1
Benjamin Franklin
Cuprins
Introducere..................................................................................................... 3
Capitolul I. Planul de afaceri .....................................................................4
1.1 Sfaturi menite pentru ajutorul creionării planului de afacere ...........4
1.2 Importanța planului de afaceri .........................................................9
Capitolul II. Despre start-up-uri ...............................................................13
Capitolul III.Etapele înfințării unu start-up ...............................................18
3.1 Cadrul legal de înfințare a unui start-up ........................................18
3.2 Stabilirea obecyului de activitate ...................................................20
3.3 Rezervarea denumrii societății .......................................................21
3.4 Stabilirea sediului social ................................................................21
3.5 Actul constitutiv ...........................................................................22
3.6 Înregistrarea la Registrul Comerțului.............................................26
3.7 Aviza și autorizații de funcționare ..................................................27
Capitolul IV. Analiza pieței concurențiale ..............................................29
4.1 Produsul........................................................................................29
4.2 Analiza cererii ...............................................................................30
4.3 Analiza ofertei ...............................................................................31
4.4 Activitatea de promovare...............................................................32
Capitolul V. Planul de afacere................................................................33
5.1 Date de identificare a firmei............................................................33
5.2 Conducerea si personalul societății.................................................34
5.3 Previzionarea proiectului pentru care se solicită finanțare..............35
5.4 Date privind piața potențială și promovarea produselor................44
5.5 Presupuneri si riscuri considerate in elaborarea proiectului...........47
Concluzii..................................................................................................48
Contribuții personale..............................................................................50
Bibligrafie................................................................................................51
Anexe.......................................................................................................52
Anexa 1. Descrierea investiției..............................................................52
Anexa 2. Previzionarea profiturilor......................................................53
2
INTRODUCERE
3
Capitolul I.
Planul de afaceri
4
urmări dacă există elemente care să sugereze ca vă permiteti să achitați împrumutul
oferit de către bancă.
c) Identificarea concurenței
Pentru a ințelege cât mai bine piața în care activați trebuie să vă cunoașteți
concurenții direcți și indirecți – cine sunt, care sunt punctele tari și punctele slabe
ale acestora și care sunt implicațiile pentru afacerea dumneavoastră. Toate afacerile
au competitori, fie direcți, fie indirecți iar dumneavoastră trebuie să arătați în
5
planul de afacere că îi cunoasteți și că aveți o strategie clară pentru a face față
acestora.
Instrumente utile in realizarea acestei analize sunt template-urile: Matricea
de analiza comparativă a concurenților și Analiza competitivității.
Matricea de analiză comparativă a concurenților:
Tabelul 1
Calitate
Gama
Promovarea
Amplasarea
Servicii post-
vânzare
Distribuţie
Tehnologie
Total 0 0 0 0 0
Tabel 1.1
Scala
1 2 3 4 5
foarte
nesatisfăcător satisfăcător bun excelent
bun
Tabel 1.2
Analiza competitivității
6
Factor Afacerea Punct Punct Competitor Competitor Competitor Importanța
dvs. tare slab A B C pentru
clienți
Produsele
Prețul
Calitatea
Varietatea
Serviciile
Disponibilitate
Stabilitate
Expertiza
Reputația
Design
Metodele de
vânzare
Politicile de
creditare
Promovare
Imagine
Tabel 1.3
7
f) Omitere aspectelor considerate relevante pentru planul de afacere
In mod normal planul de afacere trebuie să descrie: scopul și obiectivele
afacerii, produsul/serviciul oferit, clienții, competitorii, echipa manageriala,
aspectele operaționale, aspectele financiare. Fiecare dintre aceste elemente are
rolul de a intregi imaginea afacerii și dacă omiteți o anumita categorie, fie pentru
că vi se pare mai complicată de realizat, fie pentru că nu aveti destul de multe
informații, poate avea un impact negativ asupra persoanelor care vor citi planul de
afacere.
g) Oferirea informațiilor financiare corecte și detaliate
Aspectele financiare ale afacerii prezintă cea mai mare importanță pentru
investitori, de aceea vor fi supuse unei analize foarte atente. Fluxul de numerar
trebuie să fie documentat foarte bine și previziunile de vânzări trebuie să se bazeze
pe informații reale. Deși costurile sunt mai ușor de previzionat decât vânzările,
ambele trebuie incluse în planul de afacere. În această etapă se poate ușura
semnificativ munca utilizând o aplicație Excel pentru planuri de afaceri, un soft
creat special pentru antreprenori și pentru care nu aveți nevoie de cunostințe de
contabilitate extinse pentru a putea profita de avantajele lui.
h) Asigurați-vă că rezumatul executiv al planului este convingător
Fără îndoială rezumatul executiv este cea mai importantă piesă a planului de
afacere, pentru că majoritatea celor care vor citi planul vor începe cu acesta pentru
a vedea punctele cheie ale afacerii. Rezumatul executiv are rolul de a-l convinge pe
cititor că afacerea este interesantă și reprezintă o oportunitate.
Rezumatul executiv trebuie să rezume ideea centrală a afacerii, să descrie
unicitatea afacerii și beneficiile oferite de produsul/serviciul livrat și să prezinte
punctele cheie ale afacerii în așa fel încât cititorul să fie motivat să parcurgă
întregul document.
Deși este prezentat la începutul planului de afacere, rezumatul executiv
trebuie scris după ce ați terminat planul, pentru că acesta include informații
prezentate pe tot parcursul planului.
i) Căutarea celei de-a doua opinii din partea unui consultant în afaceri
O dată făcută o schiță a planului de afacere, apelarea la un consultant
independent care să îl citească cu un ochi critic și să vină cu propuneri de
imbunatățire/modificare, este esențială. Pentru această activitate se poate apela la
un contabil sau la un consultant în afaceri care a mai realizat planuri de afaceri, de
preferință în același domeniu în care urmează să activarea firmei. O astfel de
analiză din partea unei persoane care nu este direct implicată în proiect poate ridica
multe aspecte care nu au fost gândite sau care nu au fost detaliate de ajuns.
j) Utilizarea planului de afacere
Un plan de afacere este în primul rând un instrument menit să ghideze
strategia și dezvoltarea afacerii și să ajute evaluarea performanțele obținute.
Trebuie să conțină obiective specifice, termene limită și o distribuire clară a
responsabilităților pentru a asigura că afacerea este focusată pe atingerea scopului
stabilit. Un alt aspect important se refera la faptul că planul trebuie revizuit și
8
actualizat periodic în funcție de modificările apărute, fie în piață fie în structura
companiei.
