TULBURARILE BIPOLARE

TULBURAREA BIPOLARA TIP I

Pentru diagnostic e necesar sa fie indeplinite criteriile de diagnostic pentru un episod maniacal.
Episodul maniacal poate fi precedat sau urmat de episoade hipomaniacale sau depresive.

EPISODUL MANIACAL
A. O perioada distincta de dispozitie crescuta, expansiva sau iritabila persistenta sau
anormala si energie sau activitate indreptata spre scop crescuta anormala si persistenta
care dureaza cel putin 1 saptamana, prezenta pe parcursul celei mai mari parti ale zilei,
aproape zilnic (sau pe orice durata daca spitalizarea e necesara)
B. In timpul perioadei de tulburare afectiva sau de energie si activitate crescute, 3 sau mai
multe din urmatoarele simptome (4 daca dispozitia este doar iritabila) sunt prezente in
mod semnificativ si reprezinta o modificare notabila de la comportamentul obisnuit.
1. Stima de sine elevata sau grandomanie
2. Scaderea nevoii de somn (se simte odihnit dupa doar 3 ore de
somn)
3. Logoree sau presiunea vorbirii
4. Fuga de idei sau simtamantul ca gandurile au o viteza foarte mare
5. Distractibilitate (atentia este prea usor distrasa de stimuli externi
neimportanti si irelevanti)
6. Crestere a activitatii indreptate spre scop (sociala, profesionala sau
sexuala) sau agitatie psihomotorie (activitate lipsita de scop)
7. Implicare excesiva in activitati cu potential ridicat de consecinte
negative (cumparaturi excesive, indiscretii sexuale, investitii
financiare nesabuite).
C. Tulburarea de dispozitie este indeajuns de severa pentru a cauza disfunctii marcate
sociale sau ocupationale sau pentru a necesita spitalizare in scopul de a preveni auto sau
hetero vatamarea, sau daca exista elemente psihotice
D. Episodul nu se poate atribui efectelor fiziologice ale consumului de substante (drog de
abuz, medicamente, alte tratamente) sau unei alte conditii medicale.
Nota : Un episod maniacal complet care se instaleaza in timpul tratamentului cu
antidepresive dar persista la un nivel simptomatologic complet dupa ce efectele
fiziologice ale tratamentului au disparut este o dovada suficienta pentru a diagnostica un
episod maniacal, si prin urmare, o tulburare bipolara tip I.
Nota : Criteriile A-D reprezinta un episod maniacal. E necesara prezenta a cel putin unui
episod maniacal pe durata vietii pentru a pune diagnosticul de TAB I.
EPISODUL HIPOMANIACAL
A. O perioada distincta de dispozitie crescuta, expansiva sau iritabila persistenta sau
anormala si energie sau activitate anormala si persistenta care dureaza cel putin 4 zile
consecutive, prezente pe parcursul celei mai mari parti ale zilei, aproape zilnic
B. In timpul perioadei de tulburare afectiva sau de energie si activitate crescute, 3 sau mai
multe din urmatoarele simptome (4 daca dispozitia este doar iritabila) sunt prezente in
mod semnificativ si reprezinta o modificare notabila de la comportamentul obisnuit
1. Stima de sine elevata sau gradomanie
2. Scaderea nevoii de somn (se simte odihnit dupa doar 3 ore de
somn)
3. Logoree sau presiunea vorbirii
4. Fuga de idei sau simtamantul ca gandurile au o viteza foarte mare
5. Distractibilitate (atentia este prea usor distrasa de stimuli externi
neimportanti si irelevanti)
6. Crestere a activitatii indreptate spre scop (sociala, profesionala sau
sexuala) sau agitatie psihomotorie (activitate lipsita de scop)
7. Implicare excesiva in activitati cu potential ridicat de consecinte
negative (cumparaturi excesive, indiscretii sexuale, investitii
financiare nesabuite).
C. Episodul este asociat cu o modificare evidenta in functionalitatea individului care nu este
caracteristica atunci cand individul este asimptomatic.
D. Tulburarea de dispozitie si modificarile de functionalitate sunt observabile si de catre altii
E. Episodul nu este indeajuns de sever pentru a cauza disfunctionalitate marcata sociala si
ocupationala sau pentru a necesita spitalizare. Daca elementele psihotice sunt prezente,
episodul este, prin definitie, maniacal.
F. Episodul nu se poate atribui efecelor fiziologice ale consumului de substante (drog de
abuz, medicamente, alte tratamente).
Nota : Un episod maniacal complet care se instaleaza in timpul tratamentului cu
antidepresive dar persista la un nivel simptomatologic complet dupa ce efectele
fiziologice ale tratamentului au disparut este o dovada suficienta pentru a diagnostica un
episod hipomaniacal. Totusi se recomanda prudenta pentru a nu considera unul sau doua
simptome (iritabilitate crescuta, irascibilitate, sau agitatia ce apar dupa un tratament
antidepresiv) ca fiind suficiente pentru diagnosticul de episod hipomaniacal sau pentru
tulburarea bipolara.
Nota : Criteriile A-F definesc un episod hipomaniacal. Episoadele hipomaniacale sunt
frecvente in TAB I dar nu sunt necesare pentru a formula diagnosticul de TAB I.
EPISODUL DEPRESIV MAJOR
A. Cinci (sau mai multe) din urmatoarele simptome au fost prezente in timpul unei perioade
de 2 saptamani si reprezinta schimbari ale functionalitatii anterioare ale individului ; cel
putin unul din simptome este fie (1) dispozitie depresiva, fie (2) pierderea interesului sau
a placerii.
Nota : A nu se include simptomele care sunt in mod clar atribuibile unei alte afectiuni
medicale.
1. Dispozitie depresiva in cea mai mare parte a zilei, aproape zilnic, fiind indicate fie
de individ (se simte trist, gol, fara speranta), fie de cei din jur (fata plansa). (La
copii si adolescent aceasta modificare se poate manifesta prin dispozitie iritabila).
2. Interes si placere marcat diminuate fata de toate, sau aproape toate activitatile, in
cea mai mare parte a zilei, aproape zilnic (fie auto-raportata, fie evaluata de cei
din jur).
3. Scadere ponderala semnificativa cand individul nu tine cura de slabire sau
crestere ponderala (o modificare de peste 5% din greutatea corporala in timp de o
luna), sau o scadere sau crestere a poftei de mancare prezenta aproape zilnic. (La
copii se ia in considerare esecul de a atinge greutatea corespunzatoare varstei).
4. Insomnie sau hipersomnie aproape zilnic.
5. Agitatie sau inhibitie psihomotorie aproape zilnic (observabila de catre cei din
jur ; nu doar sentimentul subiectiv de neliniste sau incetinire a miscarilor).
6. Fatigabilitate sau lipsa de energie aproape zilnic.
7. Simtaminte auto-devalorizante sau de vina excesive si nejustificate (care pot
atinge intensitate deliranta) aproape zilnic (nu doar auto-repros sau vina pentru ca
este bolnav).
8. Diminuarea capacitatii de gandire si de concentrare, sau nehotarare, aproape zilnic
(fie auto-raportate, fie observate de altii)
9. Ganduri recurente de moarte (nu doar teama de moarte), ideatie suicidara
recurenta fara un plan specific, sau tentativa de suicid sau un plan specific pentru
a comite suicid.
B. Simptomele cauzeaza discomfort clinic semnificativ sau disfunctii sociale, ocupationale
si in alte arii importante de functionare.
C. Episodul nu se poate atribui efecteor fiziologice ale unor substante sau unei ale CMG.

