Sunteți pe pagina 1din 35

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

CENTRUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE A


ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC

Anexa nr. .......... la OMEN nr. ............. din ....................

CURRICULUM
pentru
CLASA a XI-a
ÎNVĂŢĂMÂNT PROFESIONAL DE 2 ANI
pentru dobândirea calificării profesionale de nivel 2:
OPERATOR LA FABRICAREA CHERESTELEI

Domeniul de pregătire de bază:


FABRICAREA PRODUSELOR DIN LEMN

Domeniul de pregătire profesională generală:


FABRICAREA PRODUSELOR DIN LEMN

Aria curriculară TEHNOLOGII

2013
1
Autori:
prof. dr. ing. Maria PENTILESCU, profesor grad I, I.Ş.J. Suceava - coordonator
prof. ing. Felicia NEACŞU, profesor grad I, Grup Şcolar de Industrializarea Lemnului Piteşti
prof. ing. Elvira GEORGESCU, profesor grad I, Colegiul Tehnic „Petru Muşat” Suceava

Coordonare C.N.D.I.P.T.:

FLORENȚA CLAUDIA DUMITRU – inspector de specialitate

2
PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT
Clasa a XI-a
Învăţământ profesional de 2 ani
Aria curriculară Tehnologii

Calificarea: Operator la fabricarea cherestelei


Domeniul de pregătire de bază: FABRICAREA PRODUSELOR DIN LEMN
Domeniul de pregătire profesională generală: FABRICAREA PRODUSELOR DIN LEMN

I. Pregătire practică
Modulul I. Operaţii în depozitul de buşteni
Total ore: 210
din care Laborator tehnologic 60
Instruire practică 150
Modulul II. Tehnologii de obţinere a cherestelei
Total ore: 210
din care Laborator tehnologic 60
Instruire practică 150
Modulul III. Prelucrarea şi sortarea cherestelei
Total ore: 168
din care Laborator tehnologic 48
Instruire practică 120
Modulul IV. Valorificarea cherestelei de mici dimensiuni
Total ore: 147
din care Laborator tehnologic 42
Instruire practică 105

Total ore/an = 21 ore/săptămână x 35 săptămâni/an = 735 ore/an

II. Stagiu de pregătire practică - CDL*


Modulul V. Depozitarea şi tratarea cherestelei
Total ore: 150
din care Laborator tehnologic -
Instruire practică 150

Total ore/an = 30 ore/săptămână x 5 săptămâni/an = 150 ore/an

TOTAL GENERAL: 885 ore /an

Notă:
1. Orele de laborator tehnologic şi orele de instruire practică se pot desfăşura atât în
laboratoarele şi atelierele unităţii de învăţământ, cât şi la operatorul economic/ instituţia
publică parteneră pentru pregătirea practică.
2. Stagiul de pregătire practică CDL* se realizează la operatorul economic/ instituţia publică
parteneră; pentru a răspunde nevoilor angajatorilor din sectorul IMM, stagiul de pregătire
practică poate fi organizat şi în unitatea de învăţământ, conform cadrului legal în vigoare.

3
LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢE DIN STANDARDELE DE
PREGĂTIRE PROFESIONALĂ PE CARE SE FUNDAMENTEAZĂ
CURRICULUMUL

UNITĂŢI DE COMPETENŢE TEHNICE

 OPERAŢII DIN DEPOZITUL DE BUŞTENI

 TEHNOLOGII ÎN HALA DE FABRICAŢIE A CHERESTELEI

 PRELUCRAREA ŞI SORTAREA CHERESTELEI BRUTE

 VALORIFICAREA CHERESTELEI ÎN AMBALAJE ŞI PARCHETE

 ABURIREA ŞI ANTISEPTIZAREA CHERESTELEI

ORDINEA DE PARCURGERE A MODULELOR

Ordinea de parcurgere a modulelor este prezentată orientativ, astfel încât în funcţie de


condiţiile în care se asigură desfăşurarea orelor de instruire practică, această schemă se poate
modifica.

Succesiunea săptămânilor de laborator tehnologic şi a celor de instruire practică, respectiv a


zilelor de laborator tehnologic şi a celor de instruire practică, se poate hotărî diferenţiat, de la caz la
caz, de către unităţile de învăţământ de comun acord cu agenţii economici.

4
MI M II M III M IV M V (CDL)
Nr . Operaţii în Tehnologii de Prelucrarea şi Valorificarea Depozitarea şi
săpt. depozitul de obţinere a sortarea cherestelei de mici tratarea
buşteni cherestelei cherestelei dimensiuni cherestelei

5
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40

Modulul I: OPERAŢII ÎN DEPOZITUL DE BUŞTENI

1. Notă introductivă

6
Modulul „Operaţii în depozitul de buşteni” face parte din pregătirea practică necesară
dobândirii calificării profesionale „Operator la fabricarea cherestelei” clasa a XI-a, învățământ
profesional de 2 ani, şi are alocat un număr de 210 ore conform planului de învăţământ, din care:
 60 ore – laborator tehnologic
 150 ore – instruire practică

Modulul vizează dobândirea de competenţe specifice calificării „Operator la fabricarea


cherestelei” în perspectiva folosirii tuturor achiziţiilor în practicarea acestei calificări şi în
continuarea pregătirii profesionale.

Modulul „Operaţii în depozitul de buşteni” reuneşte competenţe din unitatea de


competenţe tehnice specializate Operaţii din depozitul de buşteni din standardul de pregătire
profesională de nivel 2, domeniul Fabricarea produselor din lemn.

2. Unitatea de competenţe la care se referă modulul

 OPERAŢII DIN DEPOZITUL DE BUŞTENI

7
3. Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare

MODULUL: OPERAŢII ÎN DEPOZITUL DE BUŞTENI


Cunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare1
Rezultatul învăţării 1: Efectuează recepţia calitativă a buştenilor
Operaţii de recepţie calitativă a buştenilor  Examinează individual buştenii  Examinarea vizuală individuală a
 Etapele recepţiei calitative a buştenilor:  Analizează defectele admise şi buştenilor
- examinare vizuală individuală; neadmise pentru buştenii de gater  Constatarea defectelor admise şi
- analiza defectelor admise şi neadmise  Încadrează buştenii analizaţi în clase neadmise pentru buştenii de gater
pentru buştenii de gater; de calitate  Încadrarea buştenilor în clasa de calitate
- încadrarea buştenilor în clase de calitate. corespunzătoare
Rezultatul învăţării 2: Execută operaţii de retezare şi secţionare a buştenilor
Operaţii de retezare şi secţionare a buştenilor  Pregăteşte utilajul pentru efectuarea  Organizarea locului de muncă în vederea
 Etapele procesului de organizare a operaţiilor de retezare şi secţionare executării operaţiei de secţionare
locului de muncă în vederea executării  Fixează buşteanul în vederea retezării  Secţionarea buştenilor, în condiţii de
secţionării: şi secţionării siguranţă
- pregătirea utilajului;  Execută operaţii de retezare şi  Distribuirea buştenilor secţionaţi pe
- fixarea buşteanului. secţionare a buştenilor lagăre de depozitare
 Utilaje şi instalaţii pentru secţionare:  Distribuie buştenii secţionaţi pe lagăre
ferăstrău electric cu lanţ, instalaţie de de depozitare
retezat la punct fix
 Distribuirea buştenilor secţionaţi pe
lagăre de depozitare
Rezultatul învăţării 3: Alimentează hala de fabricaţie şi efectuează recepţia cantitativă a buştenilor
Operaţii de alimentare a halei de fabricaţie cu  Efectuează operaţii de alimentare a  Deservirea transportorului longitudinal
buşteni halei de fabricaţie în condiţii de cu lanţ de alimentare a halei de fabricaţie,
 Încărcarea buşteanului pe transportorul siguranţă în condiţii de siguranţă
longitudinal cu lanţ  Execută recepţia cantitativă a  Recepţionarea bucată cu bucată a
 Urmărirea funcţionării transportorului buştenilor buştenilor
 Voltarea buşteanului pe căruciorul  Utilizează instrumente de măsură  Completarea carnetului de gater
gaterului specifice

