Cancerul colo-rectal

1. Următoarele afirmaţii privind epidemiologia cancerului de colon sunt

adevărate, cu excepţia:
a. Incidenţa neoplasmului de colon la persoanele sub 40 de ani variază
între 2-4%
b. Aproximativ 25% dintre cancerele de colon sunt localizate pe colonul
drept (cec şi ascendent)
c. Aproximativ 25% dintre cancerele de colon sunt localizate pe colonul
sigmoid
d. Aproximativ 25% dintre cancerele de colon sunt localizate pe colonul
transvers, colonul descendent şi flexura hepatică
e. Incidenţa carcinomului sincron de colon variază între 1,5-8%.
(R:c- pg. 1665)

2. Următorii factori alimentari sunt consideraţi a fi factori favorizanţi în

apariţia cancerului de colon:
a. Dieta bogată în grăsimi animale
b. Aportul scăzut în vegetale, în special a celor din familia cruciferelor
(varza)
c. Regimul alimentar sărac în fibre celulozice
d. Consumul exagerat de hidrocarburi şi alcool
e. Toate răspunsurile de mai sus sunt corecte.
(R:e- pg. 1666)

3. În ceea ce priveşte etiologia cancerului de colon, următoarele afirmaţii sunt

adevărate, cu excepţia:
a. În boala Crohn, riscul de a face cancer de colon este de 6 ori mai mare
b. Infecţia cu Schistosoma mausoni este un precursor al cancerului de
colon, pe când infecţia cu Schistosoma japonicum nu poate influenţa
apariţia cancerului de colon pe intestinul gros (în zonele endemice)
c. Bolnavii cu polipoză adenomatoasă familială au predispoziţie
ereditară de a dezvolta cancer de colon, datorită tulburărilor genetice
(cromozom S)
d. Pacienţii care au fost iradiaţi pelvin par a avea un risc crescut de a
face cancer rectosigmoidian faţă de populaţia neiradiată
e. Creşterea excreţiei de acizi biliari post-colecistectomie poate explica
creşterea riscului în apariţia cancerului de colon.
(R:b- pg. 1666 - 1667)

1
 4. Căile de extindere (diseminare) ale cancerului de colon, sunt următoarele, cu
excepţia:
a. Diseminarea limfatică
b. Diseminarea venoasă (hematogenă)
c. Diseminarea intralumenală
d. Diseminarea gazoasă
e. Diseminarea peritoneală
(R:d- pg.1668)

5. Cancerul de colon transvers prezintă următoarele semne clinice particulare,

cu excepţia:
a. Când apar complicaţiile evolutive ale tumorii, apar manifestări clinice
de tip ocluziv, hemoragic (hemoragii oculte şi persistente), şi infecţios
b. Domină tulburările de tranzit intestinal, caracterizate prin constipaţie
cu evoluţie de scurtă durată, progresivă
c. Tulburări dispeptice, asemănătoare celor din gastroduodenite,
dischinezii biliare sau colite
d. Pot apare fistule gastro-colonice sau jejuno-colonice, manifestate prin
diaree, vărsături fecaloide cu alterarea gravă a stării generale
e. Frecvent prezintă o simptomatologie de împrumut datorită
raporturilor intime cu stomacul, pancreasul şi colecistul.
(R: b- pg. 1672)

6. În principal, întârzierea diagnosticului de cancer colo-rectal este determinată

de următorii factori:
a. Ignoranţa şi frica bolnavului
b. Interpretarea eronată de către medic a manifestărilor clinice
incipiente
c. Întârzierea prezentării la medicul specialist datorită planificării
consultaţiei în policlinică, planificării pentru examinări ţintite,
planificării pentru internare
d. Toate răspunsurilede mai sus sunt valabile
e. Nici un răspuns nu este valabil
(R:d- pg. 1675)

7. Diagnosticul diferenţial al cancerului colo-rectal se realizează cu următoarele

afecţiuni:
a. Anevrismul de aortă abdominală
b. Tumori retroperitoneale
c. Torsiunea de ovar
d. Colica renală
e. Toate răspunsurile sunt valabile
(R:e- pg. 1675)