Nota : Criteriil A-C constituie definitia pentru un episod depresiv major. EDM sunt frecvente
in TAB I dar nu sunt necesare pentru a pune acest diagnostic.
Nota: Raspunsul la o pierdere importanta (doliu, faliment, pierderi cauzate de un dezastru
natural, afectiune medicala severa sau handicap) poate cuprinde sentimentul de intensa
tristete, ruminatii cu privire la pierdere, insomnie, diminuarea apetitului alimentar si pierdere
ponderala – elemente care apar la criteriul A – si poate semana cu un episod depresiv. Cu
toate ca asemenea simtaminte pot fi de inteles in contextul pierderii suferite, prezenta un
episod depresiv major pe langa raspunsul normal la o pierdere ar trebui atent evaluata.
Decizia se bazeaza pe rationamentul clinic bazat pe istoricul personal si normele culturale de
exprimare a discomfortului cauzat de pierderea suferita.

TULBURAREA BIPOLARA TIP I

A. Au fost intrunite criteriie pentru cel putin 1 episod maniacal (crieriile A-D de la « Episod
maniacal »)
B. Episodul/episoadele maniacal(e) si depresiv(e) nu sunt mai bine explicate de tulburarea
schizoafectiva, schizofrenie, tulburarea schizofreniforma, tulburarea deliranta sau alte
tulburari specificate sau nespecificate din spectrul schizofreniei sau alte tulburari
psihotice.

Specificanti :
- Episod curent sau cel mai recent maniacal
- Episod curent sau cel mai recent hipomaniacal
- Episod curent sau cel mai recent depresiv
- Episod curent sau cel mai recent nespecificat

Specificanti :
- Usoara
- Moderata
- Severa
- Cu elemente psihotice
- In remisiune partiala
- In remisiune totala
- Nespecificata

Specificanti :
- Cu discomfort anxios
- Cu elemente mixte
- Cu ciclare rapida
- Cu elemente melancolice
- Cu elemente atipice
- Cu elemente psihotice congruente cu dispozitia
- Cu elemente psihotice incongruente cu dispozitia
- Cu catatonie
- Cu debut peripartum
- Cu caracter sezonier
 TULBURAREA BIPOLARA TIP II

Pentru diagnosticul tulburarii bipolare tip II este necesar sa fie indeplinite criteriile pentru un
episod hipomaniacal curent sau trecut si urmatoarele criterii pentru un episod depresiv major
curent sau trecut :