Chiar și cel mai bine scris plan de afacere va fi inutil dacă nu este pus în
practică, de aceea este extrem de important să îl utilizați ca pe un instrument de
planificare a afacerii și nu doar ca pe un document care va poate asigura finanțare.
2
www.pentalabbs.com/tag/consultanta-startup-uri/
3
Butler David – Planificarea afaceri-Ghid de start, Editura Bic All, Bucuresti 2006, pag 2, prg 1
9
proiecte de investitii. El reflecta proiecte de investitii din toate domeniile de
activitate.
Rolul planului de afaceri este nu numai de a demonstra ca afacerea merita
finantata, ci si de a ghida intreprinzatorul incepand cu primul an de operare a
afacerii. Implementarea lui inseamna control si adaptare in functie de evolutia
reala. Acest control exercitat de-a lungul derularii afacerii va viza toate elementele
critice ale entitatii economice (stocurile, costurile de productie, controlul calitatii,
vanzarile, platile efectuate etc.). Ceea ce este foarte important este ca documentul
sa nu sfarseasca pe fundul unui sertar odata ce finantarea a fost primita si afacerea
demarata.4
Planul de afaceri este un document scris care descrie natura afacerii, piața-
țintă, avantajele pe care afacerea le va avea asupra competitorilor, precum si
resursele si aptitudinile de care dispun proprietarii afacerii. Pentru intocmirea lui
este necesar sa se analizeze cu atentie produsele/serviciile oferite, competitia,
resursele financiare necesare si alte detalii operationale.
Totodata, planul de afaceri este un instrument de lucru ce il folosim pentru a
incepe si derula o afacere care necesita resurse materiale, financiare si umane. Prin
intermediul sau este valorificata experienta si realizarile din trecut, cu scopul de a
proiecta viitorul prin cele mai adecvate metode de estimare si aproximare. In
literatura de specialitate se incearca o definire a planului de afaceri dupa cum
urmeaza:
– planul de afaceri este un instrument al prezentului, elaborat prin aproximatii
succesive, utilizand experienta si realizarile din trecut ale firmei pentru a proiecta
in mod realist calea spre viitor. El are drept scop cel mai avantajos si realizabil
compromis intre ceea ce doreste si ceea ce poate sa faca firma respectiva.
Daca nu se acorda suficienta atentie planificarii afacerii, redactarii si
prezentarii rezultatului, atunci mai mult ca sigur ca destinatarii planului de afaceri
vor trata de o maniera similara ceea ce li se prezinta drept plan de afaceri.
In consecinta, una dintre primele sarcini ce trebuie indeplinite pentru a
demara o afacere – si care este de cele mai multe ori cea mai dificila – este de a
concepe un plan de afaceri. Pregatirea lui cere timp si efort in functie de natura
afacerii si de cantitatea de informatie avuta la dispozitie. Dar oricat de
inspaimantatoare ar parea realizarea unui plan de afaceri, ea este o necesitate
absoluta pentru orice afacere.5
Planul financiar trebuie să cuprindă analiza pragului de rentabilitate; contul
de profit şi pierdere; previziunile pentru fluxurile de numerar; diverse rate la nivel
de industrie; discutarea tuturor riscurilor posibile.
Un prim aspect de reţinut este că secţiunea financiară nu este acelaşi lucru
cu contabilitatea. Mulţi dintre cei care redactează această parte sunt confuzi pentru
că cele trei situaţii financiare (bilanţ contabil, contul de profit şi pierdere, situaţia
4
www.tribunaeconomica.ro
10
fluxurilor de numerar) se regăsesc de asemenea în contabilitate. Diferenţa esenţială
însă este că în timp ce contabilitatea oferă o perspectivă asupra trecutului, planul
de afaceri oferă o viziune mai sumară începând de astăzi spre viitor. Se pot face
estimări pe baza rezultatelor din trecut, lăsând la o parte detaliile pe care de obicei
numai cei cu experienţă / simţ al vânzărilor le pot estima cu precizie.
Regula de bază în întocmirea secţiunii financiare este să fii realist cu valorile
estimate, pentru că nimeni nu are de câştigat fiind prea optimist sau prea pesimist.
O manieră de a realiza aceasta este împărţirea valorilor în mai multe componente
(de exemplu în funcţie de canalul de vânzare sau segmentul de piaţă ţintit), oferind
estimări realiste pentru vânzări şi venituri. Aceste valori se bazează tot pe o
estimare a viitorului, dar o partajare a acestora în componente face situaţia mai
credibilă.
Nu există o regulă de redactare a secţiunii financiare, dar specialiştii
recomandă următoarea abordare:
Se începe mai întâi cu o previziune a vânzărilor. Previziunile financiare pot
fi realizate lunar pentru primul an, trimestrial pentru anul doi, anual începând cu
anul trei.
Crearea unui buget de cheltuieli. Pentru a putea previziona veniturile, trebuie
identificate costurile care apar pe parcurs: costuri fixe (chirie, salariile personalului
administrativ) şi variabile (materii prime, promovare). Mai multe detalii despre
bugetul de cheltuieli au fost deja oferite în articolul precedent, când am discutat
despre bugetul operaţional.
Pregătirea unei situaţii a fluxurilor de numerar.
Aceasta reprezintă un instrument critic pentru o afacere pentru că arată de
cât numerar este nevoie pentru a îndeplini obligaţiile, când va fi nevoie de el şi din
ce sursă poate fi obţinut. Se bazează parţial pe estimările de vânzări, bilanţul
contabil şi alte presupuneri. Dacă se începe o afacere nouă şi nu există situaţii
financiare precedente, previzionarea situaţiei fluxurilor de numerar se face pe 12
luni.
Un aspect important de avut în vedere pentru fluxurile de numerar este că
valoarea acestora trebuie actualizată în timp. Acest principiu al actualizării
fluxurilor de numerar are la bază conceptul valorii în timp a banilor: o sumă de
bani de astăzi nu este acelaşi lucru cu aceeaşi sumă de bani după o anumită
perioadă, acest lucru datorându-se costului de oportunitate al banilor (ce s-ar fi
putut face cu banii dacă ar fi fost investiţi în altceva). De aceea se folosesc
diverse metode de actualizare (valoarea netă prezentă, rata internă de rentabilitate,
indicele de profitabilitate, tehnici de evaluare relativă), prin care sume de bani din
momente diferite sunt aduse la aceeaşi bază de comparaţie, prin corectarea lor cu
anumite rate de actualizare.
