Programarea Neuro-Lingvistică

- Neagoe George Dănuţ, gr 7, an IV -

1. Introducere
În contextul unei lumi zbuciumate de progresul tehnologic, de grijile cotidiene care se
înmulțesc odată cu creșterea nivelului de trai al fiecăruia, oamenii simt din ce în ce mai mult
nevoia să poată să își controleze sinele pentru a nu ajunge la disperare, ci mai mult, pentru a
ajunge la perfecțiune într-o lume în care materia este pusă pe primul plan, în contextul în
care banul este pus înaintea persoanei și nevoilor sufletești ale acesteia.
Psihologii din ultimul secol s-au străduit să facă faţă problemelor cotidiene ale
oamenilor care sunt din ce în ce mai tulburaţi la nivel psihologic. Astfel au apărut o serie de
consultanţi, sau consilieri care i-au ajutat pe cei care aveau anumite probleme la nivel
psihologic, folosind anumite tehnici mai mult sau mai puţin eficiente. Acest tip de psihologie
poartă denumirea de psihologie experimentală, care foloseşte metode ştiinţifice pentru a
descrie şi a înţelege cauzele şi relaţiile unor procese individuale sau personale cum ar fi
învăţarea, percepţia, comportamentul social. Fiind fondată pe lucrările lui Wilhem Wundt şi
William James, care au studiat comportamentul şi dispoziţia, psihologia experimentală ia
amploare odată cu apariţia psihanalizei folosită de Freud la sfârşitul secolului 19. Studiile
sunt continuate şi de Abraham Maslow care pune bazele psihologiei transpersonale, la
începutul anilor 1960.1De aici se vor dezvolta şi tehnicile de programare neuro-lingvistică
care au ca scop principal dezvoltarea personală.

2. Ce este NLP ?
Programarea Neuro-Lingvistică este un set de tehnici psihologice și de psihoterapie
care încearcă să vină în ajutorul omului “imperfect” încercând să îl transforme pe acesta,
prin tehnicile sale de ”vindecare” într-o mașinărie perfectă, fără nici un defect, în stare să se
descurce în situații limită atât în relațiile interpersonale cât și în relațiile de afaceri. Joseph
O’Connor și John Seymour prezintă NLP ca fiind “arta și știința de a excela la nivel personal”2.

1
http://ro.wikipedia.org/wiki/Psihologie, 24.10.2013
2
Joseph O’Connor și John Seymour, Introducing Neuro-Linguistic Programming, Revised Edition, Editura The
Aquarian Press, Londra, 1993, pg. 1
1
 Acest set de tehnici aplicate de cei mai renumiți psihologi și psihoterapeuți ai
secolului XX au fost publicate de către Richard Bandler și John Grinder la începutul anilor 70
la Universitatea din Santa Cruz din California. Cei doi cercetători au studiat modul de
interacțiune cu pacienții a unor psihoterapeuți celebrii ai timpului aceluia : Fritz Perls
(terapia gestalt), Virginia Satir (terapia familiei), Milton Erikson (hipnoterapie), constatând că
în urma studiilor toți aplicau, la un nivel foarte profund, aceleași șabloane. Astfel ia naștere
programarea neuro-lingvistică, care a evoluat în timp, dezvoltându-se în mai multe direcții
aplicative, oferind modele de eficiență și training-uri pentru foarte multe domenii: educație,
management, psihologie organizațională, conflicte și negocieri, vânzări și afaceri3.
Pentru unii NLP reprezintă un salt uriaș în înțelegerea comportamentului uman și a
comunicării în general (John O’Stevens), pentru alții este un mod de programare a sinelui
pentru reproducerea strategiilor de succes ale altora care permit omului simplu să ajungă la
rezultate optime la nivel personal, la nivelul afacerii pe care o conduc, sau la nivelul vieții
fiecăruia4.
În principiu, am putea considera NLP ca fiind un instrument de consiliere personală.
Cu toate astea părerile sunt împărțite, existând și alți cercetători care nu au o părere pozitivă
despre NLP cum ar fi Grant Devilly care consideră toate informațiile care fac referire la NLP
false5, considerând că NLP nu poate fi prezentată ca o “tehnică revoluționară folosită pentru
comunicarea și tratarea pacienților”, pentru el nu există nici o parte a NLP-ului care să aibă
metode clinice care pot fi considerate terapeutice. Christopher F. Sharpley consideră de
asemenea că există prea puține dovezi ca NLP să fie considerat un instrument de consiliere6.