EPISODUL HIPOMANIACAL
A. O perioada distincta de dispozitie crescuta, expansiva sau iritabila persistenta sau
anormala si energie sau activitate anormala si persistenta care dureaza cel putin 4 zile
consecutive, prezente pe parcursul celei mai mari parti ale zilei, aproape zilnic
B. In timpul perioadei de tulburare afectiva sau de energie si activitate crescute, 3 sau mai
multe din urmatoarele simptome (4 daca dispozitia este doar iritabila) sunt prezente in
mod semnificativ si reprezinta o modificare notabila de la comportamentul obisnuit
1. Stima de sine elevata sau grandomanie
2. Scaderea nevoii de somn (se simte odihnit dupa doar 3 ore de
somn)
3. Logoree sau presiunea vorbirii
4. Fuga de idei sau simtamantul ca gandurile au o viteza foarte mare
5. Distractibilitate (atentia este prea usor distrasa de stimuli externi
neimportanti si irelevanti)
6. Crestere a activitatii indreptate spre scop (sociala, profesionala sau
sexuala) sau agitatie psihomotorie (activitate lipsita de scop)
7. Implicare excesiva in activitati cu potential ridicat de consecinte
negative (cumparaturi excesive, indiscretii sexuale, investitii
financiare nesabuite).
C. Episodul este asociat cu o modificare evidenta in functionalitatea individului care nu este
caracteristica atunci cand individul este asimptomatic.
D. Tulburarea de dispozitie si modificarile de functionalitate sunt observabile si de catre altii
E. Episodul nu este indeajuns de sever pentru a cauza disfunctionalitate marcata sociala si
ocupationala sau pentru a necesita spitalizare. Daca elementele psihotice sunt prezente,
episodul este, prin definitie, maniacal.
F. Episodul nu se poate atribui efecelor fiziologice ale consumului de substante (drog de
abuz, medicamente, alte tratamente)
Nota : Un episod maniacal complet care se instaleaza in timpul tratamentului cu
antidepresive dar persista la un nivel simptomatologic complet dupa ce efectele
fiziologice ale tratamentului au disparut este o dovada suficienta pentru a diagnostica un
episod hipomaniacal. Totusi se recomanda prudenta pentru a nu considera unul sau doua
simptome (iritabilitate crescuta, irascibilitate, sau agitatia ce apar dupa un tratament
antidepresiv) ca fiind suficiente pentru diagnosticul de episod hipomaniacal sau pentru
tulburarea bipolara.
 Nota : Criteriile A-F definesc un episod hiomaniacal. Episoadele hipomaniacale sunt
frecvente in TAB I dar nu sunt necesare pentru a formula diagnosticul de TAB I.

EPISODUL DEPRESIV MAJOR

A. Cinci (sau mai multe) din urmatoarele simptome au fost prezente in timpul unei perioade
de 2 saptamani si reprezinta schimbari ale functionalitatii anterioare ale individului ; cel
putin unul din simptome este fie (1) dispozitie depresiva, fie (2) pierderea interesului sau
a placerii.
Nota : A nu se include simptomele care sunt in mod clar atribuibile unei alte afectiuni
medicale.
1. Dispozitie depresiva in cea mai mare parte a zilei, aproape zilnic, fiind indicate fie
de individ (se simte trist, gol, fara speranta), fie de cei din jur (fata plansa). (La
copii si adolescent aceasta modificare se poate manifesta prin dispozitie iritabila).
2. Interes si placere marcat diminuate fata de toate, sau aproape toate activitatile, in
cea mai mare parte a zilei, aproape zilnic (fie auto-raportata, fie evaluata de cei
din jur).
3. Scadere ponderala semnificativa cand individul nu tine cura de slabire sau
crestere ponderala (o modifcare de peste 5% din greutatea corporala in timp de o
luna), sau o scadere sau crestere a poftei de mancare prezenta aproape zilnic. (La
copii se ia in considerare esecul de a atinge greutatea corespunzatoare varstei).
4. Insomnie sau hipersomnie aproape zilnic.
5. Agitatie sau inhibitie psihomotorie aproape zilnic (observabila de catre cei din
jur ; nu doar sentimentul subiectiv de neliniste sau incetinire a miscarilor).
6. Fatigabilitate sau lipsa de energie aproape zilnic
7. Simtaminte auto-devalorizante sau de vina excesive si nejustificate (care pot
atinge intensitate deliranta) aproape zilnic (nu doar auto-repros sau vina pentru cu
este bolnav)
8. Diminuarea capacitatii de gandire si de concentrare, sau nehotarare, aproape zilnic
(fie auto-raportate, fie observate de altii)
9. Ganduri recurente de moarte (nu doar teama de moarte), ideatie suicidara
recurenta fara un plan specific, sau tentativa de suicid sau un plan specific pentru
a comite suicid.
B. Simptomele cauzeaza discomfort clinic semnificativ sau disfunctii sociale, ocupationale
si in alte arii importante de functionare.
C. Episodul nu se poate atribui efecteor fiziologice ale unor substante sau unei ale CMG.