Previziunile pentru venituri. Fiind o versiune ipotetică a contului de profit şi
pierdere, documentul are în vedere previziuni detaliate pentru afacere în următorii
trei ani, oferind o viziune de ansamblu a valorilor deja estimate pentru vânzări,
cheltuieli şi fluxuri de numerar. Contul de profit şi pierdere ilustrează cât de mult
pierde sau câştigă compania în timpul anului.
11
Situaţia activelor şi pasivelor (bilanţul contabil). Cea mai uşoară manieră de
a o realiza este să începi cu activele şi să estimezi numerarul ce va intra în fiecare
lună, soldul creanţelor (bani datoraţi ţie), inventarul şi active substanţiale ca
terenuri, clădiri şi echipamente. În continuare, pasivele (adică datoriile) reprezintă
banii pe care îi datorezi pentru facturile neplătite încă (soldul debitor) sau datoriile
apărute ca urmare a împrumuturilor luate.
Analiza pragului de rentabilitate. Acesta apare în momentul în care
veniturile totale depăşesc cheltuielile totale, inclusiv dobânda. Estimarea
veniturilor pe trei ani îţi vor permite să realizezi această analiză, considerată un
instrument important pentru potenţialii investitori, care vor să ştie că investesc într-
o afacere cu un ritm de creştere rapid, care le oferă o strategie de exit.
Planul de afaceri, în special secţiunea dedicată informaţiilor financiare, este
un document care trebuie actualizat periodic, nu doar anual. Se recomandă o
revizuire a sa o dată pe lună, prilej cu care se pot completa valorile reale obţinute
pentru vânzări şi cheltuieli, şi se pot compara cu valorile previzionate. În această
manieră, estimările viitoare vor fi corectate pe parcurs.
Analiza situaţiilor financiare este importantă şi pentru a face un studiu
comparativ între diferite componente ale situaţiilor financiare, între situaţii de-a
lungul timpului, şi, de ce nu, între valorile pentru diverse companii care activează
în acelaşi domeniu. Se poate dovedi utilă compararea lichidităţii, profitabilităţii şi a
gradului de îndatorare cu nivelul mediu din industrie (există unele rate care se
calculează pentru fiecare).
„Dacă planul de afaceri este creat pentru a atrage investitorii sau obţinerea
unui împrumut, se recomandă includerea unui istoric al situaţiei financiare. Acesta
reprezintă un rezumat al afacerii din faza de start până în prezent, căruia îi poate fi
anexat câteva documente suplimentare, ca de exemplu: situaţiile financiare, lista
activelor şi a pasivelor.”6 De asemenea, cu ajutorul unor programe software pot fi
realizate grafice care scot în evidenţă valorile financiare (istoricul vânzărilor,
previziunile veniturilor pentru următorii ani).
Deşi pare dificil, totusi nu trebuie neglijată această componentă de bază a
planului de afaceri, pentru că fără ea şansele convingerii unui investitor se reduc.
6
http://www.pentalabbs.com/tag/planul-financiar/
12
Capitolul II
Despre start-up-uri.
7
Fragment din articolul 2 al anexei din recomandarea 361/2013/CE
8
Direcția Implementare Programe pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii – Definiție IMM
9
Direcția Implementare Programe pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii – Definiție IMM
13
deoarece aceasta ia în considerare și diferitele relații dintre întreprinderi, ajută la
promovarea inovării și dezvoltării parteneriatelor, asigurând în același timp faptul
că doar întreprinderile ce au nevoie de ajutor vor fi ținta programelor publice.
Promovarea microîntreprinderilor
La nivelul Uniunii Europene, numărul de microîntreprinderi nou înființate
este în creștere. Noua definiție ia în considerare evoluția numărului de
microîntreprinderi nou înființate prin stabilirea de praguri financiare pentru
acestea, praguri care au ca scop încurajarea adoptării de măsuri ce se adresează
problemelor cu care se confruntă microîntreprinderile, mai ales în faza de început.
10
Direcția Implementare Programe pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii – Definiție IMM
11
Direcția Implementare Programe pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii – Definiție IMM
14
Fig. 2.1. Clasificarea ca IMM
15
Fig. 2.2. Pragurile IMM-urilor
17
Capitolul III
Etapele înfiintării unui start-up
12
Legea 31/1990 – art.5, alin. (1), (3)
13
Legea 31/1990 – art. 5, alin. (7), art. 6, alin. (1),(2)
18
precum şi data la care se va vărsa integral capitalul social subscris. La societăţile
cu răspundere limitată se vor preciza numărul şi valoarea nominală a părţilor
sociale, precum şi numărul părţilor sociale atribuite fiecărui asociat pentru aportul
său;
f) asociaţii care reprezintă şi administrează societatea sau administratorii
neasociaţi, persoane fizice ori juridice, puterile ce li s-au conferit şi dacă ei
urmează să le exercite împreună sau separat, precum și durata mandatului;
g) partea fiecărui asociat la beneficii şi la pierderi;
h) sediile secundare - sucursale, agenţii, reprezentanţe sau alte asemenea
unităţi fără personalitate juridică-, atunci când se înfiinţează o dată cu societatea,
sau condiţiile pentru înfiinţarea lor ulterioară, dacă se are în vedere o atare
înfiinţare;
i) durata societăţii;
j) modalități de majorare a capitalului social, cesiune a părților sociale,
convocare a Adunării Genereale a Acționarilor;
k) modul de dizolvare şi de lichidare a societăţii.
