Pentru combaterea insectelor si a bolior se folosesc mai multe masuri:

- masuri agrotehnice,acestea sunt necesare si importante avand in special un rol de prevenire

- mobilizarea terenului prin araturi si prasile, prin care se scot la suprafata insectele larvele etc.
- efectuarea taierilor
- distrugerea tufisurilor,care gazduiesc numeroase insecte daunatoare
- scuturarea si arderea insectelor
- masuri de carantina prin care se izoleaza zonele infestate
Metode de prevenire şi combatere.
1. Respectarea carantinei fitosanitare.
2. La înfiinţarea plantaţiilor se va folosi numai material săditor sănătos
procurat din pepiniere autorizate.
3. Distrugerea din apropierea pepinierelor şi a plantaţiilor de pomi a
speciilor sensibile la atacul păduchelui, cum sunt: păducelul, lemnul câinesc şi gutuiul japonez.
4. Aplicarea tratamentelor chimice, care se pot executa:
a) în timpul repausului vegetativ;
b) în timpul perioadei de vegetaţie.
În timpul iernii se aplică 1 – 2 tratamente, în funcţie de gradul de infestarea plantaţiilor şi anume:
 în livezile cu stare fitosanitară bună se aplică un singur tratament;
 în livezile infestate se aplică 2 tratamente cu unul din următoarele produse: Ulei Cosmol
– 2,0 %; Ulei Oleoekalux – 1,5 %; Aplaudussuper – 1,5 %; Carbetox 37 CE – 1,0 %; Zeamă
sulfocalcică 20 %;Fyfanon 50 EC – 0,6 %; Admiral 10 EC – 0,1 %; Ulei Spindel – 1,5%; Ulei
Oleocarbetox – 3 %; Oleodiazol – 1,5 %; Polisulfură de bariu – 6 %; Pallas 50 EC – 0,6 %; Smart
44 EW – 0,7 %.
Metode de aplicare a tratamentelor
 În vederea prevenirii sau combaterii agenţilor patogeni ai bolilor foliare, produsele pot fi
aplicate prin prăfuiri, stropiri sau cu aerosoli.
 Prăfuirile presupun distribuirea uniformă a fungicidului condiţionat sub formă de pulbere
fină pe suprafeţele frunzelor, lăstarilor şi ramurilor. Aceste substanţe au o stabilitate mare
şi se pot distribui cu maşini relativ simple dar uniformitatea distribuirii depinde de curenţii
atmosferici şi presupune un consum mare de substanţă pe hectar, fiind în prezent mai puţin
utilizate.
 Stropirile se aplică folosind aparate portabile, carosabile sau aeronave ca elicopterele şi
avioanele.

3
  Tratarea chimică a seminţelor se poate face pe cale umedă, semiumedă sau uscată.

Masuri de prevenire si combatere

METODE FIZICE DE COMBATERE A BOLILOR SI DAUNATORILOR
Metode fizice. Principalele metode folosite:
a)arderea cu flacara, metoda de distrugerea buruienilor din culturile prasitoare, din jurul
pomilor fructiferi sau din randurile de pomi fructiferi;
b)sterilizarea solului, se practica in sere, rasadnite, la solul pentru ghivecele nutritive. In
camp se realizeaza prin arderea miristei.
In sere, intre doua cicluri de productie se folosesc vapori de apa supraincalzita

 Tăierea ramurilor atacate, răzuirea tulpinilor şi a ramurilor mai groase şi distrugerea prin
ardere a resturilor în care se găsesc şi adulţii hibernanţi.
 În timpul hrănirii suplimentare a adulţilor în primăvară se recomandă scuturarea pomilor
şi distrugerea adulţilor adunaţi.
Vara, la începutul lunii iunie, se vor aşeza brâie capcană în jurul trunchiului sau a
ramurilor mai groase pentru capturarea noilor adulţi, care se retrag pentru diapauză estivală

Principalele boli sunt:

1.Plum poxul (varsatul prunelor) produs de virusul Prunus virus. Atacul se manifesta
pe frunzele si pe fructele provenite de la soiurile sensibile. Pe frunzele complet dezvoltate apar
pete de culoare verde-deschis sau galbui, de forma circulara sau semicirculara, raspandite pe
intreaga suprafata a limbului. Pe suprafata fructelor sensibile apar pete circulare sau alungite,
de culoare galbuie-verzuie, cu aspect apos. In dreptul acestor pete, mezocarpul fructelor se
coloreaza in rosu sau violaceu si are o consistenta gomoasa.
Masuri de prevenire si combatere:
-folosirea de altoi si portaltoi sanatosi
-cultivarea de soiuri rezistente
-combaterea chimica a insectelor vectoare responsabile de transmiterea bolii