Nota : Criteriil A-C constituie definitia pentru un episod depresiv major. EDM sunt frecvente
in TAB I dar nu sunt necesare pentru a pune acest diagnostic.
Nota: Raspunsul la o pierdere importanta (doliu, faliment, pierderi cauzate de un dezastru
natural, afectiune medicala severa sau handicap) poate cuprinde sentimentul de intensa
tristete, ruminatii cu privire la pierdere, insomnie, diminuarea apetitului alimentar si pierdere
ponderala – elemente care apar la criteriul A – si poate semana cu un episod depresiv. Cu
toate ca asemenea imtaminte pot fi de inteles in contextul pierderii suferite, prezenta un
episod depresiv major pe langa raspunsul normal la o pierdere ar trebui atent evaluata.
Decizia se bazeaza pe rationamentul clinic bazat pe istoricul personal si normele culturale de
exprimare a discomfortului cauzat de pierderea suferita.

TULBURAREA BIPOLARA TIP II

A. Au fost intrunite criteriile pentru cel putin un episod hipomaniacal (criteriile A-F de la
Episodul hipomaniacal) si cel putin un episod depresiv major (criteriile A-C de la
Episodul depresiv major)
B. Nu a existat niciodata un episod maniacal
C. Episodul/episoadele hipomaniacal(e) si depresiv(e) nu sunt mai bine explicate de
tulburarea schizoafectiva, schizofrenie, tulburarea schizofreniforma, tulburarea deliranta
sau alte tulburari specificate sau nespecificate din spectrul schizofreniei sau alte tulburari
psihotice.
D. Simptomele depresive sau imprevizibilitatea cauzata de frecventele alternari intre
perioadele depresive si cele hipomaniacale cauzeaza discomfort clinic semnificativ sau
disfunctii sociale, ocupationale sau in alte arii importante de functionare.

Specificanti :
- Episod curent hipomaniacal
- Episod curent depresiv

Specificanti :
- Cu discomfort anxios
- Cu elemente mixte
- Cu ciclare rapida
- Cu elemente melancolice
- Cu elemente atipice
- Cu elemente psihotice congruente cu dispozitia
- Cu elemente psihotice incongruente cu dispozitia
- Cu catatonie
- Cu debut peripartum
- Cu caracter sezonier
 Specificanti :
- In remisiune partiala
- In remisiune totala

Specificanti :
- Usoara
- Moderata
- Severa

TULBURAREA CICLIOTIMICA (CICLOTIMIA)

A. Pe o perioada de cel putin 2 ani (1 an la copii si adolescenti) au existat numeroase

perioade cu simptome hipomaniacale care nu intrunesc criteriile de diagnostic pentru un
episod hipomaniacal si perioade cu simptome depresive care nu intrunesc criteriile pentru
un episod depresiv major.
B. In timpul acestei perioade de 2 ani (1 an pentru copii si adolescenti) perioadele
hipomaniacale si depresive au fost prezente cel putin jumatate din timpul total si
individul nu a fost asimptomatic pentru o perioada mai lunga de 2 luni o data.
C. Criteriile pentru un episod depresiv major, maniacal sau hipomaniacal nu au fost intrunite
niciodata.
D. Simptomele de la criteriul A nu sunt mai bine explicate de tulburarea schizoafectiva,
schizofrenie, tulburarea schizofreniforma, tulburarea deliranta, alte tulburari specificate
sau nespecificate din spectrul schiofreniei sau alte tulburari psihotice.
E. Simptomele nu pot fi atribuite efectelor fiziologice ale unor substante (droguri,
medicamente) sau unei alte CMG (hipertiroidism).
F. Simptomele cauzeaza discomfort clinic semnificativ si disfunctionalitate sociala,
ocupationala sau in alte arii importante de functionare.

Specificanti :
- Cu disconfort anxios

TULBURAREA BIPOLARA INDUSA DE SUBSTANTE SI ALTE

TULBURARI ASOCIATE

A. O tulburare a dispozitiei proeminenta si persistenta care predomina in tabloul clinic si

este caracterizata de dispozitie elevata, expansiva sau iritabila, cu sau fara dispozitie
depresiva sau scaderea interesului sau placerii in toate sau aproape toate activitatile.
B. Exista dovezi din istoric, examenul fizic sau analizele de laborator sau ambele criterii (1)
si (2):
1. Simptomele de la criteriul A au aparut in timpul sau curand dupa
intoxicatia cu o substanta sau sevraj sau dupa expunerea la o
anumita medicatie
2. Substanta sau medicamentul implicat(a) este capabil sa produca
simptomele de la cirteriul A.
C. Tulburarea nu este mai bine explicata de tulburarea bipolara sau alte tulburari asociate
care nu sunt induse de medicamente/substante. Dovezi cu privire la o tulburare bipolara
sau tulburare asociata independenta pot include urmatoarele :
Simptomele debuteaza inainte de debutul consumului de
medicamente/substante ; simptomele persista pentru a perioada
substantiala de timp (aproximativ 1 luna) dupa incetarea sevrajului
sau intoxicarii severe ; sau exista alte dovezi care sugereaza o
tulburare bipolara independenta, neindusa de
medicamente/substante (istoric de episoade recurente neinduse de
substante/medicamente).
D. Tulburarea nu apare exclusiv in cadrul deliriumului.
E. Tulburarea cauzeaza disconfort clinic semnificativ sau disfunctie sociala, ocupationala
sau in alte arii importante de functionare.

