Sunteți pe pagina 1din 5

Lucrarea 2a

Determinarea continutului de hidrogen din aliajele de aluminiu lichide,


prin metoda primei bule
Contaminarea topiturii de aluminiu cu hidrogen:

- {H2}→2 [H]
- 2[Al] + 3{H2O} → (Al2O3) + 6[H]

Solubilitatea hidrogenului în aluminiul solid, la temperatura de topire este de 0,036 cm 3 H 2 /


100 g aluminiu.

Diagrama de echilibru termic pentru sistemul Al-H 2 este de tip gazo-eutectic, fig.1. Intervalul
de temperaturã pânã la cristalizarea aliajului eutectic nu depãşeşte 1 C şi temperatura de echilibru
pentru gazo-eutectic este de 658,9 C. Pentru aprecierea solubilitãţii hidrogenului în aluminiul lichid
respectiv solid au fost determinate urmãtoarele relaţii:
2760 1
- lgH All = - + 1,356 + lg p H 2
T 2
-
2080 1
- lgH Als = - + 0,652 + lg p H 2
T 2
- unde: H - reprezintã solubilitatea hidrogenului, în cm 3 H 2 / 100 g aluminiu;
- T - temperatura absolutã;
- p H 2 - presiunea parţialã a hidrogenului deasupra metalului, în mmcolHg.
- Solubilitatea hidrogenului în aluminiu, în funcţie de temperaturã se prezintã în figura 2.
-

-
- Fig1. Diagrama de echilibru termic -
pentru sistemul aluminiu-hidrogen. - Fig. 2. Dependenţa de
- temperaturã a solubilitãţii
- hidrogenului în aluminiu.
Variaţia concentraţiei hidrogenului dizolvat, în topiturile pe bazã de aluminiu, în funcţie de
temperaturã şi umiditatea atmosferei cuptorului este descrisã de relaţia:

5800 1
lg[H]=- +4,58+ lg p{H2O}
T 2

unde: [H]-reprezintã concentraţia hidrogenului în aliajul lichid exprimatã în [cm 3 H2/100 g aliaj];
T-temperatura;
p{H2O}-presiunea parţiala a vaporilor de apã, exprimatã în [mm col Hg].
Cu ajutorul unor relaţii, asemãnãtoare celei de mai sus, se pot construi nomograme, fig 3.8., cu
ajutorul cãrora, se apreciazã conţinuturile probabile, maxime de hidrogen, din topiturile metalice,pe
bazã de aluminiu în funcţie de:
-compoziţia aliajului;
-temperaturã;
-presiunea partialã a vaporilor de apã din spaţiul de lucru al agregatului de elaborare.
Hidrogenul prezent în aliajele de aluminiu lichide se distribuie între douã forme majore de
existenţã:-sub formã atomarã, formând soluţii interstiţiale. În mod obişnuit
ne referim la aceastã formã de existenţã a hidrogenului, [H], exprimatã în, [cm 3 H2/100 g aliaj];
-sub formã molecularã în fisurile, porile, incluziunilor nemetalice solide, ce se
pot reprezenta prin formulele: Al2O 3 nH2; MgnH2, Al2O 3 MgOnH2 etc.

Fig. 3 Nomogramã pentru aprecierea conţinutului maxim probabil de hidrogen, din aliajele de
aluminiu lichide, în funcţie de condiţiile de elaborare.
Dintre metalele neferoase, magneziul şi nichelul
dizolvã cea mai mare cantitate de hidrogen.

Curbele de variaţie a solubilitãţii hidrogenului în


funcţie de temperaturã, pentru diferite metale neferoase,
sunt redate în figura 3.9.

Fig. 4. Curbele de echilibru ale solubilitãţii


hidrogenului în diferite metale în stare solidã şi lichidã.
Fig.5

Rezultate experimentale:
t = 590 0C T = 590 + 273 = 883 K
p{ H 2 }= patm = 1 atm = 760 mmcolHg
2760 1
Aplicand relatia (7): lgH All = - + 1,356 + lg p H
T 2 2

lgH All = - 0,3297

Rezulta continutul de hidrogen din aliajul lichid : [H] = 0,468 [cm3 H2/ 100 g aliaj]
800
Aliaj : AlSi12
708 Turnat in caramida refractara

600 569 II
t [ C]

400 590
0

200

I
0
0 200 400 600 800
 [s]