3. Ce învaţă NLP ?
Programarea neuro-lingvistică este formată din 3 părti: „neuro”, „lingvistică” şi
respectiv „programatică”. Partea „neuro” face referire la constatarea ştiinţifică conform

3
Iolanda Mitrofan, “Orientarea Experiențială în Psihoterapie: dezvoltare personală, interpersonală,
transpersonală”, Editura Sper, București, 2000, pg 206
4
Sue Night, NLP at Work, The Difference that Makes The Difference in Bussiness, Second Edition, Nicolas
Brealey Publishing, London, 2002, pg 1
5
Power Therapies and possible threats to the science of psychology and psychiatry (2005). din Australian and
New Zealand Journal of Psychiatry, Nr. 39. Paginile 437-445, sursa
http://www.bradburyac.mistral.co.uk/devilly.html, 24.10.2013
6
Predicate Matching in NLP: A Review of Research on the Preferred Representational System (1984). Journal
of Counseling Psychology. Vol. 31, No. 2. Pages 238-248, sursa
http://www.bradburyac.mistral.co.uk/sharpley1.html, 24.10.2013
2
căreia orice om participă la realitate prin anumite procese neuronale care sunt legate de cele
5 simţuri (vedere, auz, miros, gust şi miros). Aceste informaţii neuronale sunt stocate în
memoria fiecăruia în funcţie de anumite filtre care sunt generate pornind de la educaţia,
personalitatea şi moralitatea fiecăruia. Elementul „lingvistic” arată că fiecare individ se
organizează folosind limbajul atât pentru comunicarea cu ceilalţi cât şi pentru reprezentarea
informaţiilor. Elementul „programatic” face referire la faptul că fiecare persoană se ghidează
într-un anumit fel de mici modele de valorizare care se pot programa fiind construite pe
anumite programe modificabile.7
NLP acordă atenţie faptelor oamenilor şi nu vorbelor acestora, fiindcă ceea ce îi
defineşte pe oamenii de success sunt faptele lor. Faptele trebuiesc analizate deoarece cheia
succesului oamenilor îmbunătățiți este de fapt la nivelul subconştientului lor. Folosind
tehnicile NLP fiecare poate modela ceea ce îi lipseşte pentru a ajunge să îşi „programeze”
talentul. Făcând aceasta se poate ajunge la8:
 controlul emoţiilor şi al gândurilor
 îmbunătăţirea sentimentelor de implicare, cooperare şi a entuziasmului
faţăde cei din jur
 mulţumirea cu calităţile personale, ajungând la iubirea de sine şi apoi la
iubirea celor din jur
 accelerarea abilităţii de învăţare
 descoperirea unor noi metode de gândire (şabloane)
 eliberarea de vechile şabloane de gândire şi descoperirea talentelor ascunse
 construirea unor relaţii interpersonale solide
 Îmbunătăţirea luării aminte la sine şi la ceilalţi în vederea îmbunătăţirii
comunicării şi adaptării la schimbarea de comportament şi atitudine a celor
din jur referitor la felul în care interacţionezi cu ei
Ţinând cont de faptul că mintea controlează trupul la nivelul subconştientului,
cercetătorii din domeniul NLP au observat că ochii dau anumite indicii referitor la ceea ce
procesează mintea fiecăruia. Astfel, în funcţie de direcţia în care se mişcă ochii cuiva în
momentul în care se gândeşte la un anumit lucru ne putem da seama dacă accesează