1
Criteriile de evaluare sunt stabilite pe baza criteriilor de performanţă din standardele de pregătire profesională
8
Operaţii de recepţie cantitativă a buştenilor
 Etape:
- măsurarea diametrului buşteanului la capătul
subţire;
- măsurarea lungimii buşteanului
 Instrumente de măsură: clupa forestieră,
rigla gradată
Rezultatul învăţării 4: Deserveşte utilaje şi instalaţii din depozitul de buşteni
Operaţii de deservire a utilajelor şi  Efectuează operaţii în depozitul de  Descărcarea buştenilor din mijloacele de
instalaţiilor din depozitul de buşteni buşteni în condiţii de siguranţă transport, în condiţii de siguranţă
 Operaţii:  Deserveşte utilaje şi instalaţii din  Manipularea buştenilor în depozit, în
- de descărcare a buştenilor din mijloacele de depozitul de buşteni în condiţii de condiţii de siguranţă
transport siguranţă
- de manipulare a buştenilor
 Utilaje şi instalaţii de descărcare şi
manipulare:
- rampe de descărcare, macarale, poduri rulante,
motoîncărcătoare

9
4. Conţinutul formării

Se recomandă următoarea ordine de parcurgere a modulului:

1. Operaţii de recepţie calitativă a buştenilor:


1.1.Etapele recepţiei calitative a buştenilor:
- examinare vizuală individuală;
- analiza defectelor admise şi neadmise pentru buştenii de gater;
- încadrarea buştenilor în clase de calitate.
2. Operaţii de retezare şi secţionare a buştenilor:
2.1. Etapele procesului de organizare a locului de muncă în vederea executării secţionării:
- pregătirea utilajului;
- fixarea buşteanului.
2.2. Utilaje şi instalaţii pentru secţionare: ferăstrău electric cu lanţ, instalaţie de retezat la
punct fix.
2.3. Distribuirea buştenilor secţionaţi pe lagăre de depozitare.
3. Operaţii de alimentare a halei de fabricaţie cu buşteni:
3.1. Încărcarea buşteanului pe transportorul longitudinal cu lanţ;
3.2. Urmărirea funcţionării transportorului;
3.3. Voltarea buşteanului pe căruciorul gaterului;
3.4. Operaţii de recepţie cantitativă a buştenilor.
• etape:
- măsurarea diametrului buşteanului la capătul subţire;
- măsurarea lungimii buşteanului.
• instrumente de măsură: clupa forestieră, rigla gradată.
4. Operaţii de deservire a utilajelor şi instalaţiilor din depozitul de buşteni:
4.1. Operaţii:
- de descărcare a buştenilor din mijloacele de transport;
- de manipulare a buştenilor.
4.2. Utilaje şi instalaţii de descărcare şi manipulare: rampe de descărcare, macarale, poduri
rulante, motoîncărcătoare.

Conţinurile formării cuprind teme care pot fi abordate practic prin desfăşurarea de lucrări
de laborator şi de instruire practică.

5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului

Pentru parcurgerea modulului se recomandă utilizarea următoarelor resurse materiale


minime:
 Utilaje şi instalaţii pentru secţionare: ferăstrău electric cu lanţ, instalaţie de retezat la
punct fix.
 Instrumente de măsură: clupa forestieră, rigla gradată.
 Utilaje şi instalaţii de descărcare şi manipulare: rampe de descărcare, macarale, poduri
rulante, motoîncărcătoare.

6. Sugestii metodologice

Conţinuturile programei modulului ,,Operații în depozitul de bușteni” trebuie să fie


abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care
se lucrează şi de resursele materiale existente.

10
Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau
conţinutul modulului, în funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale
colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică
şi de ritmul de dobândire a competenţelor de către colectivul instruit.
Modulul ,,Operaţii în depozitul de buşteni” are o structură elastică, deci poate încorpora,
în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandă a se
desfăşura atât în unitatea de învăţământ, cât şi la agentul economic, dotat conform recomandărilor
precizate în unităţile de competenţe menţionate mai sus.
Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activităţi de învăţare
variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învăţare ale fiecărui elev.
Acestea vizează următoarele aspecte:
 aplicarea metodelor centrate pe elev, pe activizarea structurilor cognitive şi operatorii ale
elevilor, pe exersarea potenţialului psihofizic al acestora, pe transformarea elevului în
coparticipant la propria instruire şi educaţie;
 îmbinarea şi o alternanţă sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al elevului
(documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul personal,
instruirea programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe) cu
activităţile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor, exerciţiilor
practice, asaltului de idei etc.;
 folosirea unor metode care să favorizeze relaţia nemijlocită a elevului cu obiectele
cunoaşterii, prin recurgere la modele concrete;
 însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă, care oferă deschiderea
spre autoinstruire, spre învăţare continuă.
Pentru atingerea obiectivelor şi dezvoltarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului,
pot fi derulate următoarele activităţi de învăţare:
 Elaborare de referate interdisciplinare;
 Exerciţii de documentare;
 Navigare pe internet în scopul documentării;
 Vizionări de materiale video(casete video,CD-uri);
 Vizite de documentare la agenţii economici;
 Discuţii;
 Practica la locul de muncă.

Se consideră că nivelul de pregătire este realizat corespunzător, dacă poate fi demonstrat


fiecare dintre rezultatele învăţării.

Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului ,,Operaţii în depozitul


de buşteni”, în continuare se recomandă câteva exemple de activităţi practice de învăţare:
- exerciţii practice de identificare a tipurilor de utilaje şi instalaţii specifice depozitului de
buşteni;
- exerciţii aplicative de analiză a defectelor admise şi neadmise pentru buştenii de gater;
- exerciţii aplicative de încadrare a diferiţilor buşteni în clase de calitate;
- exerciţii practice de realizare a operaţiilor de retezare şi secţionare a buştenilor;
- exerciţii practice de alimentare a halei de fabricaţie cu buşteni;
- exerciţii practice de recepţie cantitativă a buştenilor;
- exerciţii practice de descărcare şi manipulare a buştenilor;
- exerciţii practice de utilizare a utilajelor de descărcare şi manipulare.

11
7. Sugestii cu privire la evaluare
Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care cadrul
didactic va măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmăreşte măsura în
care elevii şi-au format competenţele propuse în standardele de pregătire profesională.
Evaluarea poate fi:
a. În timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor
învăţării
 Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului şi de
metoda de evaluare – probe orale, scrise, practice.
 Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program stabilit,
evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp.
 Va fi realizată de către cadrul didactic pe baza unor probe care se referă explicit la
criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul de evaluare
specificat în standardul de pregătire profesională pentru fiecare rezultat al învăţării.
b. Finală
 Realizată printr-o lucrare cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul procesului de
predare/ învăţare şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a cunoştinţelor,
abilităţilor şi atitudinilor.
Se recomandă următoarele instrumente de evaluare continuă:
 Fişe de observare;
 Fişe de lucru;
 Fişe de autoevaluare;
 Teste de verificarea cunoştinţelor cu itemi obiectivi, semiobiectivi şi subiectivi.
Ca instrumente de evaluare finală, se recomandă:
 Proiectul, prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a
bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de organizare a ideilor şi
materialelor într-un raport. Poate fi abordat individual sau de către un grup de elevi.
 Proba practică, prin care se evaluează abilităţi şi atitudini de efectuare a unor operaţii, în
depozitul de buşteni.
 Studiul de caz, care constă în descrierea unui produs, a unei imagini sau a unei înregistrări
electronice care se referă la un anumit proces tehnologic.
 Portofoliul, care oferă informaţii despre rezultatele şcolare ale elevilor, activităţile
extraşcolare etc.
În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ şi la final de tip sumativ
pentru verificarea atingerii competenţelor. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte
dobândirea competenţelor specificate în cadrul acestui modul. O competenţă se va evalua o singură
dată. Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele tehnice din standardul
de pregătire profesională.

