 2008 ). Cole (1986) a descris
schimbările generale în ambalajul cărnii după ce carnea de vânzare cu

11
( Han, 2005a , capitolul 1).
12
( Verbeke et al, 2005;. Grobbel, Dikeman, Hunt, & Milliken, 2008 )
13
( Taylor, 1985 , capitolul 4; Renerre & Labadie 1993; Zhao, Wells și McMillin 1994;
Singh & Singh, 2005, cap. 3)
14
amănuntul a început să fie comercializată în cazuri de auto-service. Întrucât
necesitatea ca ambalajele să ofere mai multe atribute decât protecția pură a
produsului au crescut, materialele și sistemele au fost dezvoltate pentru a
răspunde acestor nevoi.
1.2. Tipuri de ambalaje pentru carne
Există multe opțiuni de ambalare pentru carnea crudă răcită și prelucrată pentru
a accentua proprietățile dorite pentru stocare și afișare. Deși toate tipurile de
pachete ar putea fi utilizate pentru majoritatea produselor din carne , opțiunile de
ambalare pentru bucăți sau produse specifice depind de caracteristicile dorite
pentru depozitare și expunere și de așteptările cumpărătorilor. Tipurile de
ambalaje variază de la ambalajele permeabile la aer pentru depozitarea pe
termen scurt și afișarea cu amănuntul a cărnii crude răcită la utilizarea
materialelor de barieră în vid, spălarea gazelor de combustibil și ambalarea în
atmosferă modificată pentru stocarea pe termen mai lung sau afișarea
materiilor prime refrigerate și pentru produsele din carne prelucrate sau gătite
în funcție de atributele și aplicațiile specifice dorite (15 Kerry, O'Grady, & Hogan,
2006). Ambalaje cu aer permeabil permite mioglobina și O 2 de legare pentru a
forma oxymyoglobin pigmenți, care sunt privite ca o culoare roșie, până când
capacitatea de reducere este epuizat și a pigmenților schimba pigmenți
metmyoglobin maro. a proaspătă răcită pentru depozitare pe termen lung și
carnea preparată sau prelucrată este de obicei ambalată în materiale care
asigură un mediu anoxic care determină formarea pigmenților de
deoxiimoglobină pentru carnea brută și menține pigmenții nitrozolimochrom în
carnea tratată.
Opțiunile de ambalare majore au fost revizuite anterior, cu aer permeabil, vid și
atmosferă modificată (MAP) cu niveluri scăzute de oxigen sau niveluri ridicate
de oxigen. Ambalajele permeabile la aer au o peliculă cu găuri, pori sau
perforații care permit oxigenului să difuzeze din atmosferă pentru a provoca
formarea de oximioglobină pe suprafața cărnii. Filmele de clorură de polivinil
(PVC) sau de clorură de poliviniliden (PVDC) sunt strânse în jurul cărnii pe tăvi
în pachete de recipiente convenționale. Ambalarea în vid se bazează pe
presiunea negativă pentru a îndepărta aerul înconjurător prin etanșarea
pachetelor sau a pachetelor rulante formate în timp ce starea de vid este
menținută. MAP este îndepărtarea mediului gazos și înlocuirea cu o atmosferă