2
 8. Complicaţiile generale ce pot surveni în evoluţia cancerului de colon sunt
următoarele, cu excepţia:
a. Peritonită generalizată
b. Metastaze hepatice
c. Metastaze pulmonare
d. Abcese hepatice
e. Septicemie
(R:a- pg. 1676)

9. Actual, profilaxia complicaţiilor infecţioase din cadrul pregătirii

preoperatorii la bolnavii cu cancer de colon, se realizeazăprin:
a. Administrare de neomicină şi penicilină
b. Administrare de metronidazol şi gentamicină
c. Administrare pre-, intra şi postoperator a unei doze de cefalosporină
de generaţia a III-a în 24 ore
d. Administrarea a 3-4 pungi de Fortrans dizolvat în 3-4 litri de apă
e. Administrarea unei soluţii hiperosmolare de manitol
(R:c- pg. 1677)

10. Obiectivele tratamentului chirurgical al cancerului de colon sunt

următoarele:
a. Exereza largă a tumorii şi segmentului colonic purtător
b. Îndepărtarea ariei ganglionare de drenaj
c. Restabilirea continuităţii tubului digestiv
d. Toate răspunsurile de mai sus sunt valabile
e. Nici un răspuns nu este valabil
(R:d- pg. 1677)

11. Complicaţiile postoperatorii ce pot surveni după chirurgia cancerului de

colon sunt următoarele:
a. Dehiscenţa anastomozei
b. Hemoragia în cavitatea peritoneală sau în lumenul intestinal
c. Supuraţia plăgii operatorii
d. Toate răspunsurile de mai sus sunt corecte
e. Nici un răspuns nu este corect
(R:d- pg. 1682)

3
 12. Avantajele chirurgiei laparoscopice a cancerului de colon sunt următoarele:
a. Scad complicaţiile postoperatorii
b. Cost total al asistenţei medico-chirurgicale mai scăzut
c. Durata intervenţiei chirurgicale este mai redusă
d. Riscul scăzut al apariţiei metastazelor la inciziile pentru trocare
e. Cheltuieli scăzute al intervenţiei chirurgicale
(R:a- pg. 1682)

13. Dezavantajele chirurgiei laparoscopice a cancerului de colon sunt

următoarele:
a. Cresc complicaţiile postoperatorii
b. Posibilitatea administrării tardive de citostatice
c. Durată crescută de spitalizare
d. Riscul crescut al apariţiei metastazelor la inciziile pentru trocare
e. Consum crescut de medicamente
(R:d- pg. 1682)

14. Factorii care măresc riscul de apariţie a cancerului rectal sunt următorii:
a. Fibrele alimentare
b. Calciul şi vitamina D
c. Antioxidanţii
d. Regimul bogat în proteine
e. Regimul bogat în sare
(R:d- pg. 1710)

15. Factorii care diminuă riscul de apariţie a cancerului rectal sunt următorii:
a. Grăsimile
b. Tutunul
c. Hormonii
d. Regimul bogat în proteine
e. Fibrele alimentare
(R:e- pg. 1710)

16. Următoarele afirmaţii privind epidemiologia cancerului de colon sunt

adevărate:
a. În majoritatea ţărilor cancerul de colon, reprezintă a doua cauză de
deces prin cancer după cel pulmonar
b. Cea mai mare incidenţă o întâlnim în Asia şi America Centrală
c. Frecvenţa cancerului de colon este mult mai mică în mediul urban
faţă de cel rural
d. Deceniul de vîrstă cel mai frecvent afectat de cancerul de colon este
60-69 de ani
e. În raport cu sexul distribuţia cancerului de colon este aproximativ
egală, cu uşoară predominenţă pentru sexul feminin
(R:a, d, e- pg. 1665)

4
 17. Din punct de vedere macroscopic, există următoarele forme
anatomopatologice de cancer colo-rectal:
a. Forma ulcerativă
b. Forma anulară sau stenozantă
c. Forma hemoragică
d. Forma polipoidă
e. Difuz infiltrativă
(R:a, b, d, e- pg. 1667)