8. Bibliografie

1 Ene, N., Fabricarea cherestelei – Editura Universităţii


Bularca, M. Tehnologii moderne „Transilvania” Braşov, 1996.
2 Grigorescu, A., Tehnologia cherestelei EDP, Bucureşti, 2001.
Zamfira, A.,
Muntean, A.
3 Murari, M., ş.a. Fabricarea produselor din lemn Ed. Niculescu ABC, 2004.
Manual pentru anul I Şcoală profesională
4 Pentilescu M., Fabricarea produselor din lemn Ed. Economică
Georgescu E. Manual pentru anul I Şcoală profesională Preuniversitaria, 2002.

12
Modulul II: TEHNOLOGII DE OBŢINERE A CHERESTELEI

1. Notă introductivă

Modulul „Tehnologii de obţinere a cherestelei” face parte din pregătirea practică necesară
dobândirii calificării profesionale „Operator la fabricarea cherestelei” clasa a XI-a, învățământ
profesional de 2 ani, şi are alocat un număr de 210 ore conform planului de învăţământ, din care:
 60 ore - laborator tehnologic
 150 ore – instruire practică

Modulul vizează dobândirea de competenţe specifice calificării „Operator la fabricarea


cherestelei” în perspectiva folosirii tuturor achiziţiilor în practicarea acestei calificări şi în
continuarea pregătirii profesionale.

Modulul „Tehnologii de obţinere a cherestelei” reuneşte competenţe din unitatea de


competenţe tehnice specializate Tehnologii în hala de fabricaţie a cherestelei din standardul de
pregătire de nivel 2, domeniul Fabricarea produselor din lemn.

2. Unitatea de competenţe la care se referă modulul

 TEHNOLOGII ÎN HALA DE FABRICAŢIE A CHERESTELEI

13
3. Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare

MODULUL: TEHNOLOGII DE OBŢINERE A CHERESTELEI


Cunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare2
Rezultatul învăţării 1: Utilizează modele de tăiere
 Modele de tăiere simetrice şi asimetrice  Diferenţiază modele de tăiere  Diferenţierea modelelor de tăiere
reprezentate grafic, corect, utilizând: scară, simetrice şi asimetrice  Alegerea modelelor de tăiere
legendă, formă îngrijită, acurateţe, toleranţă  Aplică criteriile de alegere a  Întocmirea modelelor de tăiere
 Criterii de alegere a modelelor de tăiere prin modelelor de tăiere prin selectarea
selectarea metodelor grafice adecvate: zone de metodelor grafice adecvate
calitate a buştenilor, specificaţie dimensională  Întocmeşte modelele de tăiere prin
şi calitativă din comenzi, randament calitativ utilizarea mijloacelor grafice
maxim
 Mijloace grafice pentru diferenţierea modelelor
de tăiere: schiţe, grafice,diagrame, hărţi,
scheme tehnologice pentru interpretarea
rezultatelor
Rezultatul învăţării 2: Pregăteşte rama cu pânze a gaterului în raport cu modelul de tăiere
 Tipuri de dantură şi caracteristici  Alege pânza gaterului funcţie de  Alegerea şi pregătirea pânzelor
dimensionale ale pânzelor de gater tipul de dantură şi caracteristici  Montarea pânzelor în rama gaterului, în
 Operaţii de îndreptare şi tensionare, egalizare, dimensionale condiţii de siguranţă
ascuţire şi ceaprazuire a pânzelor de gater  Pregăteşte pânzele de gater
 Şabloane distanţiere şi bigle pentru montarea  Montează pânzele în rama gaterului
pânzelor în rama gaterului şabloane distanţiere, bigle
Rezultatul învăţării 3: Debitează buştenii cu ajutorul gaterelor
 Elementele constructive ale gaterului  Identifică elementele constructive ale  Descrierea elementelor constructive ale
 Mecanisme de deservire, aşezare, fixare şi gaterului gaterului şi a utilajelor auxiliare
centrare a buştenilor pe cărucioarele de  Utilizează mecanismele de deservire  Pregătirea gaterului în vederea debitării
prindere şi reazem a gaterului  Conducerea gaterului, în condiţii de
 Măsuri de protecţia muncii şi PSI la debitarea  Execută operaţii de debitare a siguranţă
buştenilor cu ajutorul gaterelor buştenilor
 Respectă normele de securitate şi

2
Criteriile de evaluare sunt stabilite pe baza criteriilor de performanţă din standardele de pregătire profesională
14
sănătate în muncă
Rezultatul învăţării 4: Debitează buşteni cu ajutorul ferăstrăului panglică
 Modele de tăiere raţionale pentru debitarea  Stabileşte modele de tăiere pentru  Raţionalizarea debitării buştenilor
buştenilor de răşinoase cu diametre mari şi a buştenii cu diametre mari şi a celor  Pregătirea ferăstrăului panglică şi a
buştenilor de foioase cu defecte calitative: cu cu defecte mecanismelor auxiliare
întoarceri la 900, cu întoarceri la 1800, pe zone  Efectuează operaţii de pregătire a  Executarea operaţiei de debitare la
 Operaţii de pregătire a pânzelor de ferăstrău: pânzelor de ferăstrău ferăstrăul panglică, în condiţii de
ascuţire, lipire, îndreptare, tensionare, planare,  Execută operaţii de debitare siguranţă
ceaprazuire
 Comenzi pentru executarea operaţiei de
debitare: fixare buştean, centrare, tăiere,
evacuare cherestea
 Măsuri de protecţia muncii şi PSI la debitarea
buştenilor cu ferăstraie panglică
Rezultatul învăţării 5: Aplică procedee moderne de debitare a buştenilor
 Operaţii de debitare a buştenilor în cherestea  Execută debitarea buştenilor în  Utilizarea debitării combinate gater-
cu destinaţie specială (instrumente muzicale, cherestea cu destinaţie specială ferăstrău panglică, în condiţii de
ambarcaţiuni, aviaţie)  Respectă normele de securitate a siguranţă
 Măsuri de protecţia muncii şi PSI la debitarea muncii şi PSI la debitarea buştenilor  Debitarea buştenilor în cherestea cu
buştenilor cu gatere şi cu ferăstraie panglică cu gatere şi ferăstraie panglică destinaţie specială, în condiţii de
siguranţă

15
4. Conţinutul formării

Se recomandă următoarea ordine de parcurgere a modulului:


1. Sisteme de debitare şi modele de tăiere:
1. 1. Dimensiuni ale cherestelei de răşinoase şi foioase:
 Dimensiuni nominale;
 Dimensiuni reale.
1.2. Sisteme de debitare a buştenilor:
 Debitarea pe plin;
 Debitarea pe prisme;
 Debitarea pe sferturi;
 Debitarea slavonă.
1.3. Modele de tăiere:
 Modele de tăiere pentru debitarea buştenilor de foioase: pe plin; pe prismă; pe
sferturi; prin debitare slavonă.
 Modele de tăiere pentru debitarea buştenilor de răşinoase: pe prismă.
2. Utilaje şi instalaţii folosite la debitarea buştenilor în cherestea:
2.1.Construcţia şi funcţionarea gaterului vertical.
2.2. Pregătirea gaterului în vederea debitării buştenilor:
- alegerea şi pregătirea pânzelor;
- montarea pânzelor în rama gaterului.
2.3. Debitarea buştenilor la gater.
2.4. Construcţia şi funcţionarea ferăstrăului – panglică de debitat buşteni.
2.5. Debitarea buştenilor la ferăstraie panglică.
3. Procedee moderne de debitare a buştenilor:
 Debitarea combinată a buştenilor: gater-ferăstrău panglică a comenzilor speciale
(cherestea pentru instrumente muzicale, ambarcaţiuni etc.).
4. Măsuri de protecţia muncii, PSI şi protecţia mediului la debitarea buştenilor în cherestea.

Conţinurile formării cuprind teme care pot fi abordate practic prin desfăşurarea de lucrări
de laborator şi de instruire practică.