15
gazoasă dorită, de obicei cu amestecuri, mai degrabă decât cu un singur tip de
gaz, în pungi, tăvi cu peliculă de acoperire sau în peliculă rulantă
formată. Oxigenul (O 2) creează pigmenți roșii de oxiimoglobină care în cele din
urmă se oxidează până la o culoare maro. Azotul (N 2 ) este relativ benigne,
utilizat în principal , fie pentru a spăla aerul din ambalaj în vid sau ca un gaz
de umplere pentru a preveni prăbușirea ambalajului în MAP. Dioxidul de carbon
(CO 2 ) este utilizat pentru inhibarea microbiană. Monoxidul de carbon (CO)
creează un pigment roșu, carboxioglobină, care este foarte stabil pentru
perioade mult mai lungi decât oxiimoglobina. Diferite gaze la diferite
concentrații sunt folosite pentru a crea mediul necesar pentru a conferi
caracteristicile de carne dorite ( McMillin, 2008 ).
Sistemele de ambalare diferite permit permutarea acestor opțiuni, astfel încât
ambalajele permeabile la aer să poată fi utilizate în cadrul unui sistem de
ambalaj de tip master sau tavă în manșon. Carnea fabricată în tăieturi primare
de la uzina de procesare este adesea ambalată în saci de vid sau pungi pentru
transport în locurile de vânzare cu amănuntul. În cazul în care tăieturile primare
urmează să fie separate în bucăți de vânzare cu amănuntul pentru afișare,
atunci se folosește adesea ambalajul permeabil la aer, astfel că carnea este
roșie în timpul selecției și achiziționării de către consumatori. Tehnologiile de
acoperire a pielii furnizează pachete anoxice sau aerobe în funcție de tipul de
peliculă de formare utilizată, barieră sau permeabilă la aer, dar efectul este de
a spori aspectul și caracteristicile dorite ale produsului ambalat ( McMillin, 2008 ).
Ambalajele de ambalaje utilizează folii permeabile la aer și barieră împotriva
umezelii pentru a se întinde în jurul produsului din carne. Deoarece carnea din
speciile de mamifere domestice a devenit roșie după expunerea la oxigen în
aer și pigmenții de oxiimoglobină au fost menținute în timpul depozitării pe
termen scurt și a afișării cazurilor de auto-service, consumatorii au asociat
culoarea roșie a cărnii cu prospețimea Jenkins & Harrington, 1991). Deși
ambalajul în vid exclude aerul și previne decolorarea brună asociată cu
pigmenți de metmioglobină, culoarea purpurie a cărnii crude răcite în medii
anoxice nu a fost acceptată pe scară largă de către consumatori și este utilizată
pentru afișarea doar a câtorva forme de carne. Cele mai multe carne prelucrate,
vindecate și / sau gătite sunt ambalate în materiale de barieră, fie sub formă de
pachete de vid sau MAP anoxice. Ambalajul obișnuit de vid este înlocuit cu
ambalajul în vid în unele aplicații pentru produse de retail mai mici. Filmele de
acoperire formulate special creează o peliculă de film în jurul produsului, fără
distorsiuni de formă ( Anonymous, 2016 ).
Împachetarea ambalajelor continuă să fie cel mai comun tip de ambalaj
pentru carnea proaspătă în cazurile de vânzare cu amănuntul, deoarece
culoarea roșie reprezintă un punct important de vânzare pentru
consumatori. Scăderea ambalajului de ambalaj cu apariția MAP a fost
stabilizată atunci când ambalajele înfășurate au început să fie distribuite în
pungile mamă care oferă culoarea necesară și durata dorită de depozitare
prelungită. MAP este cel de-al treilea format cel mai comun pentru carnea
proaspătă după înveliș și ambalaj în vid. MAP-urile cu sigilii ermetice depășesc
pachetele de ambalaj cu scurgeri evitate de consumatori și reduc volumul de
produse care trebuie marcate, reglate sau aruncate, însă ambalajele pentru
ambalare asigură aspectul la care sunt obișnuiți consumatorii16 Bolton,
2013). Cu toate acestea, acum există mai puține tăvi de spumă, cu trecerea la
mai multe tăvi din plastic și la formate non-tava de ambalare flexibilă, cuțite,
rulouri și semi-rigide, astfel încât varietatea ambalajelor de carne de vită să
se adreseze unei largi baze de consumatori.
Carnea de vită măcinată sau bucățile individuale pot fi împachetate în cutii de
polistiren sau în pachete ușor de coaja (deschise) și congelatoare ( Salvage,
2014 ).
Majoritatea consumatorilor (88%) anticipează achiziționarea de carne de
vită (tocată) în ambalaje pentru ambalaje, în timp ce pachetele de carne de vită
tată, cel mai puțin costisitor pentru cumpărarea de carne de pământ, au fost
achiziționate de 54% din consumatori. Din consumatorii care au planificat să
facă burgeri, 39% au cumpărat batoane preformate. Burgheerele frigorifice pot
fi ambalate în cavități multiple în tăvi MAP din polipropilenă etilen vinil alcool, în
timp ce burgerii congelați pot fi în VP. Cu toate acestea, doar 12,5% dintre
consumatori au cumpărat carne de vită de bază VP. Cumpărătorii de carne de
vită sunt cei mai influenți de culoarea cărnii și codul de dată pe pachet, cu prețul
pe kilogram și pantă, de asemenea, considerat, dar de o importanță mai mică .
Într-un studiu al consumatorilor europeni, 73% au acceptat ambalaje de vid
și 54,7% au acceptat ambalaje cu atmosferă modificată ( Van Wezemael,
Useland, & Verbeke, 2011 )17. Siguranța cărnii de vită este așteptată implicit de

16
17
către consumatorii europeni, astfel încât modificările mai puțin cunoscute ale
ambalajelor au fost acceptate mai ușor de către consumatorii
europeni. Majoritatea consumatorilor nu au dorit (41%) sau a avut o opinie
neutră (35,9%) cu privire la conceptul de aditivi alimentari conservanți fiind
eliberați din materiale de ambalare. Ambalajul cu agenți naturali a avut o
acceptare de 36,6% și o opinie neutră de 40,3%, în timp ce ambalajele cu
bacterii protectoare au acceptat 30,4% și reacții neutre de 35,5% ( Van
Wezemael et al., 2011). Consumatorii din SUA preferă o perioadă de valabilitate
mai mare, atâta timp cât înțeleg tehnologia. Consumatorii din Europa și din SUA
preferă carne de vită solului, care este de culoare roșu de cireș. Nivelurile de
CO care nu trebuie să depășească 0,4% din amestecul de gaz MAP sunt
permise să mențină menținerea sănătății produselor din carne în SUA ( FSIS,
2017 ), dar nu există estimări fiabile cu privire la tipurile sau cantitățile de carne
care utilizează CO în caz de pregătire carne. Furnizarea de informații privind
utilizarea CO în ambalaje a redus disponibilitatea consumatorilor americani de
a plăti, în timp ce o anumită disponibilitate a consumatorilor germani la plată a
crescut cu informații privind CO, chiar dacă CO nu este permisă în Germania.
Avansuri în ambalajul cărnii
Materiale de ambalaj
Materialele plastice creează materiale atractive, igienice și convenabile, care
îmbunătățesc evaluarea de către consumatori a produselor din carne ( Renerre &
Labadie, 1993 )18. Atributele materialelor de ambalare și calitatea
alimentelor sunt direct legate ( Han, 2005a , capitolul 1), astfel încât materialele
de ambalare au fost dezvoltate pentru a menține proprietățile dorite ale cărnii
în timpul depozitării și afișării. Materialele plastice au proprietăți foarte potrivite
pentru ambalarea produselor alimentare ( Jenkins & Harrington, 1991 ). Polimerii
obișnuiți pentru ambalarea produselor alimentare sunt polietilenă de joasă
densitate (LDPE), polietilenă de înaltă densitate (HDPE), polipropilenă (PP),
politetrafluoretilenă (PTFE) și nailon (poliamidă) ( Han, Zhang și Buffo, 2005,
cap. 4), în timp ce poliesterii, PVC, PVDC, polistirenul, poliamida și acetat de
vinii etilenă (EVA) sunt de asemenea utilizați pentru ambalarea produselor
alimentare ( Marsh & Bugusu, 2007 ). Cu toate că recipientele din sticlă nu sunt
utilizate în mod obișnuit pentru produsele din carne datorită potențialului de