Pentru stimularea și încurajarea tinerilor întreprinzători, în cadrul
Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, prin Agenţia pentru
Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii
(A.I.P.P.I.M.M.), a fost lansat Programul pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării
microîntreprinderilor de către întreprinzătorii tineri. “Prin program se acordă
facilităţi pentru microîntreprinderile nou-înfiinţate, conduse de întreprinzători
tineri, care desfăşoară pentru prima dată activitate economică, prin intermediul
unei societăţi cu răspundere limitată.”14
“Întreprinzătorul debutant, este persoanăfizică majoră care îndeplineşte
cumulativ următoarele condiţii:
a) are capacitate juridică deplină de exerciţiu, are vârsta de până la 35 de ani,
împliniţi cel mai târziu în ziua înregistrării cererii de înregistrarea societăţii cu
răspundere limitată în Registrul Comerţului;
b) anterior datei înregistrariisocietăţii în Registrul Comerţului nu a mai
deţinut şi nu deţine calitatea de acţionar sau asociat al unei întreprinderi constituite
în Spaţiul Economic European;
c) înfiinţează pentru prima dată o societate cu răspundere limitată.”15
Pentru încadrarea în program, microîntreprinderea înfiinţată de
întreprinzătorul debutant trebuie să îndeplineascăcumulativ următoarele condiţii:
a)este societate cu răspundere limitată care funcţionează pe durată
nedeterminată;
b) se încadrează în categoria microîntreprinderilor;
c) este înfiinţată de un întreprinzător debutant, ca asociat unic, sau de cel
mult 5 întreprinzători debutanţi asociaţi. Condiţiile pentru întreprinzătorul debutant
trebuie îndeplinite de fiecare dintre asociaţi;
14
Ordonanța de urgență 6/2011 – art. 1, alin. (2)
15
Ordonanța de urgență 6/2011 – art. 2, alin. (1)
19
d) este administrată de asociatul unic, de unul sau mai mulţi administratori
dintre asociaţi;
e) are în obiectul de activitate cel mult 5 grupe de activitate prevăzute de
clasificarea activităţilor din economia naţională în vigoare (CAEN Rev. 2). În cele
5 grupe de activitate nu pot fi incluse ca obiecte de activitate ale societăţii
următoarele: intermedieri financiare şi asigurări, tranzacţii imobiliare, activităţi de
jocuri de noroc şi pariuri, producţie sau comercializare de armament, muniţii,
explozibili, tutun, alcool, substanţe aflate sub control naţional, plante, substanţe şi
preparate stupefiante şi psihotrope, precum şi activităţile excluse de normele
europene pentru care nu se poate acorda ajutor de stat.
Denumirea unei microîntreprinderi aparţinând întreprinzătorului debutant se
compune dintr-o denumire proprie însoţită de sintagma scrisă în întregime
"societate cu răspundere limitată -debutant" sau abrevierea "S.R.L. -D.".
Microîntreprinderea aparținând întreprinzătorului debutant are și obligații
specifice cum ar fi:angajarea cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată și
menținerea în activitate a cel puțin doi salariați, reinvestirea a 50% din profitul
realizat în anul fiscal precedent, depunerea situațiilor financiare și anuale la
A.I.P.P.I.M.M., cu dovada înregistrării acestora la autoritățile competente, precum
și un raport semestrial de progres.
"Microîntreprinderea aparţinând întreprinzătorului debutant beneficiază de
următoarele facilităţi:
a) acordarea de către A.I.P.P.I.M.M. a unei alocaţii financiare
nerambursabile reprezentând cel mult 50%, dar nu mai mult de 10.000 euro sau
echivalentul în lei, din valoarea proiectului aferent planului deafaceri, pentru care
facedovada surselor de cofinanţare.Alocaţiile financiare nerambursabile se acordă
în limita sumelor aprobate cu această destinaţie în bugetul Ministerului Economiei,
Comerţului şi Mediului de Afaceri;
b) garanţii acordate de Fondul Naţional de Garantare a Creditelor
pentruÎntreprinderi Mici şi Mijlocii;
c) scutirea de la plata contribuţiilor de asigurări sociale datorate de
angajatori, potrivit legii, pentru veniturile aferente timpului lucrat de cel mult 4
salariaţi, angajaţi pe perioadă nedeterminată;
d) scutirea de la plata taxelor pentru operaţiunile de înmatriculare efectuate
la oficiile registrului comerţului pentru înregistrarea microîntreprinderii, precum şi
de la plata tarifului pentru publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea a
IV-a;
e) consiliere, instruire şi sprijin.”16
16
Ordonanța de urgență 6/2011 – art. 5
20
principale și a activităților secundare. Stabilirea obiectului de activitate se face
potrivit clasificării activităților din economia națională. Obiectul de activitate
trebuie să fie posibil, licit și moral.
Pentru a putea înființa această societate sub forma juridică de S.R.L. – D. în
obiectul de activitate nu trebuie să se regăseasca mai mult de 5 grupe de activitate
prevăzute de clasificarea activităților din economia națională în vigoare (CAEN
Rev. 2). În cele maximum 5 grupe de activitate nu vor putea fi incluse ca obiecte
de activitate ale viitoarei societăți acțiuni de intermedieri financiare și asigurări,
tranzacții imobiliare, activități de jocuri de noroc și pariuri, producție sau
comercializare de armament, muniții, explozibil, tutun, alcool, substanțe aflate sub
control național, plante, substanțe și preparate stupefiante și psihotrope, precum și
activitățile excluse de normele europene pentru care nu se poate acorda ajutor de
stat.
17
http://lege5.ro/Gratuit/gm4tenrwga/procedura-din-13032014-verificarea-disponibilitatii-firmei-emblemei
18
http://lege5.ro/Gratuit/gm4tenrwga/procedura-din-13032014-verificarea-disponibilitatii-firmei-emblemei
19
Legea 26/1990 – art. 30, alin. (4)
20
Legea 26/1990 – art. 39, alin. (8)
21
http://www.onrc.ro/index.php/ro/mentiuni/persoane-juridice/schimbarea-sediului-social-in-alt-judet?id=36
21
de Administrare Fiscală în a cărui circumscripție se situează imobilul cu destinație
de sediu social, precum și un certificat emis de organul fiscal din cadrul Agenției
Naționale de Administrare Fiscală, care certifică faptul că pentru imobilul cu
destinaţie de sediu social nu a fost înregistrat un alt document ce atestă cedarea
dreptului de folosinţă asupra aceluiaşi imobil, cu titlu oneros sau gratuit, ori
existenţa altor contracte prin care s-a cedat dreptul de folosinţă asupra aceluiaşi
imobil, după caz.
“Schimbarea destinaţiei locuinţelor, precum şi a spaţiilor cu altă destinaţie
decât aceea de locuinţă faţă de destinaţia iniţială, conform proiectului iniţial al
clădirii cu locuinţe, se poate face numai cu avizul comitetului executiv şi cu
acceptul proprietarilor direct afectaţi cu care se învecinează, pe plan orizontal şi
vertical, spaţiul supus schimbării.”22
23
îndeplinind toate atribuţiile acesteia, stabilite prin prezentul act constitutiv şi prin
legislaţia română.
Prin hotărâre a Asociatului Unic pot deveni asociaţi şi alte persoane fizice
sau juridice, române sau străine, prin achiziţionarea de părţi sociale ale societăţii şi
cu îndeplinirea cerinţelor legislaţiei române.
Art.10. – Societatea este condusă de asociatul unic, care îndeplinește
atribuțiile Adunării Generale a Asociaţilor.