4
 2.Ciuruirea bacteriana produsa de bacteria Xanthomonas campestris pv. pruni. Boala
se manifesta pe frunze, fructe si lastarii tineri. Pe frunze apar pete circulare, apoase, de culoare
verde-galbui sau verde inchis, care devin treptat brune-rosietice, fiind inconjurate de un halou
de culoare galbena. Tesutul din dreptul petelor se necrozeaza, se desprinde si cade, frunzele
raman astfel ciuruite, perforate. Pe fructe apar pete mici, circulare, confluente, brun-
negricioase, adancite in mezocarp cu exudat pe suprafata. Fructele atacate crapa, se deformeaza,
prezinta scurgeri de clei.
Masuri de prevenire si combatere:
-taierea si arderea ramurilor atacate
-folosirea de altoi sanatosi si rezistenti
-tratamente cu Zeama bordeleza, Dithane M 45

3.Fainarea caisului produsa de ciuperca Podosphaera tridactyla. Frunzele si lastarii

atacati sunt acoperiti de miceliu albicios, care devine treptat galbui, purulent ca urmare a
formarii conidioforilor. Pe fructe, atacul se manifesta de timpuriu, cand acestea au marimea
unei alune; apar pete albicioase, alcatuite din filamentele miceliene ale ciupercii, care se
strecoara printre pubescenta fructului, alcatuind o tesatura cu aspect arahnoiden. Cu timpul
petele se necrozeaza, epiderma isi pierde elasticitatea si apar crapaturi, care expun fructele la
diferitele infectii banale.
Masuri de prevenire si combatere:
-taierea si arderea lastarilor atacati

5
 -cultivarea de soiuri si hibrizi rezistenti
-tratamente chimice cu Shavit

4.Cancerul bacterian produs de bacteria Agrobacterium radiobacter pv. tumefaciens.

Boala se manifesta pe radacini si la bza tulpinii, in zona coletului. Pe organele atacate apar la
inceput tumori mici, netede, lucioase, moi, de culoare alba sau verzuie. Cu timpul tumorile
cresc in dimensiuni, capata aspect rugos, ondulat, iar culoarea devine bruna si are consistenta
tare, lemnoasa. Ca urmare a ataculuipomi se dezvolta slab, prezinta frunze usor clorozate si
ingustate si dau recolte slabe si de calitate inferioara.
Masuri de prevenire si combatere:
-folosirea de material sanatos
-evitarea producerii de rani in momentul efectuarii lucrarilor de intretinere

5.Monilioza produsa de ciuperca Monilinia laxa. Sunt atacate fructele, florile, frunzele si
ramurile tinere in timpul primaverii. Florile de la varful ramurilor tinere in cea mai mare parte
se ofilesc, se brunifica si se usuca, dar nu cad. Frunzele tinere se brunifica, se usuca si sa
rasucesc, iar ramurile tinere se usuca incepand de la varf si atarna in jos, simptom cunoscut sub
denumirea de ‘vestejirea moniliana’. Pe fructe boala se manifesta prin putregai brun si
mumifiere. Putregaiul brun apare pe vreme calda si ploioasa, pe fructe apar pete brune care se
intind si cuprind pulpa intreaga. Pe suprafata fructelor apar sporochiile ciupercii. Mumifierea
apare pe vreme calda si secetoasa, in acest caz fructele se deshidrateaza, se intaresc, devin
pietroase si raman atarnate de pomi si in timpul iernii.
Masuri de prevenire si combatere:
-distrugerea prin ardere a lastarilor si fructelor atacate