18
rupere și contaminare ulterioară a produselor, acestea sunt utilizate pentru
produse specializate, cum ar fi picioarele, buzele și cârnații de porc murat.
Proprietatile biopolimerilor sunt de obicei considerate mai puțin de dorit
decât materialele convenționale din plastic, astfel încât nu este probabil ca ele
să înlocuiască materialele plastice.
Principala atractivitate a produselor alimentare gata pentru consum (RTE)
sunt comoditatea și filmele de polimer transparente de înaltă performanță, care
permit vizionarea produselor, rezistă la depozitarea frigorifică și suporta
temperaturi cuptor sau microunde până la 200° C.
Ambalarea în sac este acum disponibilă pentru tăieri cu amănuntul. Filmele
de polietilenă tereftalat (PET) sunt proiectate special în formate monostrat sau
multistrat pentru a se evacua pe garnitura laterală unde materialul de acoperire
și țesătura inferioară termoformată se întâlnesc atunci când se atinge o
presiune internă specifică și apoi carnea este rumenită în ambalajul
ventilat. Aceste filme permit termoformarea din rulou și pot înlocui pungile de
gătit din nylon premade ( Reynolds, 2013 ).
Nanocompozitele sunt materiale care au umplutură cu cel puțin o
dimensiune mai mică de 100 nm și promite materiale mai rezistente, mai
rezistente la căldură și cele cu barieră înaltă, care ar fi utile pentru abraziunea
întâlnită pentru ambalajele din carne și în ambalajele utilizate pentru încălzirea
produselor din carne. Tehnologia de acoperire a unui strat foarte subțire de
nanoceluloză pe peliculele de plastic convenționale are un potențial deosebit
pentru materialele noi de ambalare, dar trebuie abordată
problema lipsei celulozei hidrofile pe substraturile plastice hidrofobe. Există
îngrijorări cu privire la riscurile legate de utilizarea nanomaterialelor în
produsele alimentare, deoarece multe țări examinează parametrii de
reglementare. Cu toate acestea, migrarea particulelor în produsele alimentare
nu apare în multe aplicații, astfel încât riscul potențial de expunere a
consumatorilor de nanoparticule este redus.
Ambalajele reîncărcabile devin din ce în ce mai obișnuite pentru a simplifica
depozitarea și pregătirea, eliminând în același timp transferul cantităților de
produse care servesc mai multor recipiente după deschiderea ambalajului.
Dispozitivul cu fermoar poate avea un glisor care se deschide și se închide
prin intermediul unei cleme, iar reclosurile adezive sensibile la presiune au
adesea o bandă de tragere care poate fi presată împotriva ambalajului pentru
a se reînchide ( Forcinio, 2013 ). Unele ambalaje reutilizabile furnizează dovezi
de manipulare frauduloasă.

Ambalaj activ
Ambalajul activ este un sistem în care produsul, ambalajul și mediul de ambalaj
interacționează pentru a oferi o caracteristică pozitivă alimentelor. Adesea,
acest lucru se realizează prin încorporarea de compuși activi în materialele de
ambalare pentru a absorbi substanțele din alimente sau mediul înconjurător sau
pentru a elibera agenți din ambalaj în mediu sau alimente. Protecția sau
termenul de valabilitate al produsului ca răspuns la interacțiunile produsului,
ambalajului și mediului sunt adesea funcții ale tehnologiilor active de ambalare,
dar pot fi utilizate și alte funcții ( Yam et al., 2005 ). Ambalajul activ poate avea
componente chimioactive și / sau bioactive.
Regulamentele UE (1935/2004 și 450/2009 / CE, UE, 2011 )19 prevăd norme
specifice privind noile tipuri de materiale și compuși pentru a menține sau
îmbunătăți în mod activ starea alimentelor, cuprinzând componente
antioxidante, conservanți și aromatizanți. Abordările pentru ambalarea activă
sunt de a încorpora compușii activi într-un plic pentru utilizare împreună cu
ambalajul, pentru a dispersa compușii activi, de obicei de mărime nanometrică,
în matricea polimerică sau pentru a împrăștia particulele anorganice în
suprafața pachetului pentru eliberare controlată. Orientarea UE include și
funcția de absorbție a pachetelor de produse chimice din mediul alimentar sau
ambalat ( Fang et al., 2017). Funcțiile și tehnologiile active de ambalare includ
controlul umidității, controlul difuziei oxigenului în pachete, controlul dioxidului
de carbon și al difuziei etilenei din ambalaje, absorbția sau absorbția oxigenului,
generarea de oxigen sau dioxid de carbon, controlul mirosurilor, ameliorarea
aromelor, agenții antimicrobieni și susceptorii cu microunde ( Brody, 2005 ,
capitolul 25) în plus față de indicatorii compușilor specifici ( de Kruijf et al.,
2002). Cele mai frecvente tipuri de ambalaje active sunt pentru scopuri
antioxidante sau antimicrobiene, deși pot fi realizate și alte scopuri. Tipurile
active de ambalare și aplicațiile comerciale pentru alimentele musculare au fost
clasificate ca absorbanți de umiditate, ambalaje antimicrobiene, emițători
de CO 2 , O 2agenți de curățare, antioxidanți și alte grupuri ( Realini & Marcos,
2014 ).