18. După clasificarea Dukes-Coller, se pot enumera următoarele stadii ale

cancerului de colon:
a. Stadiul B2 semnifică tumora care prinde musculara proprie şi nu dă
metastaze ganglionare
b. Stadiul A1 semnifică tumora care nu depăşeşte musculara mucoasei şi
nu dă metastaze în nodulii limfatici
c. Stadiul C2 defineşte tumora care depăşeşte musculara proprie şi dă
metastaze ganglionare
d. Stadiul C1 defineşte tumora care prinde musculara proprie şi dă
metastaze limfoganglionare
e. Stadiul D caracterizează cazurile cu metastaze la distanţă
(R:b, c, d, e- pg. 1669)

19. În cadrul clasificării TNM a cancerului de colon, următoarele afirmaţii sunt

false:
a. T3 reprezintă tumora de colon extinsă la structurile adiacente sau
organele învecinate fără fistulă
b. N1 semnifică lipsa metastazelor în limfonoduli
c. N2 semnifică prezenţa metastazelor ganglionare
d. M1 semnifică prezenţa metastazelor la distanţă
e. T4 semnifică tumora de colon cu fistulă manifestă.
(R:b, c pg. 1669)

20. Conform recomandărilor Comitetului de Stadializare clinico-patologică a

cancerului colonic al Societăţii americane a chirurgilor colo-rectali,
patologistul trebuie să urmărească în descrierea de ansamblu a piesei de
rezecţie, următoarele caracteristici:
a. Circumferinţa intestinului la ,,ecuatorul tumorii’’
b. Diametrul axial şi transvers al tumorii
c. Numărul limfonodulilor cu metastaze canceroase
d. Invazia marginilor (extensie sau infiltrare)
e. Distanţa proximal şi distal de la limitele macroscopice ale tumorii la
marginile de rezecţie (cm) pe piesa fixată sau nefixată
(R:a, b, e- pg. 1670)

5
 21. Conform recomandărilor Comitetului de Stadializare clinico-patologică a
cancerului colonic al Societăţii americane a chirurgilor colo-rectali,
patologistul trebuie să urmărească în descrierea histologică a piesei de
rezecţie, următoarele caracteristici:
a. Numărul limfonodulilor cu metastaze canceroase
b. Invazia marginilor (extensie sau infiltrare)
c. Distanţa proximal şi distal de la limitele macroscopice ale tumorii la
marginile de rezecţie (cm) pe piesa fixată sau nefixată
d. Gradul de diferenţiere
e. Limfocite peritumorale
(R:b, d, e- pg. 1670)

22. Conform recomandărilor Comitetului de Stadializare clinico-patologică a

cancerului colonic al Societăţii americane a chirurgilor colo-rectali,
patologistul trebuie să urmărească în descrierea diseminării locale a tumorii
în piesa de rezecţie, următoarele caracteristici:
a. Numărul limfonodulilor cu metastaze canceroase
b. Dacă excizia tumorală a fost completă sau incompletă
c. Invazia venelor extramural
d. Depozite tumorale prezente extramural, dar nu în noduli
e. Invadarea marginilor de rezecţie proximal sau distal de tumoră
reclamă confirmarea histologică numai când marginile sunt în
vecinătatea tumorii (3 cm) sau tomora este înalt infiltrativă
(R:b, e- pg. 1670)

23. Tabloul clinic al cancerului de colon, în urgenţă, poate fi compus din:

a. Dureri abdominale apărute brusc, cu caracter colicativ, distensie şi
vărsături (apar tardiv), în caz de stenoză
b. La tuşeul rectal sau vaginal se poate decela o masă tumorală în fundul
de sac Douglas
c. În caz de perforaţie, local apar dureri abdominale, apărare sau
contractură musculară, iar terdiv apare ileusul paralitic cu distensie
abdominală
d. În caz de hemoragie, melenă sau rectoragii cu sânge proaspăt, în
funcţie de localizarea tumorii la nivelul colonului
e. În caz de hemoragie, hematemeză şi hemoptizie în cantitate variabilă.
(R:a, b, c, d- pg. 1670)

24. Din punct de vedere al tabloului clinic, tulburările funcţionale comune

tuturor localizărilor din cancerul de colon, sunt următoarele:
a. Durerea abdominală
b. Tulburările de tranzit intestinal
c. Hemoragia
d. Tumora abdominală
e. Vărsături
(R:a, b, c- pg. 1671)