Specificanti :
- Usoara, cu tulburare de utilizare
- Moderata sau severa, cu tulburare de utilizare
- Fara tulburare de utilizare

Specificanti (substantele) :
- Alcool
- Fenciclidina
- Alte halucinogene
- Sedative, hipnotice sau anxiolitice
- Amfetamine sau alte stimulante
- Cocaina
- Alte substante (necunoscute)

Speificanti :
- Cu debut in timpul intoxicatiei
- Cu debut in timpul sevrajului
TULBURAREA BIPOLARA SI ALTE TULBURARI ASOCIATE
CAUZATE DE O ALTA AFECTIUNE MEDICALA

A. O perioada proeminenta si persistenta de dispozitie anormal de elevata, expansiva sau

iritabila si o activitate sau energie anormal de crescuta care domina tabloul clinic.
B. Exista dovezi din istoric, examenul fizic sau dovezile de laborator ca aceasta tulburare
este consecinta fiziopatologica directa a unei anumite afectiuni medicale.
C. Tulburarea nu este mai bine explicata de alte tulburari mentala.
D. Tulburarea nu se manifesta exclusiv pe perioada unui delirium.
E. Tulburarea cauzeaza disconfort clinic semnificativ sau disfunctionalitate sociala,
ocupationala sau in alte arii importante de functionare, sau necesita spitalizare pentru a
preveni auto sau hetero vatamarea, sau sunt prezente elementele psihotice.

Specificanti :
- Cu elemente maniacale : nu se intrunesc criteriile pentru un episod maniacal sau
hipomaniacal
- Cu episod maniacal-like/hipomaniacal-like : sunt intrunite toate criteriile cu exceptia
criteriului D de la episod maniacal si a criteriului F de la episod hipomaniacal.
- Cu trasaturi mixte : sunt prezente si simptomele depresive, dar ele nu domina tabloul
clinic.

ALTE TULBURARI BIPOLARE SPECIFICATE SI TULBURARI

ASOCIATE

1. Episoade hipomaniacale scurte (2-3 zile) si episoade depresive : un istoric prelungit de

unul sau mai multe episoade depresive la indivizii a caror manifestare nu a intrunit
niciodata criteriile pentru un episod hipomaniacal sau maniacal, dar care au experimentat
doua sau mai multe episoade hipomaniacale scurte care intrunesc toate criteriile pentru un
episod hipomaniacal, dar care dureaza 2-3 zile. Episoadele de simptome hipomaniacale
nu se suprapun in timp cu episoadele depresive, asa incat tulburarea nu intruneste
criteriile pentru episod depresiv major cu elemente mixte.

2. Episoade hipomaniacale cu simptome insuficiente si episoade depresive majore : un

istoric prelungit de unul sau mai multe episoade depresive majore la indivizii care nu au
prezentat niciodata toate criteriile pentru un episod maniacal sau hipomaniacal, dar care
au experimentat unul sau mai multe episoade de hipomanie fara a intruni toate criteriile
de diagnostic. Episoadele cu simptome hipomaniacale nu se suprapun in timp cu
episoadele depresive majore, asa incat tulburarea nu intruneste criteriile pentru episod
depresiv major cu elemente mixte.
 3. Episod hipomaniacal fara un episod depresiv anterior: unul sau mai multe episoade
hipomaniacale la un individ care nu a prezentat niciodata toate criteriile pentru un
episode depresiv major sau episode maniacal. Daca aceasta tulburare apare la indivizii
deja diagnosticati cu o tulburare depresiva persistenta (distimie) ambele diagnostic pot fi
aplicate in timpul perioadei cand sunt prezente toate criteriile pentru un episode
hipomaniacal.

4. Ciclotimie cu durata scurta (mai putin de 24 de luni) : multiple episoade cu simptome

hipomaniacale care nu intrunesc criteriile pentru un episod hipomaniacal sau multiple
episoade cu simptome depresive care nu intrunesc criteriile pentru un episod depresiv
major care persista pe o perioada de mai putin de 24 luni (mai putin de 12 luni la copii si
adolescenti) la un individ care nu a prezentat niciodata criterii complete pentru un episod
depresiv major, hipomaniacal sau maniacal si nu intruneste criteriile pentru o alta
tulburare psihotica. Pe parcursul tulburarii, simptomele hipomaniacale sau depresive sunt
prezente pe timpul celor mai multe zile, individul nu a avut mai mult de 2 luni o data
asimptomatice, iar simtpomele cauzeaza discomfort clinic semnificativ sau disfunctii.

