GHID UNITATE DE INVĂŢARE

ISTORIE

CLASA A IV-A

CONŢINUTUL UNITĂŢII DE

ÎNVĂŢARE:

CIVILIZAŢII ALE ANTICHITĂŢII

1
 Cuprins
INCLUDEPICTURE "http://cdn.content.swe
etim.com/sim/cpie/emoticons/000203D4.gif
" \* MERGEFORMATINET

I. Civilizaţii ale antichităţii

Roma Antică ...........................................................

Geto-dacii.................................................................

Războaiele daco-romane.......................................

Dacia în timpul stăpânirii romane......................

Obiectivele unităţii de învăţare

Durata medie de studiu individual 3 h

2
 1. Roma anticĂ

Citim

“Întreaga Italie este o strălucită producătoare de hrană pentru cirezi şi de roade ale
pământului, fiecare regiune fiind fruntaşă tot în alte şi alte soiuri de produse.”

Strabon, Geografia

“Caesar, cel dintâi dintre toţi a luat asupra sa conducerea statului roman, a supus
puterii sale toată lumea, până şi insulele aşezate departe în sânul Oceanului, a făcut tributari
romanilor chiar şi pe aceia care nu auziseră de numele de roman.

Iordanes, Getica

Descoperim

Ce bogăţii ale Italiei sunt descrise în primul

fragment?
Prin ce fapte s-a distins Cezar, ca mare
conducător?
Ce întindere avea statul roman în timpul lui
Cezar?

Observă harta alăturată.

Localizeaza:
Roma;
Mările aflate în vecinătatea Peninsulei Italice.

3
 eţinem

Aşezare

Roma s-a dezvoltat ca cetate în mijlocul Peninsulei Italice, care este situată în sudul
continentului European şi înconjurată din trei părţi de ape. În Epoca Străveche era locuită de
populaţii italice care duceau o viaţă primitivă, aveau limbi şi obiceiuri diferite.
În secolele VI – V î.Hr. se întemeiază oraşe-cetăţi, printre care şi Roma.
Romanii au organizat o armată puternică şi disciplinată, alcătuită din legiuni, cu ajutorul
căreia vor stăpâni întreaga Peninsulă Italică şi o parte a lumii antice, punând bazele celui mai mare
imperiu al timpului. În teritoriile cucerite, care purtau numele de provincii, se vorbea limba latină.

Mod de viaţă, ocupaţii şi obiceiuri

Romanii se ocupau cu agricultura şi păstoritul, negoţul şi meşteşugurile fiind lăsate în seama
servitorilor. Bărbatul lucra la câmp sau mergea la luptă. El era stăpânul casei şi aducea sacrificii
zeilor. Femeia (fig. 1) se ocupa cu creşterea copiilor, torcea lână, ţesea haine, prepara hrana. Era
ajutată de sclavi.
Romanii erau foarte religioşi şi credeau în mai mulţi zei, această credinţă purtând numele de
politeism.
Impăraţii romani erau divinizaţi asemenea zeilor. În cinstea lor se organizau ceremonii
religioase şi serbări.

Conducătorii
Printre cei mai importanti conducători s-au aflat Iulius Caesar (48-44 î.Hr.), Octavian
Augustus (27 î.Hr.-14 d.Hr.) (fig. 2). În timpul domniei acestora cultura atinge o maximă
înflorire. Se construiesc arcuri de triumf, temple, biblioteci, străzi şi pieţe publice.
Roma regală