7
Walter Lubek, Manualul NLP-ului spiritual, Trad. Alexandru Ştefan Hrab, Editura Mix, Braşov, 2007, pg. 20-
21
8
Sue Night, op.cit., pg.6
3
memoria vizuală, sau dacă îşi imaginează ceva. Acest lucru poate fi utilizat în cele din urmă şi
pentru a putea „detecta” dacă cineva minte sau nu. De asemenea se mai poate observa în
paralel respiraţia, tonalitatea, vocea, mişcările mâinilor, poziţia corpului etc. 9
Prin tehnicile provind folosirea limbajul, putem ajunge să folosim limbajul hipnotic
chiar fără să ne dăm seama. Acesta prezintă mesajele fără nici un fel de ameninţare sau
concurenţă (cum ar fi spre exemplu cele din reclame) folosind un limbaj destul de vag10,
ambiguu. Ambiguitatea lasă spaţiu ascultătorului pentru a înțelege mesajul raportându-l la
nivel personal, dându-i o importanţă mult mai mare astfel. Astfel avem de a face cu o
manipulare la nivelul subconştientului, folosită şi în ziua de astăzi în toate campaniile de
marketing. De aici putem face o paralelă cu învăţătura ortodoxă: sfinţii părinţi dau un sfat la
citirea Sfintelor Scrieri pentru ca acestea să se întipărească mai adânc în sufletul cititorului
este recomandat ca fiecare să le asculte la nivel personal, ca acea scriere vorbeşte cu el la
nivelul cel mai personal, că face referire doar la el. Sfântul Apostol Pavel ne dă un astfel de
exemplu, chiar dacă nu face referire la anumite mesaje, ci doar la mesajul răstignirii, spune
că Hristos s-a răstignit pentru el, Hristos devenind astfel Mântuitorul personal al fiecăruia.,
fiecare fiind îndatorat ca şi când Hristos s-a răstignit doar pentru el: „Şi viaţa de acum, în
trup, o trăiesc în credinţa în Fiul lui Dumnezeu, Care m-a iubit şi S-a dat pe Sine însuşi pentru
mine” (Galateni 2, 20)
Conform NLP, cu ajutorul sistemului de ancorare, se poate ajunge la un control al
emoţiilor. Unele emoţii care vor a fi controlate folosind tehnicile NLP sunt generate de
anumite traume survenite la nivelul dezvoltării personalităţii, suferite de cele mai multe ori
în copilărie (generate de dezechilibrul familial), prin care subiectul nu se mai poate integra
uşor în societate11. În plus, în anumite studii şi articole fanatice găsim tehnici de seducţie
care folosesc sistemul de ancorare din NLP (cu toate acestea autorii recunosc că nu există
nici un rezultat dacă pesoanele nu sunt atrase una de cealaltă)12.
De asemenea legat de NLP putem găsi anumite tehnici legate de practicile Reiki, care
analizează comportamentul pacientului printr-o persoană specializată, încercând a se
observa anumite progrese. Cu toate acestea este recunoscut de către specialişti că aceste

9
Sue Night, op.cit., pg.62-65
10
Sue Night, op. cit., pg. 110-115
11
Nobert Sillamy, Dicţionar de psihologie, Tradurece dr. Leonard Gavriliu, Editura Univers Enciclopedic,
Bucureşti, 2000, pg. 331
12
http://www.nlp-secrets.com/nlp-secrets-downloads/NLP%20Secrets.pdf, 19.10.2013, pg .33
4
tehnici nu au nici un efect dacă pacientul nu are încredere în cel care vrea să-l ajute şi nu se
simte confortabil în prezenta sa..

4. Prespectiva ortodoxă – învăţătura despre suflet

Psihologii susțin că în sufletul omului avem trei straturi : conștientul, subconștientul și
inconștientul. Conștientul este ceea ce omul cunoaște, iar pe celelalte nu le cunoaște. Dacă
omul trăiește rău înăuntrul său este purtat în direcții neplăcute pe care nu le poate controla,
iar omul nu poate înțelege ce i se întâmplă. Un lucru foarte important este că omul care se
dăruiește lui Dumnezeu se dăruiește doar conștient, dar câteodată subconștientul său nu
poate face acest lucru iar omul are de lucrat în interiorul său pentru aceasta trebuind să
pună început bun în fiecare zi. De obicei fiecare se teme de ce are în interior și nu vrea să
lase să iasă la suprafață trăirile subconștientului său. Dacă ar avea curajul acesta, ar însemna
să se încredințeze pe sine lui Dumnezeu. Astfel poate deveni cineva om al lui Dumnezeu13,
fiind pururea în luptă cu sine însuși, cu cele mai dinlăuntru ale sale, pe care doar Dumnezeu îl
poate ajuta să se biruie. Simeon Kraiopoulos ne oferă perspectiva ortodoxă a conştientului şi
a subconştientului spunând că
„doar o zecime din suflet alcătuieşte conştientul Este ceea ce vedem, ceea ce
ştim şi controlăm. Celelalte nouă zecimi din sufletul nostru sunt necunoscute.
O parte, probabil trei zecimi, alcătuiesc subconştientul, care se află cu puţin
mai jos de conştient, şi avem o vagă idee a cele ce se întâmplă acolo. Restul,
de şase zecimi, alcătuiesc inconştientul, un subsol întunecat pe care nu-1
cunoaştem deloc.”14
De aici se concluzionează în direcţia în care aceste probleme ale subconştientului,
care au fost propuse de către marii oameni de ştiinţă de abia în ultimii 20-30 de ani, erau
deja cunoscute Sfinţilor Părinţi ai Bisericii, care căutau să pătrundă cât mai mult în suflet
astfel încât partea necunoscută a sufletului să devină cunoscută, aducând oamenii la
desăvârşire. Aceasta nu se putea face decât cu o mărturisire amânunţită a gândurilor în faţa
unui părinte duhovnicesc şi prin încredinţarea în voia lui Dumnezeu.15