6
 -tratamente chimice cu Zeama bordeleza, Topsin

Tratamente pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor la cais

Nr. Bolile şi dăunătorii combătuţi Perioada Produsele Conc.
trat. ( luna, folosite
%
decada)
1 Păduchele din San Jose, păduchele Noimebrie, 1 Dibutox 25 1,0
ţestos (Eulecanium corni), ouăle de Ianuarie, 1
păduchi de frunze, ouăle de
acarieni, ouă de insecte
defoliatoarea
2 Monilinia laxa, Ascospora b., Februarie, 2 Zeamă 1,0
Fusicladium cerasi, Gnomonia bordeleză
erythrostoma, Cytospora cincta, (SO4Cu +
Stereum purpureum etc. var pastă 2,0
3 Monilinia laxa, Ascospors Aprilie, 1 Turdacupral 0,3
beijerinckii, Fusicladium cerasi, 50 +
1,5
Cytospora cincta, Gnomonia US – RV
erythrostoma, Stereum purpureum, 92%
afide, ouă hibernante de acarieni,
insecte defoliatoare etc.
4 Monilinia laxa, Ascospors b., Aprilie, 3 Ziram 75 + 0,4
Fusicladium cerasi, Cytospora Rovral 50 0,150
cincta, Gnomonia erythrostoma, Rm. Vâlcea
Stereum p., afide, acarieni, insecte +
defoliatoare etc. Zolone 35 0,2
EC Oradea
5 Monilinia laxa, Ascospors b., Mai, 1 Rovral 50 0,1
Fusicladium cerasi, Cytospora Rm. Vâlcea
cincta, Gnomonia erythrostoma, +
Stereum p., afide, acarieni, insecte Metoben 70 0,05
defoliatoare, Laspeyresia m., +
Carpocapsa pomonella (G.1) Sinoratox R 0,1
35
6 Laspeyresia molesta, Anarsia Mai, 2 Rovral 50 0,1
lineatella, afide, insecte Rm Vâlcea
defoliatoare, acarieni, monilioză, +

7
 Ascospora b., Fusicladium c., Metoben 70 0,05
Cytospora c., Gnomonia +
0,0126
erythrostoma, bacterioze, Stereum Decis 2,5
purpureum etc. EC Dudeşti
7 Laspeyresia molesta, Anarsia Mai, 3 Metoben 70 0,07
lineatella, afide, insecte +
0,0125
defoliatoare, acarieni, monilioză, Decis 2,5
Ascospora b., Fusicladium c., Dudeşti
Cytospora c., Gnomonia
erythrostoma, bacterioze, Stereum
purpureum etc.
8 Păduchele din San Jose (G.1), Iunie, 1 Metoben 70 0,07
Anarsia lineatella, Laspeyresia +
0,5
molesta, Laspeyresia molesta, Carbetox 37
insecte defoliatoare, păduchi de
frunze, acarieni, monilioze,
bacterioze, rapăn, ciuruirea
frunzelor, Stereum purpureum etc.
9 Păduchele din San Jose (G.1), Iunie, 2 Metoben 70 0,07
Hphantria cunea, acarieni, afide, +
0,5
Cytospora cincta, Gnomonia Carbetox 37
erythrostoma, Puccinia pruni + 0,2
spinosae, monilioze, ciuruirea Dicofol
frunzelor, bacterioze, rapăn, 18,5
Stereum purpureum
10 Gnomonia erythrostoma, August, 2 Ziram 75 + 0,4
monilioze, rugină, ciuruirea Carbetox 37
0,5
frunzelor, rapăn, păduchele din San +
Jose (G.2), acarieni, afide, insecte Dicofol 0,2
defoliatoare 18,5
11 Păduchele din San Jose (G.2), August, 3 Ziram 75 + 0,4
afide, insecte defoliatoare, Carbetox 37
0,5
monilioză, rugină, rapăn, ciuruirea
frunzelor, Gnomonia erythrostoma,
Stereum purpureum
12 Monilioze, Cytospora cincta, Septembrie, Zeamă
Gnomonia erythrostoma, 3 bordeleză
1
Ascospora beijerinckii, Stereum (SO4Cu +
purpureum var pastă) 2

Nr.crt. CT. Cantitatea

8
 Lucrarea Nr.articol din Coef.de Ha Ha. a..n.
caracteristici şi utilajul NPC/79 transf. 1/70
folosit anexa 1
1 Stropit cu MSPP 8 128 0,37 8/ 560 2,96/207,2
tratamente
TOTAL 1ha Total ha.a.n. 2,96/ 207,2
LUCRĂRI 70 ha
MECANICE Tarif RON/ha.a.n 250
PENTRU: Total pentru un ha. RON 740,00/ 51800

Cap.III Materii şi materiale

Greutate pentru
Nr. Denumirea UM Cantitatea Valoarea transp.
crt. 1 ha/ 70 ha RON / TOTAL
U.M. RON
0 1 2 3 4 5 6
1 Fungicide: 4800 l Kg 14,4/ 1008 40 576/ 40320 14,4/1008
soluţie x 0,3%
2 Insecticide: 4800 l Kg 9,6/ 672 80 768/53760 9,6/672
soluţie x 0,2%
TOTAL VALOARE MATERII pentru 1 hectar 1344/94080 24/ 1680
ŞI MATERIALE 70 ha