5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului

Pentru parcurgerea modulului se recomandă utilizarea următoarelor resurse materiale


minime:
 Utilaje şi instalaţii folosite la debitarea buştenilor în cherestea .
 Mostre de materii prime: piese de cherestea de diverse dimensiuni.
 Scule: pânze de gater, pânze pentru ferăstraie panglică.
 Planşe cu modele de tăiere.

6. Sugestii metodologice

Conţinuturile programei modulului ,,Tehnologii de obținere a cherestelei” trebuie să fie


abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care
se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.
Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau
conţinutul modulului, în funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale

16
colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică
şi de ritmul de asimilare a cunoştinţelor de către colectivul instruit.
Modulul ,,Tehnologii de obţinere a cherestelei” are o structură elastică, deci poate
încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se
recomandă a se desfăşura la agentul economic, în laboratoare sau/şi în cabinete de specialitate din
unitatea de învăţământ sau de la agentul economic, dotate conform recomandărilor precizate în
unităţile de competenţe menţionate mai sus.
Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activităţi de învăţare
variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învăţare ale fiecărui elev.
Acestea vizează următoarele aspecte:
 aplicarea metodelor centrate pe elev, pe activizarea structurilor cognitive şi operatorii ale
elevilor, pe exersarea potenţialului psihofizic al acestora, pe transformarea elevului în
coparticipant la propria instruire şi educaţie;
 îmbinarea şi o alternanţă sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al elevului
(documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul personal,
instruirea programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe) cu
activităţile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor,exerciţiilor
practice, asaltului de idei etc.;
 folosirea unor metode care să favorizeze relaţia nemijlocită a elevului cu obiectele
cunoaşterii, prin recurgere la modele concrete;
 însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă, care oferă deschiderea
spre autoinstruire, spre învăţare continuă.
Pentru atingerea obiectivelor şi dezvoltarea competenţelor viozate de parcurgerea modulului,
pot fi derulate următoarele activităţi de învăţare:
 Elaborare de referate interdisciplinare;
 Exerciţii de documentare;
 Navigare pe internet în scopul documentării;
 Vizionări de materiale video (casete video, CD-uri);
 Vizite de documentare la agenţii economici;
 Practica la locul de muncă.

Se consideră că nivelul de pregătire este realizat corespunzător, dacă poate fi demonstrat


fiecare dintre rezultatele învăţării.
Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului ,,Tehnologii de
obţinere a cherestelei”, în continuare se recomandă câteva exemple de activităţi practice de
învăţare:
- exerciţii practice de identificare a tipurilor de utilaje şi instalaţii specifice;
- exerciţii practice de întocmire a modelelor de tăiere;
- exerciţii practice de pregătire a pânzelor de gater ;
- exerciţii practice de montare a pânzelor în rama gaterului;
- exerciţii practice de executare a operaţiilor de debitare a buştenilor;
- exerciţii practice de stabilire a modelelor de tăiere pentru buştenii cu diametre mari şi a celor
cu defecte;
- exerciţii practice de pregătire a pânzelor de ferăstrău;
- exerciţii practice de debitare a buştenilor în cherestea cu destinaţie specială.

17
7. Sugestii cu privire la evaluare

Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care cadrul
didactic va măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmăreşte măsura în
care elevii şi-au format competenţele propuse în standardele de pregătire profesională.
Evaluarea poate fi:
a. În timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor învăţării
 Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului şi de
metoda de evaluare – probe orale, scrise, practice.
 Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program stabilit,
evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp.
 Va fi realizată de către cadrul didactic pe baza unor probe care se referă explicit la
criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul de evaluare
specificat în standardul de pregătire profesională pentru fiecare rezultat al învăţării.
b. Finală
 Realizată printr-o lucrare cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul procesului de
predare/învăţare şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a cunoştinţelor,
abilităţilor şi atitudinilor.
Se recomandă următoarele instrumente de evaluare continuă:
 Fişe de observare;
 Fişe de lucru;
 Fişe de autoevaluare;
 Teste de verificarea cunoştinţelor cu itemi obiectivi, semiobiectivi şi subiectivi.
Ca instrumente de evaluare finală, se recomandă:
 Proiectul, prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a
bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de organizare a ideilor şi
materialelor într-un raport. Poate fi abordat individual sau de către un grup de elevi.
 Proba practică, prin care se evaluează abilităţi şi atitudini de efectuare a unor operaţii, în
hala de fabricaţie.
 Studiul de caz, care constă în descrierea unui produs, a unei imagini sau a unei înregistrări
electronice care se referă la un anumit proces tehnologic.
 Portofoliul, care oferă informaţii despre rezultatele şcolare ale elevilor, activităţile
extraşcolare etc.
În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ şi la final de tip sumativ
pentru verificarea atingerii competenţelor. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte
dobândirea competenţelor specificate în cadrul acestui modul. O competenţă se va evalua o singură
dată. Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele tehnice din standardul
de pregătire profesională.

8. Bibliografie

1 Ene, N., Fabricarea cherestelei – Editura Universităţii


Bularca, M. Tehnologii moderne „Transilvania” Braşov, 1996.
2 Grigorescu, A., Tehnologia cherestelei EDP, București, 2001.
Zamfira, A.,
Muntean, A.
3 Murari, M., ş.a. Fabricarea produselor din lemn Ed. Niculescu ABC, 2004.
Manual pentru anul I Şcoală profesională
4 Pentilescu M., Fabricarea produselor din lemn Ed. Economică
Georgescu E. Manual pentru anul I Şcoală profesională Preuniversitaria, 2002.

18
Modulul III: PRELUCRAREA ŞI SORTAREA CHERESTELEI

1. Notă introductivă

Modulul „Prelucrarea şi sortarea cherestelei” face parte din pregătirea practică necesară
dobândirii calificării profesionale „Operator la fabricarea cherestelei” clasa a XI-a, învățământ
profesional de 2 ani, şi are alocat un număr de 168 ore conform planului de învăţământ, din care:
 48 ore - laborator tehnologic
 120 ore - instruire practică

Modulul vizează dobândirea de competenţe specifice calificării „Operator la fabricarea


cherestelei” în perspectiva folosirii tuturor achiziţiilor în practicarea acestei calificări şi în
continuarea pregătirii profesionale.

Modulul „Prelucrarea şi sortarea cherestelei” reuneşte competenţe din unitatea de


competenţe tehnice specializate Prelucrarea şi sortarea cherestelei brute din standardul de
pregătire de nivel 2, domeniul Fabricarea produselor din lemn.

2. Unitatea de competenţe la care se referă modulul

 PRELUCRAREA ŞI SORTAREA CHERESTELEI BRUTE

19
3. Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare

MODULUL: PRELUCRAREA ŞI SORTAREA CHERESTELEI


Cunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare3
Rezultatul învăţării 1: Prelucrează cheresteaua brută de foioase
Operaţii şi utilaje pentru prelucrarea  Realizează operaţii de însemnare a  Însemnarea cherestelei de foioase
cherestelei brute de foioase: cherestelei de foioase  Efectuarea operaţiilor de secţionare, în
 Însemnare, prin analizarea feţelor, clasarea  Identifică utilajele necesare pentru condiţii de siguranţă
preliminară şi aplicarea semnelor prelucrarea cherestelei de foioase  Efectuarea operaţiilor de tivire şi
convenţionale  Execută operaţii de secţionare, tivire- spintecare, în condiţii de siguranţă
 Secţionare spintecare şi retezare  Efectuarea operaţiilor de retezare, în
 Tivire-spintecare  Respectă normele de securitate şi condiţii de siguranţă
 Retezare sănătate în muncă, specifice utilajelor
 Utilaje: ferăstraie circulare de retezat şi folosite
secţionat ferăstraie circulare de tivit şi
spintecat
Rezultatul învăţării 2: Prelucrează cheresteaua brută de răşinoase
Operaţii şi utilaje pentru prelucrarea  Analizează piesa de cherestea de  Analizarea piesei de cherestea în vederea
cherestelei brute de răşinoase: răşinoase, în vederea prelucrării prelucrării
 Criterii de analiză a piesei de cherestea în  Execută operaţii de prelucrare a  Stabilirea operaţiilor de prelucrare
vederea prelucrării: gradul de prelucrare pe cherestelei  Efectuarea operaţiilor de prelucrare, în
canturi, dimensiuni prezenţă defecte  Utilizează ferăstraiele circulare de condiţii de siguranţă
 Operaţii de prelucrare: tivire, spintecare, retezat şi spintecat pentru realizarea
retezare operaţiilor de prelucrare
 Utilaje: ferăstraie circulare de retezat şi
secţionat ferăstraie circulare de tivit şi
spintecat