TULBURAREA BIPOLARA NESPECIFICATA

Simptomele caracteristice pentru tulburarea bipolara care cauzeaza discomfort clinic
semnificativ au disfunctii sociale, ocupationale sau in alte arii de functionare predomina
dar nu indeplinesc criteriile pentru niciun tip de tulburare bipolara. Diagnosticul acesta se
acorda atunci cand nu exista suficiente informatii pentru a formula un diagnostic specific.

SPECIFICANTI PENTRU TULBURAREA BIPOLARA

 CU DISCONFORT ANXIOS :
Sunt prezente cel putin 2 din urmatoarele simptome, in majoritatea zilelor din cadrul episodului
actual sau al celui mai recent episod de manie, hipomanie sau depresie :
1. Simtaminte de incordare sau tensiune
2. Simtaminte neobisnuite de neliniste
3. Dificultati in concentrare din cauza ingrijorarii
4. Expectatii aprehensive (teama ca ceva groaznic e pe cale sa se
intample)
5. Teama ca individul si-ar putea pierde controlul de sine
 Specificanti de severitate :
- Usoara : 2 simptome
- Moderata : 3 simptome
- Moderat-severa : 4-5 simptome
- Severa : 4-5 simptome cu agitatie motorie

Nota : Disconfortul anxios este o caracteristica proeminenta atat la pacientii cu tulburare

bipolara cat si la cei cu tulburare depresiva majora, atat in ingrijirea primara cat si de
specialitate. Nivele crescute de anxietate au fost asociate cu un risc mai crescut de suicid, o
durata mai prelungita a bolii si o probabilitate mai crescuta de lipsa de raspuns la tratament.
Ca atare, este extrem de util din punct de vedere clinic sa se specifice cu precizie prezenta si
severitatea disconfortului anxios pentru a se putea planifica tratamentul si a se monitoriza
raspunsul la acesta.

 CU TRASATURI MIXTE
Acest specificant se poate aplica episodului actual maniacal, hipomaniacal sau depresiv in
cadrul tulburarii bipolare tip I sau II:
Episod maniacal sau hipomaniacal, cu trasaturi mixte:
A. Sunt indeplinite toate criteriile pentru episod maniacal sau hipomaniacal si cel putin 3
din urmatoarele simptome sunt prezente pe parcursul celor mai multe zile a
episodului actual sau celui mai recent episode mainiacal sau hipomaniacal:
1. Disforie proeminenta sau dispozitie depresiva indicate fie de
autoraportare subiectiva (se simte trist sau gol), fie de
observatiile celor din jur (pare inlacrimat)
2. Scaderea interesului sau placerii in toate sau aproape toate
activitatile (indicate fie de individ, sau de cei din jur)
3. Inhibitie psihomotorie aproape zilnic (observata de cei din jur ;
nu se refera la sentimentele subiective de a fi mai lent)
4. Fatigabilitate sau lipsa de energie
5. Simtaminte de autodevalorizare sau vina excesiva si
nejustificata (nu doar auto-reprosul cu privire la faptul ca este
bolnav)
6. Ganduri recurente de moarte (nu doar frica de moarte), ideatie
suicidara recurenta fara un plan specific sau tentativa de suicid
sau un plan specific pentru a comite suicidul.
B. Simptomele mixte sunt observabile de cei din jur si reprezinta o schimbare fata de
starea obisnuita a persoanei
C. Pentru indivizii la care se intalnesc toate criteriile atat pentru manie cat si pentru
depresie in acelasi timp, diagnosticul ar trebui sa fie acela de episod maniacal cu
trasaturi mixte din cauza disfunctionalitatii marcate si a severitatii clinice a maniei
 D. Simptomele mixte nu pot fi atribuite efectelor fiziologice ale unei substante (drog de
abuz, medicamente, alt tratament).

 Episod depresiv cu trasaturi mixte

A. Nu se intrunesc criteriile complete pentru un episode depresiv major si cel putin 3 din
urmatoarele simptome maniacale/hipomaniacale sunt prezente in majoritatea zilelor
episodului actual sau al celui mai recent episode.
1. Dispozitie elevate, expansiva
2. Stima de sine elevata sau grandomanie
3. Logoree sau presiunea vorbirii
4. Fuga de idei sau simtamantul ca gandurile au o viteza foarte
mare
5. Crestere a activitatii indreptate spre scop (sociala, profesionala
sau sexuala)
6. Implicare excesiva in activitati cu potential ridicat de
consecinte negative (cumparaturi excesive, indiscretii sexuale,
investitii financiare nesabuite)
7. Scaderea nevoii de somn (se simte odihnit chiar daca doarme
mai putin decat in mod normal ; a se diferentia de insomnie).
B. Simptomele mixte sunt observate de catre ceilalti si reprezinta o schimbare a
comportmanetului obisnuit
C. Pentru indivizii la care se intalnesc toate criteriile atat pentru manie cat si pentru
depresie simultan, diagnosticul ar trebui sa fie acela de episod maniacal cu trasaturi
mixte.
D. Simptomele mixte nu se pot atribui efectelor fiziologice ale unor substante (droguri
de abuz, medicamente, alte tratamente).
Nota : Trasaturile mixte asociate cu episodul depresiv major reprezinta un risc crescut
pentru dezvoltarea tulburarii bipolare tip I sau II. Asadar, este util sa se consemneze
specificantul acesta pentru planificarea tratamentului si monitorizarea raspunsului
terapeutic.