19
Pelicula de etanșare extrudată cu cristale de nitrit pentru ambalarea în vid
promovează o culoare roșie prelungită la carne și prelungește durata de
depozitare de aproximativ 10 ori mai lungă decât produsele învelite, sau 21
de zile pentru carnea de vită refrigerată, oferind o alternativă la MAP folosindu-
se o peliculă de PVC și o polișă expandată în saci de masterat pentru carne de
vită rece, preparată din carne .
Oxigenul în pachete compromite durata de depozitare a cărnii
și eventual, determină deteriorarea calității datorită proceselor
de oxidare, astfel îndepărtarea O 2 de la vid sau ambalare MAP este de dorit
foarte mult.
Perioada de valabilitate a cărnii proaspete ambalate este adesea
determinată de activitatea microbiologică sau de factorii biochimici cum ar fi
oxidarea. Există multe strategii de utilizare a compușilor antimicrobieni și
antioxidanți pentru a prelungi termenul de valabilitate al carnii ( Sun & Holley,
2012 ).
Ambalaj antioxidant
Antioxidanții pot fi compuși sintetici sau derivați naturali pentru prevenirea
oxidării lipidelor, pentru întârzierea dezvoltării aromelor și îmbunătățirea
stabilității culorii. Antioxidanții primari elimină radicalii liberi donând electroni sau
ioni de hidrogen, în timp ce catalizatorii oxidării sunt dezactivați sau chelați prin
antioxidanți secundari ( Labuza, 1971 ). Există mulți antioxidanți diferiți care au
fost utilizați pentru carne și produse din carne, cu tendințe recente pentru
antioxidanții naturali care vor atenua îngrijorările legate de siguranța compușilor
sintetici, dar există date limitate despre efectele lor ( Kumar, Yadav, Ahmad &
Narsaiah, 2015). 20Cele două moduri de acțiune pentru ambalarea antioxidantă
sunt eliberarea agenților în alimente și curățarea componentelor nedorite, cum
ar fi oxigenul, compușii radicali oxidativi sau ionii metalici din alimente sau din
spațiul capace al pachetului. Un avantaj al antioxidanților în materialele de
ambalare comparativ cu adăugarea directă de antioxidanți la alimente este
eliberarea compusului activ la rate controlate. Cele două metode de producere
a ambalajului antioxidant sunt dispozitive independente, cum ar fi plicuri,
tampoane sau etichete care conțin antioxidantul separat de alimente și
încorporarea antioxidantului în materialul de ambalare. Cu toate acestea,
oxidarea lipidică a fost inhibată și stabilitatea culorii a fost îmbunătățită în

20
paturile de carne de vită în timpul depozitării la 4 ° C până la 14 zile ( Park et
al.).
Carnea de vită învelită în ulei esențial de rozmarin pulverizat pe stratul PE
de foi de hârtie metalizată a îmbunătățit culoarea în aer, în vid sau în oxigen
ridicat (50% O 2 /30% CO 2/20% N 2 ) în comparație cu ambalajul de control
( Sirocchi et al., 2017 ). Unele ingrediente au compuși bioactivi care conferă atât
proprietăți antioxidante, cât și proprietăți antimicrobiene ( Sirocchi et al., 2017 ).

Ambalaj antimicrobian
Accentul pus pe siguranța alimentelor pentru prevenirea bolilor alimentare a
fost abordat prin tehnologii de procesare și ambalare. Tehnologii de conservare
a cărnii de ambalare în vid, MAP, ambalaje active, intervenții chimice (clor, acizi
organici și sărurile lor, acid peroxiacetic, clorit de sodiu acidifiat, fosfat trisodic ,
ozon); au fost analizate tehnicile fizice (pasteurizare cu abur, iradiere, încălzire
cu frecvență înaltă, procesare la presiune înaltă, câmp electric pulsatoriu,
ultrasunete, câmp magnetic oscilant) pentru a asigura siguranța microbiană a
cărnii . În general, o creștere cu 50% a prelungirii duratei de valabilitate poate
fi obținută cu un ambalaj activ care conține agenți antimicrobien i.

Concepte inteligente de ambalare

Ambalarea inteligentă se referă de obicei la senzori sau indicatori care
semnalează apoi o schimbare necesară sau inițiază efectiv o schimbare
necesară în mediul sau pachetul pachetului. Deși definiția legală a UE se referă
la materiale și articole care monitorizează starea alimentelor sau a mediului său
( UE, 2011 ), o caracterizare mai general acceptată este un sistem de ambalare
care poate îndeplini funcții inteligente pentru a îmbunătăți deciziile privind
termenul de valabilitate, siguranța și informații despre alimente ( Yam et al.,
2005)21. Trasabilitatea, urmărirea și evidența produselor prin intermediul
lanțurilor logistice ar putea fi îmbunătățite prin colectarea și integrarea datelor
obținute din dispozitivele de identificare și de detectare, cum ar fi etichetele de
coduri de bare, etichetele de identificare a frecvențelor radio, indicatorii de
temperatură în timp, indicatorii de gaz și biosenzori ( Yam et al., 2005 ).
Senzorii și indicatorii sunt utilizați în sistemele inteligente de ambalare, exemple
fiind măsurarea O 2 pe bază de fluorescență , detectarea gazului,
monitorizarea temperaturii, compuși toxici, prospețimea prin monitorizarea
21
componentelor specifice, integritatea pachetelor și identificarea acestora ( de
Kruijf et al. et al., 2006; Yam și colab., 2005 ). Alte tehnologii pentru ambalarea
inteligentă sunt măsurarea la distanță a gazelor de suprafață prin senzori
fluorescenți pentru O 2, materiale de susținere microporoase pentru a permite
detectarea multor compuși diferiți folosind senzori care vor funcționa pe
intervale largi de temperatură, scurgeri de pachete sau pierderi de integritate
prin indicatori specializați, detectarea metaboliților țintă sau a substanțelor
indicatoare care indică prospețimea și indicatorii de temperatură pe timp pe
platforme bazate pe difuzie sau enzimatice ( Kerry et al., 2006 ). Dispozitivele
utilizate în ambalajul inteligent includ coduri de bare, etichete de identificare a
frecvenței radio (RFID), indicatori de temperatură în timp (TTI), indicatori de
gaz, indicatori de prospețime sau creștere microbiană și indicatori de agenți
patogeni. Fiecare se bazează pe principii științifice și tehnologice diferite,
oferind informații definite de aplicația specifică ( Fang et al., 2017 ).