3
Criteriile de evaluare sunt stabilite pe baza criteriilor de performanţă din standardele de pregătire profesională
20
Rezultatul învăţării 3: Sortează cheresteaua în depozit
Operaţii de sortare a cherestelei  Identifică sortimente de cherestea,  Stabilirea defectelor de fabricaţie
 Sortarea dimensională a cherestelei funcţie de defectele de structură şi de  Repartizarea cherestelei pe sortimente, în
 Sortarea calitativă a cherestelei: fabricaţie condiţii de siguranţă
- defecte de structură a cherestelei;  Sortează şi repartizează cheresteaua în
- defecte de fabricaţie a cherestelei. depozit, pe sortimente
Rezultatul învăţării 4: Inventariază cheresteaua în depozit
Operaţii de inventariere a cherestelei în  Utilizează instrumente de măsură  Măsurarea dimensiunilor pieselor de
depozit specifice operaţiilor de măsurare a cherestea, în condiţii de siguranţă
 Măsurarea dimensiunilor dimensiunilor pieselor de cherestea  Completarea documentelor de evidenţă în
 Completarea documentelor de evidenţă în  Completează documentele de evidenţă, depozit
depozit specifice depozitului de cherestea

21
4. Conţinutul formării

Se recomandă următoarea ordine de parcurgere a modulului:


1. Operaţii de prelucrare a cherestelei brute de foioase:
1.1. Însemnare;
1.2. Secţionare;
1.3. Tivire şi spintecare;
1.4. Retezare.
2. Operaţii de prelucrare a cherestelei brute de răşinoase:
2.1. Tivire;
2.2. Retezare.
3. Utilaje folosite la prelucrarea cherestelei brute:
3.1. Construcţia, funcţionarea şi reglarea ferăstraielor circulare de secţionat şi spintecat:
- ferăstrăul circular de tivit cu avans manual;
- ferăstrăul circular dublu, de tivit;
- ferăstrăul circular pendulă cu acţionare hidraulică;
- ferăstrăul circular de retezat tip pendulă cu articulaţie.
3.2. Măsuri de protecţia muncii, PSI şi protecţia mediului la prelucrarea cherestelei cu
ferăstraiele circulare.
4. Operaţii de sortare a cherestelei:
4.1. Sortarea dimensională a cherestelei.
4.2. Sortarea calitativă a cherestelei:
- defecte de structură a cherestelei;
- defecte de fabricaţie a cherestelei.
5. Operaţii de inventariere a cherestelei în depozit:
5.1. Măsurarea dimensiunilor.
5.2. Completarea documentelor de evidenţă în depozit.

Conţinurile formării cuprind teme care pot fi abordate practic prin desfăşurarea de lucrări
de laborator şi de instruire practică.

5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului

Pentru parcurgerea modulului se recomandă utilizarea următoarelor resurse materiale


minime:
 Diagrame
 Mostre de materii prime: piese de cherestea de foioase şi răşinoase
 Instrumente de măsură: metru, ruletă, şubler
 Utilaje: ferăstraie circulare de retezat şi secţionat ferăstraie circulare de tivit şi spintecat
 Scule: pânze, discuri tăietoare

6. Sugestii metodologice

Conţinuturile programei modulului ,,Prelucrarea și sortarea cherestelei” trebuie să fie


abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care
se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.
Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau
conţinutul modulului, în funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale
colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică
şi de ritmul de asimilare a cunoştinţelor de către colectivul instruit.
22
Modulul ,,Prelucrarea şi sortarea cherestelei” are o structură elastică, deci poate
încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se
recomandă a se desfăşura la agentul economic, în laboratoare sau/şi în cabinete de specialitate din
unitatea de învăţământ sau de la agentul economic, dotate conform recomandărilor precizate în
unităţile de competenţe menţionate mai sus.
Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activităţi de învăţare
variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învăţare ale fiecărui elev.
Acestea vizează următoarele aspecte:
 aplicarea metodelor centrate pe elev, pe activizarea structurilor cognitive şi operatorii ale
elevilor, pe exersarea potenţialului psihofizic al acestora, pe transformarea elevului în
coparticipant la propria instruire şi educaţie;
 îmbinarea şi o alternanţă sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al elevului
(documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul personal,
instruirea programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe) cu
activităţile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor,exerciţiilor
practice, asaltului de idei etc.;
 folosirea unor metode care să favorizeze relaţia nemijlocită a elevului cu obiectele
cunoaşterii, prin recurgere la modele concrete;
 însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă, care oferă deschiderea
spre autoinstruire, spre învăţare continuă.
Pentru atingerea obiectivelor şi dezvoltarea competenţelor viozate de parcurgerea modulului,
pot fi derulate următoarele activităţi de învăţare:
 Elaborare de referate interdisciplinare;
 Exerciţii de documentare;
 Navigare pe internet în scopul documentării;
 Vizionări de materiale video(casete video,CD-uri);
 Vizite de documentare la agenţii economici;
 Discuţii;
 Practica la locul de muncă.

Se consideră că nivelul de pregătire este realizat corespunzător, dacă poate fi demonstrat


fiecare dintre rezultatele învăţării.

Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului ,,Prelucrarea și


sortarea cherestelei”, în continuare se recomandă câteva exemple de activităţi practice de învăţare:
- exerciţii practice de însemnare a cherestelei de foioase
- exerciţii practice de efectuare a operaţiilor de secţionare
- exerciţii practice de efectuare a operaţiilor de tivire şi spintecare
- exerciţii practice de verificare a operaţiilor de retezare
- exerciţii aplicative de analizare a piesei de cherestea în vederea prelucrării
- exerciţii practice de reglare a utilajelor de prelucrare a cherestelei brute
- exerciţii practice de stabilire a defectelor de fabricaţie
- exerciţii practice de măsurare a dimensiunilor pieselor de cherestea
- exerciţii practice de repartizare a cherestelei pe sortimente
- exerciţii practice de completare a documentelor de evidenţă în depozit

23
7. Sugestii cu privire la evaluare

Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care cadrul
didactic va măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmăreşte măsura în
care elevii şi-au format competenţele propuse în standardele de pregătire profesională.
Evaluarea poate fi:
a. În timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor învăţării
 Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului şi de
metoda de evaluare – probe orale, scrise, practice.
 Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program stabilit,
evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp.
 Va fi realizată de către cadrul didactic pe baza unor probe care se referă explicit la
criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul de evaluare
specificat în standardul de pregătire profesională pentru fiecare rezultat al învăţării.
b. Finală
 Realizată printr-o lucrare cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul procesului de
predare/învăţare şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a cunoştinţelor,
abilităţilor şi atitudinilor.
Se recomandă următoarele instrumente de evaluare continuă:
 Fişe de observare;
 Fişe de lucru;
 Fişe de autoevaluare;
 Teste de verificarea cunoştinţelor cu itemi obiectivi, semiobiectivi şi subiectivi.