13
Arhim. Simeon Kraiopoulos, Sufletul meu, temnița mea, trad. Cristian Spătărelu, Editura Bizantină, 2009,
p.43-44
14
Arh.Simeon Kraiopolous, Te cunoşti pe tine însuţi, trad. Cristian Spătărelu, Editura Bizantină, 2008, pg.5
15
Idem
5
 În perspectiva NLP, sufletul sau mintea este nedespărţită de trup, după cum se poate
vedea fiind nedespărţită în reacţiile sale de trup, un om de succes fiind cel care crede că
mintea şi trupul sunt una16. Un astfel de om, după părerea mea, este blocat sub simţuri,
neavând nici un scop suprem, demn de natura sa, care este dumnezeiască.
Un argument solid al faptului că natura omului este mai presus de cele materiale ne
oferă şi filosoful Soloviov care consideră că ruşinea, nu este prezentă la animale, pe când la
om apare din timpuri «imemorabile», nefiind numai o trăsătura care să fie caracteristica
speciei ci şi una care-l detaşează de întreaga lume animală. Astfel, Adam s-a ruşinat văzându-
se gol, demonstrează în cele din urmă ca el însuşi mărturiseşte prin ruşinea sa, că este mai
presus de firea văzută, ca prin păcat a ajuns foarte jos, mai aproape de animale decât de
Dumnezeu:
“Rusinându-se de propriile lui porniri naturale şi de funcţiile propriului său
organism, omul dovedeşte că nu este numai această fiinţă materială naturală,
ci şi altceva de ordin superior“ 17
,concluzionând apoi că Adam şi-a dat seama că există şi moral :
“mă ruşinez de animalitatea mea, deci mai exist şi ca om”.
“Cel care se ruşinează se desprinde de natură sa, deşi natura lui nu se
schimba, acela care se ruşinează mărturiseşte indirect că nu este identic cu
natura sa, deci este ceva de ordin superior, nu numai această fiinţă
materială.” În concluzie “simţul ruşinii îl deosebeşte pe om de natura
inferioară.”18
Conform învătăturii ortodoxe, sufletul are în el puterea raţională, voinţă şi simţire cu
care se îndreaptă spre Dumnezeu printr-o activitate neobosită, pentru desăvârşire, iar
asemănarea lui Dumnezeu în om este înfăptuirea acestei desăvârşiri prin împreună lucrarea
cu harul dumnezeiesc.19