Art.11. – Administrarea societăţii este asigurată de asociatul unic, respectiv
Radu-Mihai Roman, cu sarcinile şi responsabilităţile prevăzute în prezentul act
constitutiv şi completate cu prevederile legislaţiei în vigoare.
Administratorul este numit pe perioada nelimitată, cu puteri depline de
exercitare a mandatului.
Asociatul unic va putea numi unul sau mai mulţi administratori, putând
delega o parte, sau după caz, toate drepturile şi atribuţiile de administrare ale
societății.
Art.12. – Adunarea Generală a Asociaţilor, reprezentată de Asociatul Unic,
are următoarele atribuţii:
- aprobă şi modifică actul constitutiv al societăţii;
- stabileşte competenţele şi răspunderile administratorilor;
- examinează şi aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli, bilanţul contabil şi
contul de profit şi pierderi;
- aprobă repartizarea profitului şi mărirea dividendelor;
- aprobă mărirea sau reducerea de capital;
- aprobă cesiunea părţilor sociale;
- aprobă investirea de capital în diverse domenii de activitate ale societăţii
sau în alte societăţi;
- aprobă contractarea de împrumuturi;
- aprobă schema de personal a societăţii;
- aprobă înfiinţarea de filiale, reprezentanţe, agenţii sau birouri ale societăţii,
în ţară sau străinătate;
- numeşte şi revocă administratorul sau administratorii societăţii, dupa caz;
- hotărăşte în orice alte probleme de interes general privind activitatea
societăţii;
- Adunarea Generală a Asociaţilor va lua hotărâri cu respectarea legislaţiei
române;
- deciziile adoptate sunt valabile pentru toţi asociaţii.
24
- prezintă, pentru avizare, în Adunarea Generală a Asociaţilor, strategia de
dezvoltare pe termen scurt, mediu şi lung a societăţii;
- analizează bilanţul contabil anual şi contul de profit şi pierderi pentru
exerciţiul financiar anterior, pe care le înaintează spre aprobare Adunării Generale
a Asociaţilor;
- stabileşte atribuţiile şi competenţele ce revin personalului societăţii;
- încheie şi desface contractele individuale de muncă;
- aprobă proiectul contractului colectiv de muncă ce urmează a fi negociat cu
reprezentanţii salariaţilor, conform legii;
- propune Adunării Generale a Asociaţilor aprobarea salariilor şi a celorlalte
drepturi cuvenite personalului societăţii; 20
- aprobă contractarea de credite bancare pentru realizarea programelor
aprobate;
- stabileşte măsuri pentru administrarea în condiţii legale şi de eficienţă a
întregului patrimoniu al societăţii;
- încheie şi derulează contracte pentru desfăşurarea activităţii societăţii;
- aprobă declaşarea, scoaterea din funcţiune şi casarea mijloacelor fixe;
- aprobă regimul de amortizare a mijloacelor fixe ale societăţii;
- aprobă regulamentul de ordine interioară al societăţii şi regulamentul de
organizare şi funcţionare;
- îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de lege şi de Adunarea Generală a
Asociaţilor.
Pe perioada în care Asociatul Unic cumulează şi funcţia de Administrator
Unic al acesteia, atribuţiile de mai sus se vor interpreta în mod corespunzător.
5) - Activitatea şi Controlul Societăţii
Art. 14. – Exercițiul financiar începe la 1 ianuare şi se termină la 31
decembrie al fiecărui an de activitate economică. Primul exerciţiu va începe la data
înregistrării societății.
Art.15. – Societatea este obligată să ţină contabilitatea activităţii sale şi să
întocmească la sfârşitul fiecărui an, respectiv, exerciţiu financiar, inventarul tuturor
elementelor din activ şi pasiv existente la acea dată, potrivit legii.
În cazul în care se consemnează pierderi, se stabileşte şi modul de acoperire
a acestora.
Evaluarea veniturilor, cheltuielilor şi a profiturilor se face în lei.
Art.16. – Gestiunile societăţii vor fi controlate de administrator care va putea
împuternici totodată şi alte persoane pentru efectuarea acestui control.
Hotărârile cu privire la măsurile ce trebuie luate ca urmare a controlului
efectuat vor fi stabilite de Adunarea Generală a Asociaţilor.
25
Art.18. – Următoarele situaţii duc la dizolvarea societăţii:
- imposibilitatea realizării obiectului de activitate;
- hotărârea Adunării Generale a Asociaţilor;
- falimentul societăţii;
Art.19. – În caz de dizolvare, societatea va fi lichidată cu respectarea
prevederilor legale în vigoare.
Lichidarea se va face de unul sau mai mulţi lichidatori, numiţi de Adunarea
Generală a Asociaţilor.
Din momentul intrării în funcţie a lichidatorilor, mandatul celui care
administrează societatea încetează, acesta nemaiputând întreprinde noi operaţiuni
în numele societăţii.
Art.20. – Prevederile prezentului act constitutiv privind lichidarea şi
dizolvarea societăţii se completează, acolo unde este cazul, cu prevederile
legislaţiei române în materie.
Art.21. – Litigiile societăţii cu persoane fizice sau juridice române sunt de
competenţa instanţelor judecătoreşti din România. Conflictele născute din
raporturile contractuale pot fi soluţionate şi prin arbitraj.
7) - Dispoziţii finale
Art.22. – Prezentul Act Constitutiv reprezintă cadrul juridic pentru
desfăşurarea şi realizarea obiectului de activitate al societăţii şi se întregeşte cu
prevederile legislaţiei comerciale şi ale celorlalte reglementări legale în vigoare.
26
b) controlul legalității actelor și autorizarea înregistrării societății, de către
judecătorul delegat de Tribunalul Teritorial;
c) transmiterea spre publicare în Monitorul Oficial al României a încheierii
judecătorului delegat;
d) înregistrarea societății, atribuirea codului unic de înregistrare și a
numărului de înregistrare;
e) eliberarea certificatului de înregistrare și a încheierii judecătorului
delegat.
În cazul în care cerințele legale sunt îndeplinite, judecătorul delegat, prin
încheiere, va autoriza constituirea societății și va dispune înregistrarea ei în
Registrul Comerțului, în condițiile prevăzute de legea privind acest registru.
“Societatea este persoană juridică de la data înregistrării în Registrul Comerțului.
Înregistrarea se efectuează în termen de 24 de ore de la data pronunțării încheierii
judecătorului delegat prin care se autorizează înregistrarea societății.”23
28
Capitolul IV
ANALIZA PIEŢEI CONCURENŢIALE
4.1. PRODUSUL
29
4.2. ANALIZA CERERII
Consumatorul este definit ca fiind orice persoană fizică sau grup de persoane
fizice constituite în asociații, care cumpără, dobândește, utilizează ori consumă
produse în afara activității sale profesionale sau comerciale.