 Cu ciclare rapida(se poate aplica atat pentru TAB I cat si pentru TAB II) :
Prezenta a cel putin 4 episoade de tulburare a dispozitiei in ultimele 12 luni care intrunesc
criteriile pentru un episod maniacal, hipomaniacal sau depresiv major.
Nota : Episoadele sunt demarcate fie printr-o perioada de remisiune totala de cel putin 2
luni, fie de un switch la un episod de polaritate opusa (de la episod depresiv major la
episod maniacal).
Nota : Trasatura esentiala a tulburarii bipolare cu ciclare rapida este prezenta a cel putin
4 episoade de tulburare a dispozitiei in timpul ultimelor 12 luni. Aceste episoade pot avea
loc in orice combinatie sau ordine. Episoadele trebuie sa intruneasca atat criteriul pentru
 durata cat si numarul de simptome pentru un episode depresiv major, maniacal sau
hipomaniacal, si trebuie sa fie delimitate fie de o perioada de remisiune totala, fie de un
switch la un episode de polaritate opusa. Episoadele maniacale si hipomaniacale sunt
considerate ca fiind la acelasi pol. Cu exceptia faptului ca se intalnesc mai frecvent,
episoadele din cadrului tulburarii cu ciclare rapida nu sunt diferite fata de celelalte.
Episoadele care constituie tulburarea cu ciclare rapida le exclud pe cele cauzate direct de
o substanta (cocaina, corticosteroizi) sau de o alta afectiune medicala.

 Cu trasaturi melancolice :
A. Una din urmatoarele este prezenta in cursul celei mai severe perioade ale episodului
actual :
1. Pierderea placerii in toate sau aproape toate activitatile
2. Lipsa de reactivitate la stimuli placuti de obicei (nu se simte cu
mult mai bine, chiar si pentru moment, atunci cand ceva bun se
intampla).
B. Trei (sau mai multe din urmatoarele) :
1. O trasatura distincta a dispozitiei depresive caracterizata prin
deznadejde profunda, disperare, posomorare, simtamant de gol
interior.
2. Depresia este mai accentuata dimineata
3. Trezire dimineata devreme (cu cel putin 2 ore inainte de ora
obisnuita de trezire)
4. Agitatie sau inhibitie psihomotorie
5. Anorexie sau crestere ponderala semnificative
6. Sentiment de vina excesiva sau nejustificata.

 Cu trasaturi atipice
Acest specificant se aplica atunci cand trasaturile atipice domina cele mai multe zile ale
episodului actual sau al celui mai recent episod depresiv major.
A. Reactivitate a dispoitiei (dispozitia se imbunatateste ca raspuns la evenimente
pozitive sau cu potential pozitiv)
B. Doua sau mai multe din urmatoarele trasaturi :
1. Crestere ponderala semnificativa sau cresterea apetitului
alimentar
2. Hipersomnie
3. Paralizie de plumb (simte mainile si picioarele ca de
plumb)
4. Un istoric personal indelungat de sensibilitate la
respingerile interpersonale (care nu sunt limitate la
 episoadele de tulburare a dispozitiei) care duce la disfunctii
sociale si ocupationale semnificative.
C. Nu se intrunesc criteriile pentru « trasaturi melancolice » sau « cu catatonie » in
acelasi timp.

 Cu elemente psihotice
Sunt prezente ideile delirante sau halucinatiile in orice moment al episodului. Daca apar
elementele psihotice, se specifica daca sunt congruente sau incongruente cu dispozitia :
Cu elemente psihotice congruente cu dispozitia : In cursul episoadelor
maniacale, continutul ideilor delirante si al halucinatiillor este concordant cu temele
tipice de grandoare, lipsa de vulnerabilitate etc, dar pot include de asemenea teme de
suspiciozitate sau paranoia, in special cu referire la indoielile pe care le au ceilalti legat
de capacitatile, reusitele individului etc.
Cu elemente incongruente cu dispozitia : Continutul ideilor delirante si al
halucinatiilor nu este concordant cu temele caracteristice polaritatii episodului actual, sau
continutul este un amestec de teme congruente si incongruente cu dispozitia.

 Cu catatonie
Acest specificant se aplica la un episod maniacal sau depresiv daca elementele catatonice
sunt prezente in cea mai mare parte a episodului.

 Cu debut peripartum
Acest specificant poate fi aplicant episodului actual sau, daca nu sunt prezente toate
criteriile in episodul actual de tulburare a dispozitiei, in cel mai recent episod maniacal,
hipomaniacal sau depresiv major din cadrul TAB I sau II daca debutul simptomelor are
loc in cursul sarcinii sau la 4 saptamani dupa nastere.