5. Probleme misionare

16
Sue Night, op.cit., pg.253
17
Vladimir Soloviov, Îndreptăţirea binelui. Filozofia morală, trad. N. Nicolaeva, cuvânt înainte I. Ianoşi, Ed.
Humanitas, Bucureşti, 1994, pg 73
18
Idem
19
Învăţătura de credinţă ortodoxă, Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, Editura Doxologia, 2009, p.63
6
 O problemă importantă din punct de vedere apologetic şi misionar este folosirea
imaginaţiei. Conform tehnicilor NLP moderne, fiecare poate folosi imaginația pentru a căpăta
încredere în sine, sau a trece peste un anumit moment mai jenant din viața sa, principalul
argument al acestei terapii fiind că mintea nu își dă seama că acea trăire este imaginată sau
reală, aceasta fiind de fapt tradusă ca fiind puterea minţii20, putându-se ajunge până într-
acolo încât ca cei care folosesc tehnicile NLP să creadă că îi pot manipula chiar şi pe cei din
jurul lor. Din punct de vedere creştin, după cădere, omul, căzând sub simțuri este inzestrat
cu imaginație pe care o poate folosi în anumite scopuri. De fapt, omul de dinainte de cădere
a fost făcut fără imaginație, iar după cădere această imaginație este strâns legată de
memorie pentru a ne aduce aminte cele ce le-am simțiti odată21
Ţinând cont şi de faptul că anumite tehnici nu au nici un efect dacă pacientul nu are
încredere în mentorul său de aici am putea să ne întrebăm dacă cumva totul s-ar rezuma mai
mult la credinţa pacientului decât la tehnicile sau practicile respective, chiar dacă acelea ar
funcţiona sau nu, putând face o paralelă cu credinţa cerută de către Mântuitorul Hristos
tuturor celor care vroiau să se vindece: “Credeţi voi că pot să fac Eu aceasta” (Matei 9, 28).
De asemenea am putea să ne punem nişte întrebări foarte simple: oare toate aceste
“tehnici” sau „practici” sunt cu adevărat produsul ştiinţei, sau cu alte cuvinte doar produsul
studiilor comportamentului uman, care de fapt este o taină de nepătruns ? Sau sunt doar
nişte repere care uneori pot funcţiona sau nu în funcţie de fiecare persoană şi credinţa lor în
acestea. O altă problemă care apare este alta, oare apelând la astfel de tehnici, adică
crezând în ele, oare nu ne închinăm lor ? Oare nu credem mai mult în puterea creaţiei
(presupunând că aceste tehnici sunt produsul exclusiv al minţii umane) decât în puterea
Creatorului ? Oare apelând la aceste tehnici nu ne despărţim de credinţa în Dumnezeu ?
Oare doar fiindcă credem în rezultatul acestor tehnici nu îl excludem astfel pe Dumnezeu şi
lucrarea Lui din viaţa noastră ?

6 Concluzie
Observând cu atenţie anumite practici oferite de aşa numita ştiinţă NLP dezvoltată în
ultimele decenii, ne putem opri şi la direcţia în care merg acestea şi anume o manipulare a
sinelui şi a celor din jur prin sistemul de ancorare, precum şi o manipulare în masă prin
20
Sue Night, op.cit., pg.252
21
Sf. Nicodim Aghioritul, Războiul nevăzut, Editura Egumenița, Cap XV, pg 89-91
7
tehnicile de hipnoză care folosesc doar puterea limbajului pentru a dezarma subconştientul
celor care iau mesajul personal. Cu toate că sunt atestate ca având rezultate anumiţi
cercetători nu susţin că acestea pot fi folosite ca şi mijloace de consiliere psihologică. De aici
ne putem întreba, oare aceste tehnici sunt benefice, sau depinde doar de scopul cu care sunt
aplicate ? Premizele care stau la baza metodelor NLP sunt pur materialiste, având la bază
concepţia evoluţionistă, excluzând din punctul meu de vedere faptul că omul se poate ridica
mai presus de materie, putând ajunge la îndumnezeire, fapt demonstrat şi de filosofi
contemporani renumiţi. Aceste probleme psiologice pe care psihologii pretind să le vindece
la nivelul subconştientului sunt nişte probleme deja cunoscute de către Sfinţii Părinţi care au
încercat să pătrundă în interiorul sufletului şi să vindece acele porniri ascunse ale fiecăruia
printr-o mărturisire cât mai amânunţită a gândurilor şi dorinţa de îndreptarea continuă a
sinelui. Putem concluziona că astfel de probleme psihologice au fost rezolvate de la început
în Biserica creştină prin Sfintele Taine care au ca scop vindecarea sufletelor creştinilor şi
desăvârşirea acestora în Hristos.

8
 Bibliografie

Noul Testament

Noul Testament cu Psalmii, tipărit cu aprobarea Sfântului Sinod, sub îndrumarea şi cu

purtarea de grijă a Prea Fericitului Părinte Iustin, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, EIB,
Bucureşti, 1983

Părinţi şi Scriitori Bisericeşti

NICODIM Aghioritul, Sf., Războiul nevăzut, Editura Egumenița

Dicţionare

SILLAMY, Norbert, Dicţionar de psihologie, Trad. dr. Leonard Gavriliu, Editura Univers
Enciclopedic, Bucureşti, 2000

Lucrări de specialitate

KRAIOPOULOS, Simeon, Arhim., Sufletul meu, temnița mea, trad. Cristian Spătărelu, Editura
Bizantină, 2009

KRAIOPOULOS, Simeon, Arhim., Te cunoşti pe tine însuţi, trad. Cristian Spătărelu, Editura
Bizantină, 2008