"Pe piața produselor alimentare există o categorie de consumatori, care sunt
în general interesați de drepturile omului, drepturile animalelor și problemele
mediului. Această categorie de consumatori sunt numiți “consumatori verzi”.
Motivațiile etice ale consumatorilor ”verzi” sprijină procurarea produselor
alimentare organice incluzând atât sănătatea fizică și psihică a animalelor cât și
“consumul verde”. Consumul “verde” a înregistrat o creștere rapidă în ultimii ani
pe piața pentru produsele alimentare ecologice.
Un aspect important al eforturilor depuse pentru protecția consumatorilor îl
reprezintă colaborarea dintre diversele organizații pentru protecția consumatorilor
“verzi”. Scopul acțiunilor comune este multidimensional, respectiv de a mări
influența consumatorilor verzi asupra proceselor de producție și distribuție,
protejarea tranzacțiilor efectuate de această categorie de consumatori, sancționarea
greșelilor și prevenirea înmulțirii acestora pe piață.
Acest scop implică acțiuni specifice pe trei niveluri:
1. eforturi pentru ca ofertanții să-și orienteze comportamentul ecologic în
funcție de interesele consumatorilor;
2. presiuni asupra autorităților cu rol de reglementare pentru a asigura
condițiile necesare existenței concurenței funcționale și întăririi protecției
consumatorilor “verzi”;
3. acțiuni concrete de transpunere în practică pentru ca reglementările și
legislația să acționeze în interesul consumatorilor și să devină efective.”
La începutul afacerii, lipsind promovarea anterioară, clienţii vor fi în general
locuitorii orașului Râșnov, oraș în care ferma își desfășoară activitatea, dar și ai
localităților învecinate. Deoarece pe sediul fermei va fi instalat un banner
publicitar, este de așteptat ca fluxul de clienţi să fie destul de mare. Strada pe care
este amplasat sediul este și drum național, iar circulația este intensă. Acesta este un
beneficiu, pentru că numărul de persoane ce vor observa banner-ul va fi mare.
Astfel, ferma de prepelițe va beneficia de o promovare rapidă, vestea înființării
acestei ferme răspândindu-se rapid.
Aceste produse pot fi consumate de oricine, indiferent de vârstă, statut
social, venituri, loc de muncă, obiceiuri sau criterii geografice.
Totuși, clasificându-i după vârstă, putem spune că principalii clienți vor fi
vârstnicii. Consider că această categorie va reprezenta principalii clienți pentru că
ei sunt mai predispuși la apariția diferitelor afecțiuni specifice vârstei, iar ouăle de
prepeliță ar putea reprezenta pentru ei un leac naturist. Statutul social și veniturile
acestor categorii nu vor reprezenta o piedică în calea cumpărării acestor produse.
Prețurile ouălelor vor fi mai mici decât în magazine, deoarece ele vor fi
comercializate direct la “poarta fabricii”.
30
O categorie de clienți ce poate fi considerată ca fiind semnificativă este
reprezentată de restaurantele din oraș care servesc preparate din carne și ouă de
prepeliță. Pentru început, ne vom limita la colaborarea cu restaurantele din oraș. Pe
viitor se poate lua în calcul și o colaborare cu alte restaurante din împrejurimi.
După ce ferma va prinde rădăcini, se va încerca încheierea de contracte cu
firmele care distribuie ouă de prepeliță lanțurilor mari de magazine atât din județ,
cât și din țară. Pe lângă contractele cu aceste firme, vor fi încheiate contracte și cu
magazinele de profil din oraș.
Produsul cel mai important, deoarece are o pondere mai mare în volumul de
vânzări, oul de prepeliță, este cel pentru care trebuie efectuată o analiză mai
amănunțită a pieței, și pentru care trebuie găsiți clienți. Comercializarea cărnii de
prepeliță nu reprezintă o prioritate, deoarece serviciul de sacrificare a prepelițelor
va fi externalizat către o firmă specializată, problema comercializării cărnii
revenindu-le acestora. După extinderea fermei se va avea în vedere și posibilitatea
sacrificării prepelițelor în cadrul fermei, la cerere.
Tabel 4.1
Firmele concurente
Produsul Oferit
Denumire societate Pret/bucata
Carrefour 0,50 lei
Auchan 0,50 lei
Trans Agape 0,49 lei
Oua de prepelita
Microferma QuailMagic 0,45 lei
Ferma Bunea 0,45 lei
Micile magazine alimentare 0,60 lei
Pui 0-20 zile - 3,5 lei
Microferma QuailMagic Prepelițe 21 - 40 zile -9 lei
Prepelițe ouătoare - 12 lei
Prepelite vii
Pui 0-20 zile - 3,5 lei
Ferma Bunea Prepelițe 21 - 40 zile -9 lei
Prepelițe ouătoare - 14 lei
Promovarea produselor se va face prin cât mai multe mijloace. Este foarte
important pentru societate să se facă cunoscută pe piață. Volumul de vânzări va
crește o dată cu reputația firmei. Pentru ca firma să își poata crea o reputație, și să
câștige încrederea cumpărătorilor, va desfășura activități de promovare prin orice
mijloace posibile.
În primul rând, firma va avea un site propriu. Acest site, va promova
imaginea firmei prin:
- Prezentarea beneficiilor ouălelor de prepeliță;
- Rețete culinare ce pot fi gătite cu ajutorul ouălelor sau a cărnii de prepeliță;
- Prezentarea produselor oferite de crescătorie;
- Posibilitatea de a comanda online cantitatea de ouă dorită, sau a rezervării
unei anumite cantități de ouă, pentru o anumită zi;
- Galerie foto ce conține poze din interiorul crescătoriei
Pentru ca acest site să devină cunoscut, i se va face reclamă pe alte site-uri.
În al doilea rând, firma își va face reclamă prin intermediul banner-ului de
pe poarta sediului social. Este de așteptat ca acest banner să aibă un impact
important asupra populației, deoarece traficul în zona este intens, strada pe care se
află crescătoria fiind și drum național.
Lunar, vor fi împărțite pliante de promovare în orașul Râșnov (în cutiile
poștale), dar și în localitățile invecinate. De asemenea, anual, vor fi împărțite
materiale promoționale cu însemnele fermei (calendare, pixuri, etc.).