Considerații viitoare privind ambalarea

Ambalajele alimentare ale viitorului vor fi mai ușoare, cu mai puține materiale,
imprimare și grafică îmbunătățite, proprietăți barieră mai mari, materiale flexibile
noi și formate mai mari pentru ambalare flexibilă ( Pierce, 2013 ). Tehnologia
near-field wireless (NFC) este o tehnologie fără fir cu rază scurtă de acțiune
care permite comunicarea de informații între două dispozitive, cum ar fi un
telefon mobil și un pachet cu o etichetă NFC. Ambalajele vor fi mai interactive
prin intermediul ambalajelor inteligente cu permeabilitate controlată prin pori de
film specializați ( Reynolds, 2012b ).
Personalul care răspunde în studiul privind tendințele și tendințele în domeniul
ambalării produselor alimentare a indicat faptul că ambalajele reciclabile vor
crește, dar consumatorii au preocupări legate de utilizarea lor în ambalajele
care ating produsele alimentare ( PMMI, 2016).
Ambalajele biodegradabile sunt, de asemenea, de interes, dar nu sunt gata de
utilizare cu alimente din cauza costurilor și îndoielilor cu privire la capacitatea
sa de a menține barierele sanitare.
Ambalarea flexibilă, în principal cu materiale plastice, va continua să fie
utilizată din cauza costurilor reduse de materiale și de expediere, a capacității
sale de a prezenta produse, de a oferi prospețime și o dimensiune variabilă,
dar trebuie luate în considerare aspectele legate de împrăștiere.
 Diferite filme pentru creșterea duratei de conservare a cărnii, etichete active
pentru a indica prospețimea, filme deschise pentru a controla rumenirea cărnii
în timpul gătitului și pachete care pot fi încălzite direct din starea înghețată sunt
inovatoare.
Ambalarea pasivă se va schimba în ambalaje interactive pentru a oferi
mijloace pentru sistemele inteligente de a transmite și a răspunde, dar
generarea de semnale necesită o sursă de alimentare. Provocările vor continua
să fie eficiența mecanismelor de detectare, siguranța sistemelor active și
inteligente, costurile și integrarea în sistemele de ambalare existente și impactul
asupra mediului cu durabilitate și reducere a materialelor ( Brockgreitens & Abbas,
2016 ).
Dezvoltarea va continua pe ambalajul informativ care are potențialul de a fi
utilizat în ambalaje receptive sau inteligente, pe senzori mai exacți și
multifuncționali și pe riscuri cu diferite sisteme de ambalare. Legislația și
reglementările rezultate vor continua să influențeze tipurile de materiale,
fabricarea și eliminarea materialelor, precum și tipurile și cantitățile de informații
disponibile consumatorilor, care necesită o atenție deosebită din partea
industriei pentru a ține pasul cu schimbările, oferind în același timp
un ambalaj util și eficient din punct de vedere al costului.
Ambalaj activ și inteligent în industria cărnii22

Contaminarea microbiană și oxidarea lipidelor și a proteinelor reprezintă

preocupări majore pentru carne și produsele din carne în ceea ce privește
siguranța alimentară și deteriorarea calității. Caracteristicile calității și siguranței
cărnii depind în mare măsură de materialele și tehnologiile de ambalare.
Domeniu de aplicare și abordare
Pentru a obține o durată de depozitare mai îndelungată, ambalajele active și
ambalajul inteligent au fost dezvoltate pentru a schimba condițiile ambalajului,
pentru a împărtăși informații, pentru a monitoriza lanțul de aprovizionare al
produsului și pentru a oferi funcții anti-contrafăcute. Acest lucru va spori în mod

22
Autor link-uri deschise panou de suprapunereZhongxiang Fang unYanyun Zhao bRobyn
D. Warner oStuart K. Johnson c
Afișați mai multe
https://doi.org/10.1016/j.tifs.2017.01.002Obțineți drepturi și conținut
eficient siguranța și calitatea alimentelor și, în consecință, va spori valoarea
produsului, confortul și satisfacția consumatorilor.
Ambalarea activă și inteligentă oferă oportunități excelente pentru
îmbunătățirea siguranței, calității și comodității cărnii, reducând, în consecință,
numărul de plângeri ale comercianților cu amănuntul și ale consumatorilor. Ar
trebui luați în considerare câțiva factori importanți, cum ar fi legislația (de
exemplu, migrarea substanțelor active din materialele de ambalare,
etichetarea), economia și preferințele consumatorilor pentru a implementa cu
succes soluții de ambalare antimicrobiene și inteligente în industria cărnii.
Există o cerere crescândă de către consumatori pentru carne și produse din
carne percepută ca fiind ofertă, nutritivă, sănătoasă și sigură ( Grunert & Valli,
2001 ).
Caracteristicile calității și siguranței cărnii depind în mare măsură de
materialele și tehnologiile de ambalare aplicate. Motivele fundamentale
pentru ambalarea produselor din carne proaspătă și prelucrată sunt
prevenirea contaminării, întârzierea deteriorării, permițând o anumită
activitate enzimatică pentru îmbunătățirea sensibilității, reducerea
pierderii în greutate și păstrarea culorii și aromelor ( Brody, 1997, Mondry,
1996).
Pe baza acestui fapt, practicile actuale de ambalare a cărnii variază de la
ambalajele de ambalaj pentru depozitarea refrigerată pe termen scurt și / sau
afișarea cu amănuntul la ambalaje de vid, sisteme de spălare în vrac sau
sisteme de ambalare în atmosferă modificată (MAP) pentru depozitare
refrigerată pe termen lung .
Recent, s-au dezvoltat o serie de tehnologii și materiale de ambalare noi,
inclusiv ambalaje active, ambalaje inteligente, acoperiri / filme comestibile,
ambalaje biodegradabile și ambalaje cu nanomateriale. Aceste tehnologii
și materiale au potențialul de a asigura calitatea și siguranța alimentelor,
prelungirea termenului de valabilitate, reducerea impactului asupra
mediului și creșterea atractivității produsului ambalat pentru comercianții
cu amănuntul și consumatorii.
Ambalaj activ în industria cărnii
Ambalajele active reprezintă un sistem / tehnologie inovatoare de ambalare
care permite produsului și mediului său să interacționeze pentru a prelungi
durata de conservare a produsului și / sau pentru a asigura siguranța acestuia
microbian, menținând în același timp calitatea ambalajului alimentar
( Ahvenainen, 2003 ).
Termenul "ambalaj activ" descrie în general orice sistem de ambalare care
protejează alimentele de contaminare sau degradare, creând o barieră în
condițiile exterioare în timp ce interacționează cu mediul intern pentru a
controla atmosfera din pachet ( Ettinger, 2002 ). Pe baza ghidului Uniunii
Europene la Regulamentul Comisiei (EUGCR) nr. 450/2009 ( UE, 2009),23
ambalajul activ este un tip de ambalaj alimentar cu o funcție suplimentară,
pe lângă faptul că oferă o barieră protectoare împotriva influenței
externe. Ambalajul absoarbe substanțele chimice derivate din alimente
sau din mediu în ambalajul care înconjoară produsele alimentare; sau
eliberează substanțe în alimente sau în mediul înconjurător alimentelor,
cum ar fi conservanți, antioxidanți și arome ( EU, 2009).