Cap.IV Transporturi de materii şi materiale

Distanţa Cantitatea Volum total t/km

Nr. Denumirea-grupa de transp. transport.
crt. Km. tone
1 Insectofungicide 50 0,36 18
TOTAL TRANSPORTURI -total t/km 268 / 18200
1ha / 70 ha -tarif RON /t/km 0,375
-total RON 100,5 / 7035

CAPITOLUL III

Masuri generale de securitate a muncii

Operatiile de aplicare a pesticidelor creaza conditii pentru patrunderea lor in organism pe toate
caile posibile.

9
 Mainile vin in contact cu aceste substante de uz fitosanitar si in operatiile de manipulare a
acestora, are loc depunerea substantelor toxice pe maini si pe haine. De asemenea, pastrarea
alimentelor in locuri unde se folosesc aceste substante de uz fitosanitar, consumarea si
manipularea acestor alimente cu maini nespalate sau consumarea fructelor tratate, fumatul la
locul de utilizare a pesticidelor pot cauza ingerarea acestora.
Temperatura ridicata a aerului, radiatiile solare, efortul fizic sporesc patrunderea
pesticidelor in organism, prin piele si respiratie; transpiratia intensa din cauza caldurii si/sau a
efortului favorizeaza trecerea acestora prin piele, iar efortul intensifica respiratia si mareste
inhalarea toxicului si deci, patrunderea lui in organism.
In vederea prevenirii intoxicatiilor cu substantele de uz fitosanitar se impune respectarea
unui complex de masuri dupa cum urmeaza:
a) pentru atentionarea celor care vin in contact cu produsele de uz fitosanitar, in vederea
evitarii pericolului de intoxicare, toate ambalajele utilizate in activitati cu produse de uz
fitosanitar vor purta o eticheta inscriptionata in una din culorile:
- ROSU, pentru grupa I;
- VERDE, pentru grupa II;
- ALBASTRU, pentru grupa III;
- NEGRU, pentru grupa IV;
b) tratamentele cu aeronavele se efectueaza numai cu produse de uz fitosanitar din grupele de
toxicitate III si IV;
c) agentii economici care efectueaza activitati cu produse de uz fitosanitar sunt obligati sa tina
evidenta intrarilor si livrarilor produselor de uz fitosanitar. De asemenea, acesti agenti
economici vor avea si o evidenta stricta a tratamentelor efectuate cu pesticide;
d) agentii economici care efectueaza tratamente cu produse de uz fitosanitar sunt obligati sa
foloseasca la aceste tratamente numai personal care este supus controlului medical periodic,
instruit, dotat cu echipament individual de protectie;
e) agentii economici care desfasoara activitati cu produse de uz fitosanitar vor avea in dotare
truse de prim ajutor cu materiale si medicamente conform instructiunilor Ministerului
Sanatatii;
f) este interzisa incadrarea in munca pentru activitati cu produse de uz fitosanitar a tinerilor
sub 18 ani, a femeilor gravide, a celor care alapteaza, persoanelor cu rani deschise, a celor
care se prezinta sub influenta alcoolului, precum si a persoanelor suferinde de unele boli
stabilite de Ministerul Sanatatii;

10
g) personalul care foloseste masti de protectie trebuie instruit asupra modului de folosire a lor
si a posibilitatiilor de control al bunei functionari a dispozitivelor

masina de stropit ETP 5

BIBLIOGRAFIE

1.Iacob Viorica, și colab. - Fitopalogie generală. Ed. Cantes, Iaşi, 1999.

2.Iacob Viorica, și colab., - Fitopatologie agricolă. Ed. "Ion Ionescu de la Brad" Iaşi,1998.
3.Severin V., ți colab.,. - Bacteriozele plantelor cultivate. Ed. CERES, Bucureşti, 1985.
4.x x x - CODEXUL produsul de uz fitosanitar omologate pentru a fi utilizate în România.
Editura MEGA-press Bucureşti, 1999.

11
5.Talmaciu M., 2005 – Entomologie agricola. Editura “Ion Ionescu de la Brad” Iasi.
6.Savescu A., și colab., 1978 - Prognoza în protectia plantelor, Editura Ceres, Bucuresti.
7.Severin V., și colab., 1994 - Bolile si daunatorii vitei de vie. Prevenire si combatere. Editura
Ceres, Bucuresti.

12