6
 25. Cancerul de colon drept prezintă următoarele semne clinice particulare, cu
excepţia:
a. Anemie secundară hemoragiilor oculte, tradusă prin astenie fizică,
scăderea capacităţii de efort, dispnee, inapetenţă
b. Tulburările de tranzit intestinal sunt mai rare decât în localizările
stângi, totuşi în unele situaţii putem întâlni constipaţie progresivă, fie
alternanţă constipaţie-diaree
c. Domină tulburările de tranzit intestinal, caracterizate prin constipaţie
cu evoluţie de scurtă durată, progresivă
d. Tulburări dispeptice, asemănătoare celor din gastroduodenite,
dischinezii biliare sau colite
e. Tumoră palpabilă în fosa iliacă dreaptă, flancul sau hipocondrul drept
(R:c, d- pg. 1671)

26. Cancerul de colon stâng prezintă următoarele semne clinice particulare, cu

excepţia:
a. Anemie secundară hemoragiilor oculte, tradusă prin astenie fizică,
scăderea capacităţii de efort, dispnee, inapetenţă
b. Domină tulburările de tranzit intestinal, caracterizate prin constipaţie
cu evoluţie de scurtă durată, progresivă
c. Tulburări dispeptice, asemănătoare celor din gastroduodenite,
dischinezii biliare sau colite
d. Tumoră palpabilă în fosa iliacă dreaptă, flancul sau hipocondrul drept
e. Sindroame subocluzive sau ocluzive, caracterizate prin dureri
colicative, distensia colonului în amonte de tumoră, inapetenţă,
greţuri, vărsături tardive, oprirea tranzitului intestinal.
(R:a, c, d- pg. 1672)

27. Examenul clinic local în cancerul de colon poate evidenţia următoarele

aspecte:
a. La palpare tumora primară este accesibilă examenului clinic în
localizările pe cec, colon ascendent, transvers şi sigmă
b. Fixitatea tumorii colonice decelabilă palpator sugerează extensia la
structurile învecinate
c. Matitate deplasabilă (ascită) la percuţia abdomenului
d. Mişcări peristaltice normale sau accentuate la auscultaţia
abdomenului
e. Astenie fizică şi inapetenţă
(R:a, b, c, d- pg. 1672)

28. Imaginile obişnuite obţinute prin irigografie, în cancerul de colon, sunt

următoarele:

7
 a. Stenoza, cu aspect liniar sau de cordon, întinzându-se de obicei pe o
distanţă de 2-8 cm
b. Stopul, ce caracterizează obstruarea completă a lumenului intestinal,
radiologic prezentându-se fie sub forma unui contur emisferic ce
delimitează o tumoră vegetantă voluminoasă, fie sub forma unui
defileu ce se îngustează rapid şi nu permite progresiunea bariului
c. Lacuna, ce corespunde unui proces proliferativ care nu interesează
toată circumferinţa colonului
d. Nişa Haudek tipică cu cele trei nivele – bariu, lichid de secreţie, aer
e. ,,Nişa în cocardă’’, respectiv nişa de faţă, ce apare ca o pată de
retenţie baritată înconjurată de un halou semitransparent dat de
edemul perilezional (inelul Hampton)
(R:a, b, c- pg. 1673)

29. În cazul cancerului de colon, următoarele situaţii reprezintă indicaţii pentru

colonoscopie:
a. Boală diverticulară fără aspect tumoral la examenul radiologic
b. Irigografie negativă la un pacient cu simptome caracteristice de
cancer
c. Când radiologul nu are experienţă
d. Aspect de nişă Haudeck la irigografie
e. Aspect de ,,nişă în cocardă’’ la irigografie
(R:a, b, c- pg. 1674)

30. Atitudinea de urmat la un pacient cu simptome de cancer, la care irigografia

şi colonoscopia sunt negative, este următoarea:
a. Întreruperea examinărilor şi instituirea unui tratament simptomatic
b. Repetarea examinărilor pe un colon foarte bine pregătit sau
schimbarea examinatorului
c. Dacă şi după a doua examinare rezultatele sunt negative se
recomandă examinarea întregului tract intestinal, în particular
intestinul subţire (boala Crohn)
d. Dacă examinările anterioare sunt negative se recomandă laparoscopia
cu examenul endoscopic concomitent
e. Dacă şi după a doua examinare rezultatele sunt negative se
recomandă oprirea investigaţiilor, pentru reducerea costurilor de
spitalizare.
(R:b, c, d- pg. 1674)