Cele mai importante sisteme active de ambalare aplicate cărnii și

produselor din carne sunt ambalaje antimicrobiene, antioxidante și dioxid
de carbon emițătoare / generatoare.

Ambalaje active antimicrobiene

Ambalajul antimicrobian este unul dintre cele mai importante concepte din
ambalajul activ al cărnii. Acest lucru se datorează carnii care furnizează
substanțe nutritive excelente pentru creșterea potențială a microorganismelor,
prin urmare trebuie acordată o atenție deosebită minimizării proliferării
bacteriene, pentru a furniza consumatorului o carne sănătoasă.
Obiectivele utilizării ambalajelor active antimicrobiene sunt de a prelungi
termenul de valabilitate și de a asigura siguranța alimentară a cărnii și a
produselor din carne. Există patru categorii principale de ambalaje
antimicrobiene24 ( Apeendini & Hotchkiss, 2002; Coma, 2008; Cooksey, 2001 ):
Pentru aplicarea eficientă a ambalajelor active antimicrobiene asupra cărnii
și produselor din carne, punctele cheie care ar trebui avute în vedere sunt
alegerea unei metode eficiente de administrare și a unei substanțe
antimicrobiene și un impact minim asupra proprietăților vizuale și senzoriale ale
produsului ambalat către consumator. Aplicarea ambalajelor active în industria
alimentară are potențialul de a atenua încălzirea globală, de a reduce cererea
23
24
de energie fosilă și, de asemenea, de a reduce potențialul de acidifiere și
potențialul de eutrofizare.

Ambalare inteligentă în industria cărnii

În Europa, definiția legală a " materialelor și obiectelor inteligente pentru
contactul cu produsele alimentare " este " materialele și articolele care
monitorizează starea alimentelor ambalate sau a mediului înconjurător al
alimentelor " ( Comisia Comunităților Europene, 2004 ). 25În schimb, o definiție
academică a ambalajelor inteligente a fost propusă de Yam, Takhistov și Miltz
(2005), care este " un sistem de ambalare capabil să realizeze funcții
inteligente (cum ar fi detectarea, înregistrarea, urmărirea, comunicarea și
aplicarea logica științifică) pentru a facilita luarea deciziilor pentru a prelungi
termenul de valabilitate, pentru a spori siguranța, a îmbunătăți calitatea, a
furniza informații și a avertiza despre posibile probleme“.
În comparație cu ambalajele "active" care sunt definite ca ambalaje care
modifică pozitiv starea produsului pentru a îmbunătăți siguranța și
calitatea alimentelor și pentru a prelungi termenul de valabilitate
( Vermeiren et al., 1999), un pachet "inteligent" este capabil să
urmărească produsul, să simtă mediul intern / extern al pachetului și să
comunice cu consumatorul. Prin urmare, un ambalaj inteligent este unul care
monitorizează starea calității / siguranței unui produs alimentar și poate furniza
avertizare timpurie consumatorului sau producătorului alimentar, în timp ce un
ambalaj activ este cel care necesită anumite acțiuni (de exemplu eliberarea
unui antimicrobian sau antioxidant) proteja produsul alimentar.

Coduri de bare
Un cod de bare este un simbol optic ce poate fi citit în legătură cu obiectul la
care este atașat. Primul cod de bare comercializat a fost UPC (Universal
Product Code) introdus în anii 1970, care a devenit omniprezent în magazinele
alimentare pentru facilitarea controlului stocurilor, reordonării stocurilor și a
plății ( Manthou & Vlachopoulou, 2001 )26. Codul de bare UPC este o
simbolologie liniară constând dintr-un model de bare și spații care reprezintă 12

25
26
cifre de date care conțin informații limitate, cum ar fi numărul de identificare al
producătorului și numărul de articol ( Yam et al., 2005 .
Informațiile referitoare la data ambalării alimentelor, numărul lotului /
lotului, greutatea ambalajului, informațiile nutriționale, instrucțiunile de
gătit și adresa site-ului producătorului alimentar pot fi codificate în
codurile de bare și pot fi citite și de smartphone-uri; oferind o mare
comoditate atât pentru comercianții cu amănuntul cât și pentru
consumatori. Codurile de bare reprezintă, de asemenea, dispozitive bune
pentru a identifica originea produselor alimentare și sunt utilizate pe
scară largă în ambalajul pentru carne și produse din carne.