Roma, cetate întemeiată în 753 î.Hr. în apropierea vărsării Tibrului în Marea Tireniană, avându-l
ca rege pe Romulus, (fig. 3) a evoluat odată cu trecerea timpului, ajungând capitala unui vast imperiu în
secolul I d.Hr. Uimea prin clădirile sale impunătoare, dintre care se distingeau forumurile, circurile şi
amfiteatrele, apeductele şi termele (băile publice).
Imperiul Roman
Fig. 2. Octavian Augustus
Octavian Augustus a romane
Fig. 1.Femei introdus o nouă formă de guvernare numită Principat sau Imperiu, puterea
fiind cocentrată în mâinile uni singur om.
În anul 330 d.Hr. capitala imperiului a fost mutată la Constantinopol, numită astfel după numele
împăratului Constantin cel Mare. A fost considerată “a doua Romă”. Avea palate impunătoare, o
universitate, reşedinţa patriarhului, numeroase biserici şi mănăstiri, devenind cel mai mare si mai
frumos oraş al epocii. Dintre biserici cea mai renumită era Sfânta Sofia (fig. 4), un adevărat simbol al
Imperiului, cunoscută şi sub numele de „Marea Biserică”.
După prăbuşirea Imperiului Roman, Constantinopol4a devenit capitala Imperiului Roman de
Răsărit, cunoscut şi sub numele de Imperiul Bizantin.
Fig. 3. Legenda Romei. Fig. 4. Biserica Sfânta Sofia

Exersăm

1. Identifică tipurile de construcţii ale Romei, înfăţişate în fragmentul de mai jos.

“[…] tot ce vedea părea neîntrecut în frumuseţe: templul lui Jupiter Tarpeianul, băile, marele
amfiteatru, panteonul cu bolta vastă şi armonioasă, stâlpii de piatră deasupra cărora sunt
aşezate busturile împăraţilor, apoi templul Romei, forul păcii, teatrul...stadionul şi alte
podoabe ale cetăţii Eterne.”
Ammianus Marcellinus, Istoria romană

2. Găseşte motivele pentru care Constantinopolul a fost numit „noua Romă”.

3. Numeşte cele mai importante edificii ale Constantinopolului.
2. Geto-dacii

5
 Citim

“Geţii […] sunt cei mai viteji şi mai drepţi dintre traci. Neamul tracilor este cel mai
numeros din lume, după cel al inzilor.”
Herodot, Istorii
„Geţii de dincolo de Haemus (Balcani) locuiesc între fluviul Istros (Dunăre) şi Pontul
Euxinus (Marea Neagră).”
Tucidide, Războiul peloponesiac
„Dacii au aceeaşi limbă ca şi geţii.”
Strabon, Geografia
„Iată cum se cred nemuritorii geţi: ei cred că nu mor şi că cel care dispare din lumea noastră
se duce la zeul Zalmoxis [...]”
Herodot, Istorii

eţinem
Descoperim
Aşezare
Geto-dacii făceau parte din marea familie a tracilor şi locuiau pe teritoriul dintre Carpaţi,
Din ce neam făceau
lor separte geto-dacii?
Dunăre şi Marea Neagră. Ţara numea Dacia.
Cum sunt caracterizaţi geţii de către istoricul
Mod deHerodot?
viaţă, ocupaţii şi obiceiuri
Ei se ocupau
Unde eracu localizătă
agricultura,
ţaracreşterea
geţilor? animalelor, apicultura. Un loc important îl ocupau
meşteşugurile, Ce
precum
limbăşivorbeau
mineritul. Dacii extrăgeau din adâncuri diferite minereuri (aur şi argint) şi
aceştia?
sare. Practicau de asemenea şi olăritul.
În ce credeau dacii? Făceau comerţ cu grecii şi cu romanii.
Geto-dacii erau organizaţi în ginti, în triburi şi în uniuni de triburi. Uniunile de triburi erau
conduse de un rege. Cei bogaţi se numeau tarabostes, iar oamenii de rând comati (fig. 1).

Dacii au ridicat cetăţi întărite numite dave, în care au construit sanctuare destinate ceremoniilor
religioase.
Aveau o religie politeistă, crezând în mai mulţi zei, cel mai important fiind Zalmoxis.
Portul dacilor era asemănător cu cel al ţăranilor noştri. Femeile purtau ii şi fuste lungi iar pe
cap, marame din borangic. Bărbaţii purtau cămăşi şi pantaloni strânşi pe picior. Dacii se încălţau cu
opinci.
Conducători
În secolul I î. Hr. , Burebista (82-44 î.Hr.) a reuşit să unească triburile geto-dace într-un singur
Fig. 1 Tarabostes, Comati.
stat cu capitala la Sarmizegetusa.
După moartea lui Burebista, statul dac s-a fărâmiţat. În timpul domniei lui Decebal (87-106 d.
Hr.), Dacia a cunoscut cea mai înfloritoare perioadă din istoria ei.
Decebal a construit noi cetăti şi le-a întărit pe cele existente
6 cu ziduri puternice.
Capitala Sarmizegetusa nu avea doar un caracter militar. Aici existau şi ateliere în care se
făureau unelte şi arme, podoabe, vase de ceramică.
Exersăm