SOLOVIOV, Vladimir, Îndreptăţirea binelui. Filozofia morală, trad. N. Nicolaeva, cuvânt

înainte I. Ianoşi, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1994

Învăţătura de credinţă ortodoxă, Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, Editura Doxologia, 2009

LUBEK, Walter, Manualul NLP-ului spiritual, Trad. Alexandru Ştefan Hrab, Editura Mix,
Braşov, 2007

MITROFAN, Iolanda, “Orientarea Experiențială în Psihoterapie: dezvoltare personală,

interpersonală, transpersonală”, Editura Sper, București, 2000, pg 206

NIGHT, Sue, NLP at Work, The Difference that Makes The Difference in Bussiness, Second
Edition, Nicolas Brealey Publishing, London, 2002

9
 Plan de idei
Introducere.................................................................................................. 1

- context: consultanti, consilieri pe probleme psihologice, anumite tehnici

- Psihologie: studiul comportamentului uman pt intelegerea cauzelor si relatiilor

proceselor individuale: invatare, ,

- Freud, sec 19, psihanaliza, psihologie transpersonala

Programarea Neuro Lingvistica......................................................................... 1

- Excelarea la nivel personal

- Bandler, Grinder: cercetat tehnicile mai multor psihoterapeuti (Fritz Perls - gestalt, V.
Satir - familiei, M. Erikson – hipnoterapie)

- Au observat ca sunt asemanari

- Directii: training-uri, educatie, management, vanzari si afaceri

- Pareri negative:

o Devilly (2005 – jurnal de psihiatrie Australian): nu pot fi considerate

terapeutice, desi nu ofera dovezi

o Sharpley (1984 – jurnal de consiliere psihologica): exista prea putine dovezi sa

fie considerat instrument de consiliere

Ce invata NLP.................................................................................................. 2

- Neuro: procese, perceptia realitatii prin simturi, memorie, filtre

- Lingvistic: se exprima prin cuvinte, organizarea si comunicarea

- Programatic: programe de valorizare

- Se analizeaza faptele oamenilor si nu vorbele: programarea talentului necunoscut

o Controlul emotiilor, implicarea, multumirea de sine, invatarea mai rapida,

sabloane de gandire noi, luarea aminte la sine si la cei din jur

- Relatia dintre minte si trup: ochii, limbajul trupului, voce, tonalitate, pozitie etc.

- Lingvistic: hipnoza, fara nici o amenintare, la nivel subconsitent, il raporteaza la nivel

personal

o => ortodox sfintele scrieri, raportarea la nivel personal, a mantuirii la nivel

personal Sf. Apostol Pavel (Gal. 2,20)

- Sistemul de ancorare: manipularea sinelui si a celorlalti

- Reiki
10
 - Efect:

o doar daca pacientul are incredere in psihoterapeutul

Invatatura despre suflet.................................................................................................. 5

- constient, subconstient, inconstient

- taina Sf. Spovedanii, Sf. Parinti vs psihologi
- drumul spre desavarsire ne luptam cu subconstientul: punem inceput bun,
marturisirea gandurilor
- NLP: blocarea sub simturi, natura dumnezeiasca
- Rusinea la soloviov: Adam s-a rusinat de animalitatea sa, deci mai exista si ca om, cel
care se rusineaza marturiseste ca nu e identic cu natura sa

Probleme misionare.................................................................................................. 6

- Folosirea imaginatiei in NLP: increderea in sine, depasirea rusinii

- Subconstientul nu isi da seama daca e imaginatie sau nu
o Puterea mintii: manipularea celor din jur
- Dupa cadere omul are imaginatie, dupa ce a cazut sub simturi
- Credinta in mentorul sau
o Probleme: comportamentul uman: taina de napatruns
o Pot functiona sau nu ?
o Oare nu ne inchinam lor ? Oare nu excludem pe Dumnezeu ?

Concluzie......................................................................................................... 7

- Directia: manipularea, limbaj, reclame,

- Cativa nu sunt de acord cu ele
- Premize pur materialiste, omul nu se poate ridica mai sus decat materia
- Probleme deja cunoscute de Sf. Parinti: sa patrunda in interiorul sufletului, pornirile
ascunse, marturisirea amanuntita, Sf. Taine, care au ca scop desavarsirea omului in
Hristos, indumnezeirea lui.

11