Figura 1 . Câteva exemple de coduri de bare utilizate în ambalajul cărnii.

Tehnologie sinergică pentru un ambalaj activ și inteligent optim, adică
încorporarea mai multor compuși activi într-un sistem sau combinarea
atât a funcționalităților active cât și a celor inteligente într-un singur
sistem. Aceste abordări au potențialul unor tehnici puternice în
ambalarea cărnii, însă costurile trebuie menținute la un nivel scăzut,
pentru ca sistemele să fie viabile din punct de vedere comercial.

Incidența fraudei alimentare a crescut în ultimii ani, astfel că industria necesită

din ce în ce mai mult dezvoltarea unor noi ambalaje anti-tamper impermeabile
care să poată oferi o garanție a țării de origine și a provenienței.
Există oportunități deosebite pentru dezvoltarea unor dispozitive sensibile
multi-funcționale care să permită citirea tuturor informațiilor, inclusiv a codurilor
de bare sau a etichetelor RFID, să asiste la controlul inventarului companiei, să
reducă epidemiile de deșeuri alimentare și de alimente și să sporească
satisfacția consumatorilor. Includerea dispozitivelor multifuncționale de
detectare în telefoane inteligente este de așteptat să fie dezvoltată foarte
curând.
Pentru a implementa cu succes soluții de ambalare antimicrobiene și inteligente
în industria cărnii, este necesară o abordare multidisciplinară care implică
cercetători din diferite discipline (de exemplu, știința carnii, microbiologia și
știința materialelor) împreună cu industria ambalajelor.

Etichetele produselor alimentare: o evaluare critică27

Produsele alimentare vândute în ambalaje au etichete față-ambalaj (FOP) și
etichete din spate-ambalaj (BOP). Scopul acestei revizuiri este acela de a
determina rolul pe care îl joacă în informarea consumatorilor cu privire la
compoziția alimentelor pentru a ajuta la alegerea unei alimentații
sănătoase.
metode
Literatura recentă a fost evaluată, iar rezultatele au fost combinate cu
evaluările făcute de autorii etichetelor alimentare.
Cercetările arată că majoritatea consumatorilor întâmpină dificultăți în
înțelegerea informațiilor furnizate de etichetele produselor alimentare
FOP și BOP utilizate în Statele Unite și Canada. Cercetarea a evaluat
meritele proiectelor alternative. Etichetele FOP trebuie să se bazeze pe un
design clar și simplu. Acestea ar trebui să prezinte informații despre
principalele substanțe nutritive (grăsimi totale, grăsimi saturate, zahăr și
sodiu sau sare) și, de asemenea, valoarea energetică. Acestea ar trebui
să aibă culori și cuvinte care să indice nivelurile "înalt", "mediu" și
"scăzut". Etichetele pot indica, de asemenea, cantitatea pe
porție. Sistemul de semafor este cel mai bun exemplu al acestui
design. Ar trebui adăugată o lumină suplimentară de trafic care să indice
valoarea generală de sănătate a alimentelor. Este, de asemenea, necesară

27
Autor link-uri deschide panoul de suprapunereNorman J. Temple Ph.D. unJoy Fraser Ph.D. b
Afișați mai multe

https://doi.org/10.1016/j.nut.2013.06.012Obțineți drepturi și conținut

o etichetă mai transparentă BOP. Implementarea unui nou sistem de
etichetare a alimentelor va fi probabil opusă industriei alimentare.

Țările dezvoltate au reglementări care specifică ce informații trebuie indicate pe

etichetele produselor alimentare.