Ca instrumente de evaluare finală, se recomandă:


 Proiectul, prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a
bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de organizare a ideilor şi
materialelor într-un raport. Poate fi abordat individual sau de către un grup de elevi.
 Proba practică, prin care se evaluează abilităţi şi atitudini de efectuare a unor operaţii, în
depozitul de cherestea.
 Studiul de caz, care constă în descrierea unui produs, a unei imagini sau a unei înregistrări
electronice care se referă la un anumit proces tehnologic.
 Portofoliul, care oferă informaţii despre rezultatele şcolare ale elevilor, activităţile
extraşcolare etc.
În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ şi la final de tip sumativ
pentru verificarea atingerii competenţelor. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte
dobândirea competenţelor specificate în cadrul acestui modul. O competenţă se va evalua o singură
dată. Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele tehnice din standardul
de pregătire profesională.

8. Bibliografie

1 Ene, N., Fabricarea cherestelei – Editura Universităţii


Bularca, M. Tehnologii moderne „Transilvania” Braşov, 1996
2 Grigorescu, A., Tehnologia cherestelei EDP, București, 2001
Zamfira, A.,
Muntean, A.
3 Murari, M., ş.a. Fabricarea produselor din lemn Ed. Niculescu ABC, 2004
Manual pentru anul I Şcoală profesională
4 Pentilescu M., Fabricarea produselor din lemn Ed. Economică
Georgescu E. Manual pentru anul I Şcoală profesională Preuniversitaria, 2002

24
Modulul IV: VALORIFICAREA CHERESTELEI DE MICI DIMENSIUNI

1. Notă introductivă

Modulul „Valorificarea cherestelei de mici dimensiuni” face parte din pregătirea practică
necesară dobândirii calificării profesionale „Operator la fabricarea cherestelei” clasa a XI-a,
învățământ profesional de 2 ani, şi are alocat un număr de 147 ore conform planului de învăţământ,
din care:
 42 ore - laborator tehnologic
 105 ore - instruire practică

Modulul vizează dobândirea de competenţe specifice calificării „Operator la fabricarea


cherestelei” în perspectiva folosirii tuturor achiziţiilor în practicarea acestei calificări şi în
continuarea pregătirii profesionale.

Modulul „Valorificarea cherestelei de mici dimensiuni” reuneşte competenţe din unitatea


de competenţe tehnice generale Valorificarea cherestelei în ambalaje şi parchete din standardul
de pregătire profesională de nivel 2, domeniul Fabricarea produselor din lemn.

2. Unitatea de competenţe la care se referă modulul

 VALORIFICAREA CHERESTELEI ÎN AMBALAJE ŞI PARCHETE

25
3. Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare

MODULUL: VALORIFICAREA CHERESTELEI DE MICI DIMENSIUNI


Cunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare4
Rezultatul învăţării 1: Execută operaţii din procesul tehnologic al fabricării parchetelor
Tehnologia de fabricare a parchetelor  Identifică tipuri de parchete  Recunoaşterea tipurilor de parchete
 Tipuri de parchete: cu lambă şi uluc, cu  Reglează utilajele pentru prelucrarea  Executarea operaţiilor de prelucrare
falţ în coadă de rândunică, cu lambă şi uluc mecanică a parchetelor mecanică a frizelor, în condiţii de
 Operaţii pentru prelucrarea mecanică a  Specifică operaţiile de prelucrare siguranţă
parchetelor: rindeluire, profilare mecanică a parchetelor  Sortarea şi ambalarea parchetelor
 Operaţii de sortare şi ambalare a  Realizează operaţii de prelucrare
parchetelor mecanică a parchetelor
 Utilaje pentru prelucrarea mecanică a  Sortează şi ambalează parchete
parchetelor: maşini de rindeluit şi profilat
pe 4 feţe, maşini de frezat
Rezultatul învăţării 2: Realizează ambalaje din lemn
Tehnologia de fabricare a ambalajelor  Clasifică lăzile de ambalaj  Identificarea tipurilor de lăzi
 Tipuri de lăzi: din lemn masiv, din PAL şi  Enumeră operaţiile de prelucrare a  Executarea operaţiilor de debitare a
mixt, fixe, demontabile, de uz general, de elementelor pentru lăzi elementelor pentru lăzi, în condiţii de
uz special  Reglează utilajele pentru prelucrarea siguranţă
 Operaţii de prelucrare a elementelor pentru elementelor de lăzi  Executarea operaţiilor de prelucrare
lăzi: spintecare, retezare, rindeluire,  Execută operaţii de prelucrare mecanică a elementelor pentru lăzi, în
cepuire, frezare, burghiere mecanică a elementelor de lăzi condiţii de siguranţă
 Utilaje pentru prelucrarea elementelor de
lăzi: ferăstraie circulare de spintecat şi
retezat, maşini de rindeluit, maşini de
cepuit, maşini de frezat, maşini speciale
pentru lăzi
Rezultatul învăţării 3: Prelucrează elemente pentru butoaie
Operaţii şi utilaje de prelucrare a elementelor  Precizează elementele pentru  Executarea operaţiilor de formare a
pentru butoaie fabricarea butoaielor mantalei, în condiţii de siguranţă
 Elemente pentru butoaie: mantale, funduri  Enumeră operaţiile de prelucrare  Decuparea şi profilarea fundurilor de

4
Criteriile de evaluare sunt stabilite pe baza criteriilor de performanţă din standardele de pregătire profesională
26
 Operaţii: retezarea doagelor brute, mecanică a elementelor pentru butoaie butoaie, în condiţii de siguranţă
rindeluirea concav-convexă,decupare,  Realizează operaţii de formare a
profilare funduri mantalei, de decupare şi profilare a
 Utilaje: ferăstrău circular dublu de retezat, fundurilor de butoaie
maşină de rindeluit cu cuţite profilate,
maşină cu disc circular sferic şi cap de
frezat

27
4. Conţinutul formării

Se recomandă următoarea ordine de parcurgere a modulului:


1. Tehnologia de fabricare a parchetelor
1.1. Tipuri de parchete:
- cu lambă şi uluc, cu falţ, în coadă de rândunică etc.
1.2. Operaţii pentru prelucrarea mecanică a parchetelor:
- rindeluire, profilare
1.3. Operaţii de sortare şi ambalare a parchetelor
1.4. Utilaje pentru prelucrarea mecanică a parchetelor:
- maşini de rindeluit şi profilat pe 4 feţe, maşini de frezat

2. Tehnologia de fabricare a ambalajelor


2.1. Tipuri de lăzi:
- din lemn masiv, din PAL şi mixt, fixe, demontabile, de uz general, de uz special
2.2. Operaţii de prelucrare a elementelor pentru lăzi:
- spintecare, retezare, rindeluire, cepuire, frezare, burghiere
2.3. Utilaje pentru prelucrarea elementelor de lăzi:
- ferăstraie circulare de spintecat şi retezat, maşini de rindeluit, maşini de cepuit
maşini de frezat, maşini speciale pentru lăzi

3. Operaţii şi utilaje de prelucrare a elementelor pentru butoaie


3.1. Elemente pentru butoaie:
- mantale, funduri
3.2. Operaţii de prelucrare:
- retezarea doagelor brute, rindeluirea concav-convexă,decupare, profilare funduri
3.3. Utilaje pentru prelucrarea elementelor de butoaie:
- ferăstrău circular dublu de retezat, maşină de rindeluit cu cuţite profilate, maşină cu
disc circular sferic şi cap de frezat

Conţinurile formării cuprind teme care pot fi abordate practic prin desfăşurarea de lucrări
de laborator şi de instruire practică.