31. În cancerul de colon, tomografia computerizată permite:

a. Decelarea tumorii

8
 b. Evidenţierea ganglionilor măriţi de volum
c. Decelarea metastazelor hepatice mai mari de un cm
d. Evidenţierea ascitei
e. Toate răspunsurile sunt valabile
(R:a, b, d- pg. 1674)

32. În cancerul de colon, ecografia abdominală permite:

a. Evidenţierea tumorii
b. Aprecierea cu exactitate a gradului de extensie al tumorii
c. Evidenţierea metastazelor hepatice mai mici de un cm
d. Evidenţierea ascitei carcinomatoase
e. Toate răspunsurile sunt valabile
(R:a, d- pg. 1674)

33. Populaţia cu risc crescut pentru cancerul colo-rectal cuprinde următoarele

categorii de bolnavi:
a. Cu colită ulceroasă a întregului colon cu o evoluţie de peste 7 ani
b. Cu colită ulcerativă a colonului stâng cu un istoric de cel puţin 15 ani
c. Cu adenoame, cancer de colon sau genital în antecedente
d. Cu predispoziţie genetică (polipoză familială)
e. Nici un răspuns nu este valabil
(R:a, b, c, d- pg. 1675)

34. Următoarele examinări sunt folosite ca teste screening pentru cancerul colo-
rectal la subiecţii asimptomatici:
a. Irigografia
b. Colonoscopia
c. Endoscopia digestivă superioară
d. Tuşeul rectal
e. Proctosigmoidoscopia rigidă
(R:a, b, d, e- pg. 1675)

35. Următoarele examinări sunt folosite ca teste screening pentru cancerul colo-
rectal la subiecţii asimptomatici:
a. Irigografia
b. Colonoscopia
c. Endoscopia digestivă superioară
d. Testul sângerării oculte
e. Markerii tumorali
(R:a, b, d, e- pg. 1675)

36. Diagnosticul diferenţial al cancerului colo-rectal se realizează cu următoarele

afecţiuni:
a. Tuberculoza

9
 b. Hernia hiatală
c. Diverticuloza colonică
d. Torsiunea de ovar
e. Nici un răspuns nu este valabil
(R:a, b, c, d- pg. 1675)

37. Complicaţiile locale ce pot surveni în evoluţia cancerului de colon sunt

următoarele:
a. Infecţia peritumorală cu reacţie sclerolipomatoasă
b. Peritonită generalizată
c. Fistule colonice interne sau externe
d. Ocluzie intestinală
e. Anemie cronică
(R:a, b, c, d- pg .1676)

38. Complicaţiile locale ce pot surveni în evoluţia cancerului de colon sunt

următoarele:
a. Peritonită generalizată
b. Metastaze hepatice
c. Metastaze pulmonare
d. Abcese hepatice
e. Hemoragii digestive inferioare
(R:a, e- pg. 1676)

39. Complicaţiile generale ce pot surveni în evoluţia cancerului de colon sunt

următoarele:
a. Peritonită generalizată
b. Metastaze hepatice
c. Metastaze pulmonare
d. Abcese hepatice
e. Hemoragii digestive inferioare
(R:b, c, d- pg. 1676)

40. Complicaţiile generale ce pot surveni în evoluţia cancerului de colon sunt

următoarele, cu excepţia:
a. Peritonită generalizată
b. Metastaze hepatice
c. Metastaze pulmonare
d. Abcese hepatice
e. Hemoragii digestive inferioare
(R:a, e- pg. 1676)

41. În vederea stadializării cancerului de colon, Williams şi col. propun

evaluarea preoperatorie a următorilor parametri clinici şi patologici:
a. Rezultatul biopsiei
b. Explorarea tractului urologic

10
 c. Prezenţa metastazelor peritoneale, biopsie
d. Explorarea imagistică a ficatului pentru detectarea metastazelor
hepatice
e. Nici un răspuns nu este valabil
(R:a, b, c, d- pg. 1676)