În general, reglementările privind etichetarea se aplică numai produselor

alimentare vândute în ambalaje, cum ar fi cutii sau cutii de carton, în timp ce
multe produse alimentare care nu sunt ambalate de producător, cum ar fi
carnea proaspătă și peștele, nu necesită o etichetă.
Există două tipuri de etichete:
•Etichetele Etichetelor Etichete (FOP) informează cumpărătorul cu
privire la numele de marcă și tipul de mâncare (de exemplu, grâul tăiat de
Kellogg). De asemenea, eticheta FOP poate avea o declarație privind
compoziția alimentelor (cum ar fi "sursa bună de fibre") sau o mențiune
de sănătate (cum ar fi "dietele cu conținut scăzut de grăsime totală pot
reduce riscul unor cancere").
•Etichetele BOP (Back-of-Pack) includ un panou de informații
nutriționale care oferă detalii despre compoziția nutrițională a alimentelor
(cum ar fi 185 mg de sodiu la 35 g de servire). Pentru a ajuta consumatorul
să interpreteze informațiile, sumele sunt, de asemenea, exprimate ca
procent din doza zilnică recomandată (denumite Valori zilnice în Statele
Unite și Canada). Eticheta BOP enumeră, de asemenea, ingredientele din
alimente, în ordinea cantității (primul ingredient principal).
Etichetele produselor alimentare joacă un rol esențial în informarea
consumatorilor cu privire la compoziția alimentelor. Acestea ghidează alegerile
făcute de milioane de oameni. Aproximativ 60% dintre adulții americani au
raportat utilizarea datelor nutritive de pe eticheta BOP și aproximativ jumătate
au raportat căutând lista ingredientelor și informând despre mărime cantitatea
acestora.
•Etichetele FOP adesea dau nume greșite în produsele alimentare. Băuturile
nealcoolice pot fi exemplul cel mai egoist. În America de Nord, numai sucul pur
de fructe poate fi numit "suc". Cu toate acestea, există mai multe produse de
sucuri de imitație care nu conțin mai mult de 20% suc real; mulți nu conțin
deloc. Aceste produse de pseudo-suc sunt, în realitate, soluții de zahăr cu
adaos de culori și arome. În ciuda faptului că sunt doar puțin diferite de
băuturile cola, ele au nume care sugerează fructe reale, cum ar fi băuturile din
fructe, nectarul de fructe și cocktailurile de fructe.
•Pe lângă lista ingredientelor, etichetele BOP oferă, de asemenea, un tabel
cu conținutul componentelor alimentare selectate (energie, fibre, zahăr, grăsimi
și unele substanțe nutritive). Cu toate acestea, componentele alimentare care
ar trebui consumate în cantități limitate (cum ar fi sodiu, zahăr și grăsimi
saturate) sunt intercalate cu alții care adesea lipsesc dieta (cum ar fi fibrele
dietetice și acizii grași ω-3). Efectul acestui lucru este aproape sigur ca
etichetele produselor alimentare să fie mai confuze pentru consumatori.
•Dimensiunile de servire pe etichetele produselor alimentare din Statele
Unite și Canada diferă de dimensiunile de servire utilizate în ghidul de produse
alimentare din fiecare țară.
Studiile de cercetare din diferite țări arată că majoritatea oamenilor au
probleme cu înțelegerea etichetelor alimentare. Acest lucru este valabil mai
ales în cazul adulților mai în vârstă și al celor cu educație mai redusă. Într-un
studiu canadian, doar aproximativ 12% dintre persoanele care au prezentat o
etichetă care indică valoarea energetică pe porție de Coca-Cola ar putea
calcula conținutul energetic al întregii sticle. Într-un studiu american,
majoritatea participanților au interpretat greșit sensul afirmațiilor făcute în mod
obișnuit asupra cerealelor pentru copii.
Proiecte îmbunătățite pentru etichetele produselor alimentare
Este clar că tipurile de etichete alimentare utilizate în multe țări nu oferă
consumatorilor informațiile pe care le solicită într-un format ușor de
utilizat. Aceasta este o barieră serioasă care împiedică consumatorii să facă
alegeri în cunoștință de cauză cu privire la produsele alimentare care sunt cele
mai sănătoase.
Formatul utilizat pentru etichetele produselor alimentare este în mod clar unul
care oferă consumatorilor informații mai degrabă decât sfaturi. Dovezile cele
mai bune arată că majoritatea consumatorilor au probleme în a traduce aceste
informații în orientări practice pentru a alege o dietă sănătoasă.
Un caz puternic poate fi făcut că etichetele produselor alimentare ar trebui să
se bazeze pe aceeași filosofie ca și ghidurile de dietă: Scopul principal ar trebui
să fie de a oferi îndrumări clare cu privire la modul cel mai bun de a selecta o
dietă sănătoasă. Acest lucru poate fi justificat deoarece, în primul rând, există
o relație puternică între dietă și boală și, în al doilea rând, deoarece o mare
parte a populației din cele mai multe țări consumă o dietă, în general,
nesănătoasă. Etichetele produselor alimentare care afișează în mod pasiv
informațiile despre care majoritatea oamenilor nu înțeleg și nu reușesc să
acționeze înseamnă că se pierde o oportunitate de aur pentru a îmbunătăți
semnificativ dieta la nivel de populație și, astfel, pentru a îmbunătăți sănătatea
populației.
Un sistem de etichetare FOP bine conceput trebuie să se bazeze pe un design
clar și simplu. Ar trebui să prezinte informații despre principalele substanțe
nutritive, în special grăsimi totale, grăsimi saturate, zahăr și sodiu (sau sare). Ar
trebui să includă culoarea și câteva cuvinte pentru a indica nivelurile ridicate,
medii și scăzute ale acestor elemente nutritive. De asemenea, eticheta poate
indica cantitatea reală a acestor substanțe pe porție. Sistemul de semafoare
este cel mai bun exemplu al acestui design. O eventuală adăugare a etichetelor
pentru semafoare, care ar trebui luată în considerare în mod serios, este de a
adăuga o lumină suplimentară de trafic care indică valoarea de sănătate
globală a alimentelor.
Această etichetă FOP trebuie combinată cu informații nutriționale mai detaliate
despre BOP, cum ar fi o versiune redesenată și mai clară a panoului Nutriție
facturi. Această combinație ar obține cele mai bune rezultate din ambele lumi:
ar ajuta consumatorii să aleagă rapid alimente sănătoase, oferind totodată
informații detaliate consumatorilor care doresc acest lucru.
Punerea în aplicare a unui nou sistem de etichetare a produselor alimentare în
acest sens va întâmpina probabil o puternică opoziție din partea industriei
alimentare. Prin urmare, va fi necesară determinarea și aplicarea de către
guvern.

Ambalarea salamului impune o atentie deosebita, deoarece greselile deam balare pot provoca
deteriorari calitative considerabile.Pregatirea pentru ambalare consta din taierea sforii cu care
batoanele aufost legate la umplere( in cazul livrarii la export) sau numai a sforii pentruformarea
perechilor ( in cazul livrarii la intern) si perierea mucegaiului de pesuprafata
batonului.Ambalarea se executa in incaperi separate in care temperatura trebuie safie de max.
+15…+16ºC si sa fie bine uscate si ventilate.Ea consta in legarea batonului cu sfori comerciale
(tricolora pentru export) si etichetarea fiecarui baton.Ambalarea batoanelor in lazi sau cutii se
face alternand un rand de batoane cuun strat de talaj astfel ca sa nu se atinga unele de altele sau
de peretiiambalajului.La introducerea in lazi trebuie multa atentie pentru ca batoanele sa nu
fiecomprimate deoarece pasta se poate fisura iar dupa taierea lui aerul patrunde infisuri si
locurile respective capoata o culoare cenusie.Ambalajele astfel pregatite si umplute se inchid
prin baterea capacelor si balotarea lor sau prin lipirea lor cu banda adeziva( in cazul celor de
carton).