1. Precizează secolul în care a domnit regele Decebal.

2. Descrie măsurile pe care le ia Decebal pentru apărarea Daciei.
3. Citeşte fragmentul:
„Decebal era foarte priceput la planuri de război şi iscusit în înfăptuirea lor, ştiind să aleagă
prilejul de a-l ataca pe duşman şi de a se retrage la timp. Dibaci în a întinde curse, era un bun
luptător şi se pricepea să folosească izbânda.”
Dio Cassius, Istoria roman
ă
De ce calităţi dădea dovadă Decebal?
4. Completaţi rebusul:

D
1. Numele cetăţilor
E întărite ale geto-dacilor
C
E
B
A
L
2. Capitala Daciei
3. Ţara dacilor
4. Credinţa în mai multe zeităţi
5. Denumirea dată aristocraţiei (celor bogaţi) geto-dace
6. Denumire dată oamenilor de rând
7. Zeul suprem al dacilor.

3. RĂzboaiele daco-romane

7
 Citim
„Şi dând lupta cu duşmanii la Tapae […], Decebal se temu ca romanii
victorioşi să nu pornească spre capitala lui. De aceea tăie copacii din preajma lor şi
puse arme pe trunchiuri, pentru ca duşmanii să creadă că sunt soldaţi şi să se retragă
înspăimântaţi. Ceea ce s-a şi întâmplat.
După ce zăbovi un timp la Roma, Traian porni cu oaste împotriva dacilor […]
şi a purtat un război mai mult cu chibzuială decât cu înfocare, biruindu-i pe daci după
îndelungi şi grele strădanii.”
Dio Cassius

Descoperim

Ce strategie a folosit Decebal pentru a-i îndepărta pe romani?

eţinem

Pregătirea şi desfăşurarea războaielor (101-102 şi 105-106)

Romanii au pregătit cu multă grijă războaiele împotriva dacilor consolidând frontierele,
reorganizând şi mărind efectivele militare. Traian a condus Imperiul Roman în calitate de împărat între
98-117 d.Hr. Cea mai mare parte a domniei şi-a petrecut-o pe câmpul de luptă. În timpul său, imperiul a
atins maxima lui întindere.
Traian era omagiat ca „cel mai bun dintre împăraţii Romei.” Împăratul Traian era convins că fără
Dacia nu putea realiza în estul Europei „o latinitate puternică”.
După un prim război desfăşurat între 101-102 d.Hr. şi încheiat cu o pace, devenise tot mai clară intenţia
Imperiului roman de a cuceri Dacia.
Condiţiile păcii din anul 102 au fost încălcate şi de daci şi de romani, fapt ce a determinat reluarea
luptelor în anul 105 d.Hr.
În anul 105 d.Hr., romanii au trecut Dunărea pe podul construit de Apolodor din Damasc (fig. 1)
la Drobeta şi i-au atacat pe daci din mai multe părţi. Abia în anul 106 d.Hr., după lupte grele, romanii au
reuşit să cucerească capitala Daciei.
Decebal s-a retras în munţi pentru a continua lupta, dar a fost ajuns de o trupă de soldaţi români.
PentruUrmările
a nu cădea războaielor
prizonier, regele dac şi-a pus capăt zilelor, preferând o moarte demnă. (fig. 2).
daco-romane

După 106 d.Hr., Dacia a devenit provincie romană. Banatul, Oltenia, o parte a Transilvaniei şi
vestul Munteniei au fost organizate după model roman. (fig. 3).
În cinstea acestor victorii, Traian a pus meşteri pricepuţi să construiască la Roma un
monument care să înfăţişeze luptele dintre daci şi romani, care poartă numele de Columna lui Traian
(fig.4). În Dobrogea, la Adamclisi s-a ridicat un alt monument, numit Trophaeum Traiani (fig. 5).
8
Exersăm

1. Citeşte textul:

„Traian dădu lupta cu dacii, îşi văzu răniţi mulţi dintre ai săi şi ucise mulţi
duşmani. Deoarece îi lipseau bandajele, se zice că nu şi-a cruţat nici propriile
veşminte, ci le-a tăiat fâşii. Apoi a poruncit să se ridice un latar soldaţilor căzuţi în
luptă şi să li se aducă în fiecare an jertfă”
Dio Cassius

Explică atitudinea lui Traian faţă de soldaţii răniţi.