42. Actual, profilaxia complicaţiilor infecţioase din cadrul pregătirii

preoperatorii la bolnavii cu cancer de colon, se realizează prin, cu excepţia:
a. Administrare de neomicină şi penicilină
b. Administrare de metronidazol şi gentamicină
c. Administrare pre-, intra şi postoperator a unei doze de cefalosporină
de generaţia a III-a în 24 ore
d. Administrarea a 3-4 pungi de Fortrans dizolvat în 3-4 litri de apă
e. Administrarea unei soluţii hiperosmolare de manitol
(R:a,b,d,e- pg. 1677)

43. Metodele fizice de profilaxie a trombozei venoase profunde la bolnavii cu

cancer colo-rectal, sunt următoarele:
a. Administrare de antagonişti ai vitaminei K
b. Doze mici de heparină sau alte anticoagulante
c. Înfăşări cu faşă elastică
d. Mobilizare precoce postoperator
e. Administrare de aspirină
(R:c, d- pg. 1677)

44. Metodele fizice de profilaxie a trombozei venoase profunde la bolnavii cu

cancer colo-rectal, sunt următoarele cu excepţia:
a. Administrare de antagonişti ai vitaminei K
b. Doze mici de heparină sau alte anticoagulante
c. Înfăşări cu faşă elastică
d. Mobilizare precoce postoperator
e. Administrare de aspirină
(R:a, b, e- pg. 1677)

45. Metodele de profilaxie anticoagulantă a trombozei venoase profunde la

bolnavii cu cancer colo-rectal, sunt următoarele cu excepţia:
a. Administrare de antagonişti ai vitaminei K
b. Doze mici de heparină sau alte anticoagulante
c. Înfăşări cu faşă elastică
d. Mobilizare precoce postoperator
e. Administrare de aspirină
(R:c, d- pg. 1677)

46. Intervenţiile chirurgicale curative (cu intenţie de radicalitate) pentru

cancerul de colon se clasifică astfel:

11
 a. Grupul A: tumora este limitată la peretele intestinal, fără metastaze
limfatice
b. Grupul B: tumora depăşeşte peretele intestinal (musculara proprie),
fără metastaze limfatice
c. Grupul C: prezenţa metastazelor limfatice
d. Grupul D: operaţii nedefinite
e. Grupul E: tumora depăşeşte o treime din colonul transvers
( R:a, b, c- pg. 1678)

47. Următoarele afirmaţii sunt adevărate privind hemicolectomia dreaptă:

a. Se recomandă când tumora este localizată pe cec, ascendent, flexură
hepatică şi treimea proximală a transversului
b. Refacerea continuităţii tubului digestiv se realizează printr-o
anastomoză ileo-colică termino-terminală, termino-laterală, latero-
laterală sau latero-terminală
c. Presupune îndepărtarea ultimilor 30 cm din ileonul terminal
d. Hemicolectomia dreaptă standard este indicată la bolnavii tineri, cu
stare generală bună, normoponderali
e. Necesită ligatura şi secţionarea arterei colice stângi
(R:a, b- pg. 1678)

48. Avantajele chirurgiei laparoscopice a cancerului de colon sunt următoarele:

a. Scad complicaţiile postoperatorii
b. Posibilitatea administrării precoce de citostatice
c. Durată redusă de spitalizare
d. Riscul scăzut al apariţiei metastazelor la inciziile pentru trocare
e. Cheltuieli scăzute al intervenţiei chirurgicale
(R:a, b, c- pg. 1682)

49. Dezavantajele chirurgiei laparoscopice a cancerului de colon sunt

următoarele:
a. Cresc complicaţiile postoperatorii
b. Posibilitatea administrării tardive de citostatice
c. Durată crescută de spitalizare
d. Riscul crescut al apariţiei metastazelor la inciziile pentru trocare
e. Cheltuieli ridicate pentru procurarea aparaturii şi instrumentarului,
precum şi pentru formarea chirurgilor
(R:d, e- pg. 1682)

50. Factorii care diminuă riscul de apariţie a cancerului rectal sunt următorii:
a. Calciul şi vitamina D

12
 b. Vitaminele şi antioxidanţii
c. Hormonii
d. Regimul bogat în proteine
e. Fibrele alimentare
(R:a, b, e- pg. 1710)

13