Nota: Episoadele de tulburare a dispozitiei pot debuta fie in cursul sarcinii, fie
postpartum. Chiar daca estimarile cu privire la perioada de follow-up dupa nastere difera,
intre 3 si 6% dintre femei vor experimenta debutul unui episod depresiv sever in timpul
sarcinii sau in saptamanile sau lunile care urmeaza nasterii. 50% dintre episoadele
depresive majore cu debut “postpartum” debuteaza de fapt inainte de nastere. Astfel,
aceste episoade sunt denumite colectiv, episoade peripartum. Femeile cu episoade
depresive majore peripartum au deseori anxietate severa si chiar atacuri de panica.
Studiile prospective au demonstrat ca simptomele dispozitionale si anxioase in timpul
sarcinii, ca si sindromul “baby blues”, cresc riscul de episod depresiv major postpartum.
Episoadele de tulburare a dispozitiei cu debut peripartum pot fi sau nu insotite de
elemente psihotice. Infanticidul este mai frecvent asociat cu episoade psihotice
postpartum cararcterizate prin halucinatii imperative (care ii comanda sa ucida copilul)
 sau delir (copilul este posedat), dar simptomele psihotice pot fi prezente si in episoadele
severe postpartum fara astfel de deliruri sau halucinatii.
Episoadele de tulburare a dispozitiei postpartum (depresive majore sau maniacale) cu
elemente psihotice apar la 1 din 500 pana la 1 din 1000 de nasteri si pot fi mai frecvente
la primipare. Riscul de episoade postpartum cu elemente psihotice este mai crescut la
femeile cu un istoric de astfel de episoade postpartum, dar mai poate fi crescut si la
femeile cu antecedente personale de tulburare depresiva sau bipolara (in special in cazul
TAB I), precum si la cele cu antecedente heredocolaterale de tulburare bipolara.
Odata ce o femeie a avut un episod postpartum cu elemente psihotice, riscul pentru
recurenta pentru fiecare nastere urmatoare este intre 30 si 50%. Episoadele postpartum
trebuie diferentiate de deliriumul din perioada postpartum care se caracterizeaza printr-un
nivel fluctuant de constienta si atentie. Perioada postpartum este unica in ceea ce priveste
nivelul de alternatii neuroendocrine si adaptari psihosociale, al impactului potential al
alaptarii la san asupra planificarii tratamentului si implicatiile pe termen lung ale
istoricului de tulburare dispozitionala postpartum asupra planificarii familiale ulterioare.

 Cu caracter sezonier
Acest specificant se aplica unui istoric indelungat de episoade dispozitionale. Trasatura
esentiala este paternul sezonier regulat al cel putin unui tip de episoade (maniacale,
hipomaniacale sau depresive). Celelate tipuri de episoade pot sa nu se incadreze in acest
pattern. De exemplu, individul poate dezvolta episoade maniacale sezoniere, dar
episoadele depresive nu se petrec intr-un anumit timp specific din an.
A. Exista o relatie temporala regulata intre debutul episoadelor maniacale,
hipomaniacale sau depresive majore si un anumit timp din an (de ex. toamna
sau iarna) in TAB I sau TAB II.
Nota : Nu se includ cazurile in care exista un efect evident al factorilor
stresori psihosociali (individul este in mod constant somer in timpul iernii).
B. Remisiunile totale (sau switch-ul de la depresie majora la hipomanie sau
invers) apar de asemenea intr-o perioada anume a anului (depresia dispare
primavara)
C. In ultimii 2 ani, episoadele maniacale, hipomaniacale sau depresive majore ale
individului au mentinut relatia temporala sezoniera, asa cum este definita mai
sus, si nu au existat episoade non-sezoniere de aceeasi polaritate in aceasta
perioada.
D. Maniile, hipomaniile sau depresiile sezoniere sunt mult mai numeroase decat
cele cu caracter non-sezonier pe parcursul vietii individului.

Specificanti :
 In remisiune partiala : Sunt prezente simptome ale unui episod maniacal, hipomaniacal
sau depresiv anterior, dar nu intrunesc toate criteriile in prezent, sau exista o perioada de
 mai putin de 2 luni fara simptome semnificative de manie, hipomanie sau depresie majora
la finalul unui astfel de episod.
 In remisiune totala: Paparcursul ultimelor 2 luni nu au fost prezente semne si simptome
semnificative ale tulburarii.

Specificanti de severitate:
 Usoara : Sunt prezente putine simptome in exces pe langa cele minim neceare
pentru a pune diagnosticul, intensitatea simptomelor este disconfortanta, dar
suportabila, iar simptomele duc la disfunctii minore sociale sau ocupationale.
 Moderata : Numarul simptomelor, intensitatea acestora si/sau gradul de
disfunctionalitate sunt intre usoara si severa
 Severa : Numarul de simptome este mult in exces fata de cele minim necesare
pentru a pune diagnosticul, intensitatea simptomelor este sever disconfortanta si
insuportabila, iar simptomele interfereaza marcat cu functionalitatea sociala si
ocupationala.