5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului

Pentru parcurgerea modulului se recomandă utilizarea următoarelor resurse materiale


minime:
 Mostre de materii prime: elemente de parchet, elemente de lădiţe de ambalaj, elemente de
butoaie
 Instrumente de măsură şi control: ruletă, şubler, micrometru, echer, umidometru etc.
 Utilaje pentru prelucrarea mecanică a parchetelor: maşini de rindeluit şi profilat pe 4
feţe, maşini de frezat
 Utilaje pentru prelucrarea elementelor de lăzi: ferăstraie circulare de spintecat şi retezat,
maşini de rindeluit, maşini de cepuit maşini de frezat, maşini speciale pentru lăzi
 Utilaje pentru prelucrarea elementelor de butoaie: ferăstrău circular dublu de retezat,
maşină de rindeluit cu cuţite profilate, maşină cu disc circular sferic şi cap de frezat
 Scule: discuri tăietoare, cuţite, freze

28
6. Sugestii metodologice

Conţinuturile programei modulului „Valorificarea cherestelei de mici dimensiuni” trebuie


să fie abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu
care se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.
Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau
conţinutul modulului, în funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale
colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică
şi de ritmul de asimilare a cunoştinţelor de către colectivul instruit.
Modulul „Valorificarea cherestelei de mici dimensiuni” are o structură elastică, deci
poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se
recomandă a se desfăşura la agentul economic, în laboratoare sau/şi în cabinete de specialitate din
unitatea de învăţământ sau de la agentul economic, dotate conform recomandărilor precizate în
unităţile de competenţe menţionate mai sus.
Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activităţi de învăţare
variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învăţare ale fiecărui elev.
Acestea vizează următoarele aspecte:
 aplicarea metodelor centrate pe elev, pe activizarea structurilor cognitive şi operatorii ale
elevilor, pe exersarea potenţialului psihofizic al acestora, pe transformarea elevului în
coparticipant la propria instruire şi educaţie;
 îmbinarea şi o alternanţă sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al elevului
(documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul personal,
instruirea programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe) cu
activităţile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor,exerciţiilor
practice, asaltului de idei etc.;
 folosirea unor metode care să favorizeze relaţia nemijlocită a elevului cu obiectele
cunoaşterii, prin recurgere la modele concrete;
 însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă, care oferă deschiderea
spre autoinstruire, spre învăţare continuă.
Pentru atingerea obiectivelor şi dezvoltarea competenţelor viozate de parcurgerea modulului,
pot fi derulate următoarele activităţi de învăţare:
 Elaborare de referate interdisciplinare;
 Exerciţii de documentare;
 Navigare pe internet în scopul documentării;
 Vizionări de materiale video(casete video,CD-uri);
 Vizite de documentare la agenţii economici;
 Discuţii;
 Practica la locul de muncă.
Se consideră că nivelul de pregătire este realizat corespunzător, dacă poate fi demonstrat
fiecare dintre rezultatele învăţării.
Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulul „Valorificarea
cherestelei de mici dimensiuni”, în continuare se recomandă câteva exemple de activităţi practice
de învăţare:
- exerciţii practice de identificare a tipurilor de parchete;
- exerciţii practice de executare a operaţiilor de prelucrare mecanică a frizelor;
- exerciţii practice de sortarea şi ambalare a parchetelor;
- exerciţii aplicative de reglare a utilajelor;
- exerciţii practice de executare a operaţiilor de debitare a elementelor pentru lăzi;
- exerciţii practice de executare a operaţiilor de prelucrare mecanică a elementelor pentru lăzi;
- exerciţii practice de executare a operaţiilor de formare a mantalei;
- exerciţii practice de decupare şi profilare a fundurilor de butoaie.

29
7. Sugestii cu privire la evaluare

Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care cadrul
didactic va măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmăreşte măsura în
care elevii şi-au format competenţele propuse în standardele de pregătire profesională.
Evaluarea poate fi:
a. În timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor învăţării
 Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului şi de
metoda de evaluare – probe orale, scrise, practice.
 Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program stabilit,
evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp.
 Va fi realizată de către cadrul didactic pe baza unor probe care se referă explicit la
criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul de evaluare
specificat în standardul de pregătire profesională pentru fiecare rezultat al învăţării.
b. Finală
 Realizată printr-o lucrare cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul procesului de
predare/ învăţare şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a cunoştinţelor,
abilităţilor şi atitudinilor.
Se recomandă următoarele instrumente de evaluare continuă:
 Fişe de observare;
 Fişe de lucru;
 Fişe de autoevaluare;
 Teste de verificarea cunoştinţelor cu itemi obiectivi, semiobiectivi şi subiectivi.
Ca instrumente de evaluare finală, se recomandă:
 Proiectul, prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a
bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de organizare a ideilor şi
materialelor într-un raport. Poate fi abordat individual sau de către un grup de elevi.
 Proba practică, prin care se evaluează abilităţi şi atitudini de efectuare a unor operaţii, de
valorificare a cherestelei de mici dimensiuni.
 Studiul de caz, care constă în descrierea unui produs, a unei imagini sau a unei înregistrări
electronice care se referă la un anumit proces tehnologic.
 Portofoliul, care oferă informaţii despre rezultatele şcolare ale elevilor, activităţile
extraşcolare etc.
În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ şi la final de tip sumativ
pentru verificarea atingerii competenţelor. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte
dobândirea competenţelor specificate în cadrul acestui modul. O competenţă se va evalua o singură
dată. Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele tehnice din standardul
de pregătire profesională.

8. Bibliografie

1 Ene, N., Fabricarea cherestelei – Editura Universităţii


Bularca, M. Tehnologii moderne „Transilvania” Braşov, 1996.
2 Grigorescu, A., Tehnologia cherestelei EDP, Bucureşti, 2001.
Zamfira, A.,
Muntean, A.
3 Murari, M., ş.a. Fabricarea produselor din lemn Ed. Niculescu ABC, 2004.
Manual pentru anul I Şcoală profesională
4 Pentilescu M., Fabricarea produselor din lemn Ed. Economică
Georgescu E. Manual pentru anul I Şcoală profesională Preuniversitaria, 2002.

30
Modulul V: DEPOZITAREA ŞI TRATAREA CHERESTELEI

1. Notă introductivă

Modulul „Depozitarea şi tratarea cherestelei” face parte din stagiul de pregătire practică
- CDL necesar dobândirii calificării profesionale „Operator la fabricarea cherestelei” şi are alocat
un număr de 150 ore de instruire practică, conform planului de învăţământ.

Modulul vizează dobândirea de competenţe specifice calificării „Operator la fabricarea


cherestelei” în perspectiva folosirii tuturor achiziţiilor în practicarea acestei calificări şi în
continuarea pregătirii profesionale.

Modulul „Depozitarea şi tratarea cherestelei” reuneşte competenţe din unitatea de


competenţe tehnice specializate Aburirea şi antiseptizarea cherestelei din standardul de pregătire
profesională de nivel 2, domeniul Fabricarea produselor din lemn.

2. Unitatea de competenţe la care se referă modulul

 ABURIREA ŞI ANTISEPTIZAREA CHERESTELEI

31
3. Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare

MODULUL: DEPOZITAREA ŞI TRATAREA CHERESTELEI


Cunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare5
Rezultatul învăţării 1: Pregăteşte şi alimentează instalaţia de aburire a cherestelei de fag
Instalaţii de aburire a cherestelei  Execută operaţii de verificare a  Verificarea instalaţiei de aburire
 Operaţii de verificare a elementelor instalaţiei de aburire a cherestelei  Pregătirea cherestelei de fag pentru
constructive şi a parametrilor funcţionali:  Stivuieşte cheresteaua de fag pentru aburire
ventile de admisie a aburului, conducte de aburire  Alimentarea cu cherestea a camerelor de
distribuţie, ţevi perforate, etanşeitatea  Efectuează operaţii de alimentare cu aburire, în condiţii de siguranţă
uşilor cherestea a camerelor de aburire
 Operaţii de alimentare cu cherestea a
camerelor de aburire
Rezultatul învăţării 2: Urmăreşte procesul de aburire a cherestelei de fag
Parametrii procesului de aburire  Stabileşte parametrii procesului de  Stabilirea duratei de aburire
 Durata procesului aburire  Reglarea consumului de abur, în condiţii
 Consumul de abur  Reglează consumul de abur de siguranţă
 Temperatură  Aplică criteriile de verificare a calităţii  Verificarea calităţii aburirii
Criterii de verificare a calităţii aburirii aburirii cherestelei
cherestelei
 Gradul de uniformitate a culorii pe
suprafaţă şi în secţiune
Rezultatul învăţării 3: Deserveşte instalaţia de antiseptizare a cherestelei
Instalaţii de antiseptizare a cherestelei  Efectuează operaţii de pregătire a  Pregătirea instalaţiei şi prepararea
 Operaţii de pregătire a instalaţiei şi instalaţiei de antiseptizare a cherestelei soluţiei de antiseptizare
preparare a soluţiei de antiseptizare:  Prepară soluţia de antiseptizare  Pregătirea cherestelei pentru antiseptizare
curăţare bazin, preparare a soluţiei de  Realizează operaţii de pregătire a  Efectuarea operaţiei de antiseptizare a
pentaclorfenolat de sodiu cherestelei pentru antiseptizare cherestelei, în condiţii de siguranţă
 Operaţii de pregătire a cherestelei pentru  Manipulează şi imersează pachetele de
antiseptizare: curăţare, prestivuire cherestea în soluţia de antiseptizare
 Operaţii de antiseptizare: manipulare,
imersie a pachetelor de cherestea