Scrie ce însemnătate au, pentru urmaşi, monumentele ridicate în cinstea
celor jertfiţi.

2. Formulează, în cîteva enunţuri, părerea ta despre eroismul dacilor, aşa cum

reiese din imaginile de pe Columna lui Traian.

Portofoliu

Citeşte poezia „Decebal către popor”, de George Coşbuc.

Transcrie versurile care evidenţiază însuşirile regelui şi ale poporului său .

Civilizatii ale Antichitatii

Evaluare finală

9
 I. Încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect:

1. Dacii făceau parte din neamul:

a. elenilor b. tracilor c.inzilor

2. Decebal a domnit între anii:

a. 82-44 î.Hr. b. 87-106 d.Hr. c. 98-117 d.Hr

3. Credinţa în mai multe zeităţi poartă numele de:

a. monoteism b. politeism c. creştinism

4. Sarmizegetusa a fost cucerită de romani în anul:

a. 106 d.Hr. b. 105 d.Hr. c. 101 d.Hr.

5. Cel mai imprtant zeu al geto-dacilor a fost:

a. Zeus b. Jupiter c. Zalmoxis

II. Răspundeţi la următoarele întrebări:

1. Unde se află Columna lui Traian ?

2. Cum se numeau omenii bogaţi din societatea geto-dacă ?
3. Ce limbă vorbeau romanii ?
4. Cine au fost stramoşii poporului român ?

III. Completaţi spatiile libere cu termenii istorici corespunzători din următoarea listă:
Sarmizegetusa, Burebista, romani, provincie romană, Decebal, romanizare, Traian, popor,
Dacia

Primul rege al geto-dacilor a fost..................................Ţara dacilor s-a

numit........................cu capitala la..............................Între anii 101-102 şi 105-106, dacii
conduşi de........................... au purtat doua războaie cu.............................aflaţi sub
conducerea împăratului............................Dacia a fost cucerită de romani şi transformată
în...............................................În anul 106 incepe procesul de..............................care a avut
ca rezultat formarea................................român.

IV. Descrie pe scurt cele două războaie daco-romane din anii 101-102 şi 105-106:

......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................

Bibliografie:
Almaş, D., Povestiri istorice, Editura Nicol, Bucureşti

10
Căpiţă, L., Căpiţă C., Tendinţe în didactica istoriei, Editura Paralela 45, Piteşti
Drumeş, M., „Povestea neamului românesc”
Felezeu, C., Metodica predării istoriei, Presa Universitară Clujană, 1998
Istoria Românilor, Material complementar pentru clasa aIV-a, Editura Coresi,
Bucureşti, 1994
Istorie. Ghid de evaluare, Editura prognosis, Bucureşti 2000
Manea, M., Palade E., Sasu N., Predarea istoriei şi educaţia pentru cetăţenie
democratică: demersuri didactice inovative, Editura Educaţia 2000+, Bucureşti,
2006
Matei, H., Enciclopedia antichităţii, Editura Meronia, Bucureşti, Ediţia aVI-a,
2007
Mihăilescu, C., Piţilă T., Istorie. Supliment didactic clasa aIV-a, Editura Aramis,
Bucureşti, 2003
Păun, St., Didactica istoriei, Editura Corint, Bucureşti, 2002
Popescu, I.D., Dicţionar de personaje didactice, Editura niculescu, Bucureşti,
2005
Tănasă, Ghe., Metodica predării-învăţării istoriei în şcoală, Editura Spiru Haret,
Iaşi, 1996
Bordet, M., Istoria Romei antice, Editura Lider, 2001, Bucureşti

11