În punctele de vânzare vor fi distribuite, o dată cu ouăle, și materialele
publicitare. Astfel, clienții vor ști de unde provin produsele cumpărate, ce beneficii
au acestea, și vor promova societatea prietenilor, membriilor familiei, etc. Pentru
ca această promovare să se dezvolte vom pune mare accent pe calitatea,
prospețimea și modul de ambalare și vânzare al produselor noastre.
Pentru vânzarea unor cantități însemnate, vor fi contactate societățile ce au
ca obiect de activitate colectarea ouălelor de prepeliță. Aceastea au contracte de
colaborare cu marile lanțuri de magazine.
Reclamele în mass-media reprezintă un alt mijloc de promovare la care se va
apela. Astfel, vor exista reclame de promovare la posturile TV locale, dar și în
ziarele locale (de exemplu: Gazeta de Râșnov, Transilvania Expres).
Pentru a câștiga cât mai mulți clienți, se va încerca aplicarea unei strategii de
diferențiere prin cost. Lider prin cost este o strategie a costului scăzut care constă
în obţinerea unui avantaj competiţional prin reducerea costurilor sub cele ale
concurenţilor. În acest mod organizaţia poate să păstreze preţuri de vânzare scăzute
şi totuşi să fie profitabilă. S-a ales această metodă, în locul strategiei de diferenţiere
prin calitate, deoarece calitatea ouălelor de prepeliță nu poate fi măsurată de către
clienți. Prin aplicarea strategiei de diferenţiere prin cost, se dorește în primul rând
câștigarea clientelei, iar în al doilea rând depășirea concurenților de pe piață.
32
Capitolul V
PLAN DE AFACERE
Coordonatele firmei:
- Sediul social: Sibiu, str. Mihai Viteazu, nr. 56, jud. Sibiu, tel:
0269.234.567/0728.313.992
- Sediul operațional: Sibiu, str. Mihai Viteazu, nr. 56, jud. Sibiu, tel:
0269.234.567/0728.313.992
- Puncte de lucru: Sibiu, str. Mihai Viteazu, nr. 56, jud. Sibiu, tel:
0269.234.567/0728.313.992
Număr de înregistrare
- la Oficiul Registrului Comerțului: J – 08/12345/2014
- Codul Unic de Înregistrare: 12345678
33
Asociați, acționari:
Părți din
Persoane fizice Adresă completă și telefon Naționalitate
capital
Bănci la
care Anul si luna
Adresa
înteprinder deschideri
sucursale IBAN - RON IBAN - EUR
ea are contului/conturil
i
conturi or
deschise
Str
Nicolae
Raiffeisen Bălcescu, RO56RZBR0000060025861 RO26RZBR0000060058753
7 iunie 2014
Bank Ag. 583 294
Brukenth
al
Tabel 5.2
Conducere societății
Anul angajării la
Funcția Nume Prenume Studii
firmă
Eduard-
Administrator unic Dina Superioare 2014
Nicolae
Tabel 5.3
Personalul Societății
34
5.3. PREZENTAREA PROIECTULUI PENTRU CARE SE SOLICITĂ
FINANȚARE
Tipul investiției:
Viitorul proiect de investiție va fi implementat în județul Sibiu, orașul Sibiu,
str. Mihai Vteazul, nr. 56. Pe această proprietate este construită o casă și câteva
anexe. Suprafața totală a proprietății este de 600 mp. Gospodăria beneficiază de
toate condițiile necesare bunei desfășurări a activității din cadrul viitoarei ferme,
fiind racordată la rețeaua electrică, rețeaua de apă și canalizare a orașului.
Pentru desfășurarea activității la această adresa se va încheia un contract de
comodat cu proprietarii locuinței, părinții mei.
Spațiul în care va fi desfășurată activitatea viitoarei ferme de prepelițe are o
suprafață totală de 25 mp. Pentru încălzirea lui se vor folosi calorifere electrice.
Investiția ce urmeazaă a fi efectuată este una nouă, deoarece până la
momentul actual, la această locație, nu au fost desfășurate astfel de activități.
Pentru început se vor achiziționa 1000 de prepelițe ouătoare.
Obiectul investiției:
Investițiile ce urmează a fi făcute în vederea adaptării fermei la standardele
corespunzătoare sunt:
- Amenajarea spațiului
- Dotarea spațiului (achiziția de baterii, incubator, frigider, calorifere
electrice, etc.)
- Achiziționarea de stocuri pentru producție (furaje, caserole pentru ouă)
necesare primei săptămâni
- Achiziționarea prepelițelor
Suma totală investită este de 27470 lei. Costurile acestor investiții pot fi
găsite în “Anexa 1”
35
Un alt avantaj al acestei afaceri îl reprezintă posibilitatea abordării gradate a
activității. Se poate pleca de la o fază experimentală (1000 prepelițe) ajungând în
câțiva ani la un nivel industrial (15000-20000 prepelițe).
Sunt necesare și unele măsuri tehnico-organizatorice deosebite:
- Spațiul de creștere trebuie să fie bine climatizat, călduros, prepelițele
nesuportând frigul și umezeala
- Furajele utilizate trebuie să fie de cea mai bună calitate, ca valoare nutritivă
și ca salubritate.
36
Fig. 5.1. Ilustrarea ouălelor de calitate
Al doilea produs ca și pondere în volumul vânzărilor din cadrul fermei este
reprezentat de prepelițele vândute către abator (la schimbarea lotului – detalii in
5.1). Carnea de prepeliţă este foarte căutată, fiind una dintre cele mai fine și
apreciate în gastronomie, pentru că are un conţinut scăzut în grăsimi şi colesterol și
de aceea consumul ei este recomandat tuturor categoriilor de vârstă și mai ales
celor care suferă de anumite afecțiuni (obezitate, colesterol mărit, diabet, regim
alimentar de curățare).
Un alt produs ce ar putea fi comercializat în viitor îl reprezintă prepelițele
vii. O dată cu extinderea fermei și cu mărirea numărului de prepelițe, ferma va
putea produce săptămânal prepelițe pentru vânzare.
37
Fig. 5.2. Cuștile în care vor trăi prepelițele
Pe lângă cuștile în care vor trăi prepelițele vor mai fi achiziționate și cuști
pentru tineret și maternități pentru pui. Cuștile pentru tineret sunt destinate creșterii
intensive și permit golirea mai rapidă a maternităților. Cușca poate găzdui pui cu
vârsta de cel puțin două săptămâni, deoarece are pereți dublii de plasă. Aceste cuști
sunt dotate cu sisteme de încălzire, hrănitoare, adăpătoare și tăviță pentru dejecții.