5
Criteriile de evaluare sunt stabilite pe baza criteriilor de performanţă din standardele de pregătire profesională
32
4. Conţinutul formării

Se recomandă următoarea ordine de parcurgere a modulului:

1. Instalaţii de aburire a cherestelei:


1.1. Operaţii de verificare a elementelor constructive şi a parametrilor funcţionali:
- ventile de admisie a aburului, conducte de distribuţie, ţevi perforate, etanşeitatea uşilor.
1.2. Operaţii de alimentare cu cherestea a camerelor de aburire.
2. Parametrii procesului de aburire:
2.1. Durata procesului;
2.2. Consumul de abur;
2.3. Temperatură.
3. Criterii de verificare a calităţii aburirii cherestelei:
3.1. Gradul de uniformitate a culorii pe suprafaţă şi în secţiune.
4. Instalaţii de antiseptizare a cherestelei:
4.1. Operaţii de pregătire a instalaţiei şi preparare a soluţiei de antiseptizare:
- curăţare bazin, preparare a soluţiei de pentaclorfenolat de sodiu.
4.2. Operaţii de pregătire a cherestelei pentru antiseptizare:
- curăţare, prestivuire.
4.3. Operaţii de antiseptizare:
- manipulare, imersie a pachetelor de cherestea.

Conţinurile formării cuprind teme care pot fi abordate practic prin desfăşurarea stagiilor de
pregătire practică la agentul economic sau în atelierele unităţii de învăţământ.

5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului

Pentru parcurgerea modulului se recomandă utilizarea următoarelor resurse materiale minime:


 Instalaţie de aburire a cherestelei de fag;
 Instrumente şi aparate de măsură: termometru, manometru, ceas;
 Mostre etalon de cherestea de fag aburită;
 Instalaţii de antiseptizare a cherestelei;
 Soluţii de antiseptizare a cherestelei.

6. Sugestii metodologice

Conţinuturile programei modulului ,,Depozitarea și tratarea cherestelei” trebuie să fie


abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care
se lucrează şi de resursele materiale existente.
Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau
conţinutul modulului, în funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale
colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică
şi de ritmul de dobândire a competenţelor de către colectivul instruit.
Modulul ,,Depozitarea şi tratarea cherestelei” are o structură elastică, deci poate
încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se
recomandă a se desfăşura la agentul economic, dotat conform recomandărilor precizate în unităţile
de competenţe menţionate mai sus.
Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activităţi de învăţare
variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învăţare ale fiecărui elev.
Acestea vizează următoarele aspecte:
33
 aplicarea metodelor centrate pe elev, pe activizarea structurilor cognitive şi operatorii ale
elevilor, pe exersarea potenţialului psihofizic al acestora, pe transformarea elevului în
coparticipant la propria instruire şi educaţie;
 îmbinarea şi o alternanţă sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al elevului
(documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul personal,
instruirea programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe) cu
activităţile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor, exerciţiilor
practice, asaltului de idei etc.;
 folosirea unor metode care să favorizeze relaţia nemijlocită a elevului cu obiectele
cunoaşterii, prin recurgere la modele concrete;
 însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă, care oferă deschiderea
spre autoinstruire, spre învăţare continuă.
Pentru atingerea obiectivelor şi dezvoltarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului,
pot fi derulate următoarele activităţi de învăţare:
 Elaborare de referate interdisciplinare;
 Exerciţii de documentare;
 Navigare pe internet în scopul documentării;
 Vizionări de materiale video(casete video,CD-uri);
 Vizite de documentare la agenţii economici;
 Discuţii;
 Practica la locul de muncă.

Se consideră că nivelul de pregătire este realizat corespunzător, dacă poate fi demonstrat


fiecare dintre rezultatele învăţării.

Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului ,,Depozitarea şi


tratarea cherestelei”, în continuare se recomandă câteva exemple de activităţi practice de învăţare:
- exerciţii practice de verificare a instalaţiei de aburire;
- exerciţii aplicative de analiză a parametrilor regimului de aburire;
- exerciţii practice de pregătire a cherestelei de fag pentru aburire;
- exerciţii aplicative de stabilire a parametrilor de aburire;
- exerciţii aplicative de verificare a calităţii aburirii;
- exerciţii practice de pregătire a instalaţiei de antiseptizare a cherestelei;
- exerciţii practice de prepare a soluţiei pentru antiseptizare;
- exerciţii practice de pregătire a cherestelei pentru antiseptizare;
- exerciţii practice de efectuare a operaţiei de antiseptizare.

7. Sugestii cu privire la evaluare

Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care cadrul
didactic va măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmăreşte măsura în
care elevii şi-au format competenţele propuse în standardele de pregătire profesională.
Evaluarea poate fi:
a. În timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor învăţării
 Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului şi de
metoda de evaluare – probe orale, scrise, practice.
 Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program stabilit,
evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp.

34
 Va fi realizată de către cadrul didactic pe baza unor probe care se referă explicit la
criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul de evaluare
specificat în standardul de pregătire profesională pentru fiecare rezultat al învăţării.

b. Finală
 Realizată printr-o lucrare cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul procesului de
predare/ învăţare şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a cunoştinţelor,
abilităţilor şi atitudinilor.
Se recomandă următoarele instrumente de evaluare continuă:
 Fişe de observare;
 Fişe de lucru;
 Fişe de autoevaluare;
 Teste de verificarea cunoştinţelor cu itemi obiectivi, semiobiectivi şi subiectivi.

Ca instrumente de evaluare finală, se recomandă:


 Proiectul, prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a
bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de organizare a ideilor şi
materialelor într-un raport. Poate fi abordat individual sau de către un grup de elevi.
 Proba practică, prin care se evaluează abilităţi şi atitudini de efectuare a unor operaţii, de
depozitare şi tratare a cherestelei.
 Studiul de caz, care constă în descrierea unui produs, a unei imagini sau a unei înregistrări
electronice care se referă la un anumit proces tehnologic.
 Portofoliul, care oferă informaţii despre rezultatele şcolare ale elevilor, activităţile
extraşcolare etc.
În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ şi la final de tip sumativ
pentru verificarea atingerii competenţelor. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte
dobândirea competenţelor specificate în cadrul acestui modul. O competenţă se va evalua o singură
dată.
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele tehnice din standardul
de pregătire profesională.

8. Bibliografie

1 Ene, N., Fabricarea cherestelei – Editura Universităţii


Bularca, M. Tehnologii moderne „Transilvania” Braşov, 1996.
2 Grigorescu, A., Tehnologia cherestelei EDP, Bucureşti, 2001.
Zamfira, A.,
Muntean, A.
3 Murari, M., ş.a. Fabricarea produselor din lemn Ed. Niculescu ABC, 2004.
Manual pentru anul I Şcoală profesională
4 Pentilescu M., Fabricarea produselor din lemn Ed. Economică
Georgescu E. Manual pentru anul I Şcoală profesională Preuniversitaria, 2002.

35

S-ar putea să vă placă și