În figura 4.3. este ilustrată o cușcă pentru tineret.
38
Fig. 5.4. Cușca maternitate
Incubatorul (figura 5.5.) este necesar în momentul în care se dorește
schimbarea lotului, sau, pe viitor, pentru producerea constantă a prepelițelor vii, în
vederea comercializării acestora.
39
Fig. 5.6. Spațiul de desfășurare a activității
Legendă:
- 1-4 reprezintă cuștile suprapuse în care vor trăi prepelițele;
- 5 reprezintă maternitățile în care vor fi crescuți puii;
- 6-7 reprezintă cuștile suprapuse pentru tineret;
- 8 reprezintă chiuveta;
- 9 reprezintă spațiul în care vor fi depozitate furajele;
- 10 reprezintă incubatorul;
- 11-12 reprezintă caloriferele electrice folosite pentru încălzirea și
menținerea temperaturii în interiorul crescătoriei.
Descrierea procesului tehnologic, cu îmbunătățirile propuse prin
proiectul de investiții actual
Pentru activitatea de îngrijire a prepelițelor vor fi angajate și instruite două
persoane. Angajații vor avea responsabilitatea de a hrăni prepelițele, a colecta
ouăle, de a întreține zilnic bateriilor prin colectarea dejecțiilor și de a depozita
dejecțiile spre a fi folosite ca îngrășământ, de igienizare a bateriilor cel puțin o dată
la două săptămâni. Ouăle vor fi ambalate în caserole, iar apoi vor fi depozitate în
frigider, până în momentul în care vor fi livrate (cel mult 3-4 zile) de la domiciliu.
Schimbarea lotului de prepelițe va fi făcută o dată la 6 luni. Acest proces se
datorează faptului că prepelițele înregistrează cea mai bună productivitate în
primele 6 luni de ouat. După această perioadă, productivitatea scade, fiind de
preferat să se facă înlocuirea lotului. Un alt argument pentru schimbarea lotului la
această perioadă este și faptul că după terminarea ciclului de ouat carnea de
prepeliță este de calitate scăzută, oasele fiind tari iar fibra musculară cu gust mai
puțin plăcut. În schimb, prepelițele mai tinere sunt de o calitate foarte bună
comparativ cu alte specii de păsări.
Cu 70-80 de zile înaintea schimbării lotului se achiziționează ouă pentru
incubație. Ouăle se introduc în incubatorul pregătit anterior. În momentul
ecloziunii puii obținuți vor fi mutați în maternitate timp de o săptămână. După
40
aceea vor fi mutați în cuștile pentru tineret, până când vor devenii prepelițe mature,
ouătoare.
Impactul asupra mediului
Activitatea desfășurată nu va afecta mediul în niciun fel. Deoarece dejecțiile
reprezintă un îngășământ natural, vor putea fi folosite pentru fertilizarea solului.
Asigurarea cu utilități (electricitate, apă, gaze etc.)
Încăperea în care va fi desfășurată activitatea este racordată la rețeaua de
electricitate, rețeaua de apă, și rețeaua de canalizare. Aceste utilități sunt necesare
pentru încălzirea și iluminarea spațiului, pentru hidratatea prepelițelor, și pentru
evacuarea mai ușoară a dejecțiilor.
Structura de management în implementarea proiectului
În calitate de asociat unic, voi fi singura persoană implicată în coordonarea
și managementul acestui proiect. Voi avea funcția de manager, având studii
superioare în acest domeniu.
Pe lângă administratorul unic, vor mai fi angajate două persoane, conform
obligațiilor privind înființarea unui S.R.L. – D. (OUG 6/2011). Activitățile zilnice
desfășurate de către aceste două persoane sunt hrănirea prepelițelor, strângerea
ouălelor, întreținerea zilnică a bateriilor (strângerea și
depozitarea dejecțiilor). Pe lângă aceste activități zilnice, personalului
angajat îi revine responsabilitatea de a igieniza bateriile o dată la două săptămâni.
Personalul angajat nu are nevoie de calificare sau de studii superioare. Pentru a se
specializa în acest domeniu vor urma cursuri de specializare în acest domeniu. Ei
vor fi angajați cu jumătate de normă.
De asemenea, pe lângă cei doi angajați, ferma va mai avea nevoie de doi
colaboratori, și anume un medic veterinar și un contabil. Medicul veterinar va
controla cel puțin o dată pe lună prepelițele, administrâdu-le și tratamentele
necesare. Contabilul va trebui să asigure evidența contabilă a stocurilor, a relațiilor
cu terții, a trezoreriei și evidența veniturilor și a cheltuielilor. De asemenea el va
întocmi situațiile și rapoartele financiar-contabile, dar și verificarea corelației
dintre acestea.
Detaliile persoanelor implicate în activitatea firmei, pentru primul an de
activitate sunt prezentate în tabelul următor.
41
Tabel 5.3 Persoanele implicate în activitate în primul an
42
Unitatea de Furnizor Valoare
Obiectul Investiției Detalii Cantitate
masura Potential estimata
Glet Sac 1 sac = 25 kg Dedeman 4 80
Vopsea Lavabila 1 Dedeman 15 200
Gresie mp Dedeman 25 750
Adeziv gresie sac 1 sac = 25 kg Dedeman 5 100
Usa termopan buc Dedeman 1 2000
Geam termopan buc Dedeman 1 650
Ventilator buc Dedeman 1 100
Manopera aranjare întreaga
Allbizz 1 1770
spațiu lucrare
100x50x30
Cuști prepelițe
buc Capacitate 100 Quail Magic 20 3200
ouătoare
prepelițe
90x50x30
Maternitate prepelițe buc Capactate 100 Quail Magic 6 1800
prepelițe
100x70x30
Cuști tineret buc Capacitate 100 Quail Magic 10 1500
prepelițe
Capacitate 1200
Incubator buc Quail Magic 1 3500
ouă
Frigider buc Altex 1 800
Chiuveta buc Dedeman 1 200
Calorifer electric buc Dedeman 2 400
Furaje (pentru prima
kg Quail Magic 140 280
săptămână)
Total 22950
Tabel 5.4 Descrierea investiției
43
Durata de Luna în care se va realiza acțiunea
Nr Crt. Activitate prevăzută
realizare
Luna 1 Luna 2
1 Amenajare spațiu x
Achiziție + montare
2 x
necesar crscatorie
4 Achizitie prepelițe x
5 Angajare personal x
Tabel 5.5 Graficul de realizare a proiectului
44
6/2011 pentru stimularea înființării și dezvoltării microîntreprinderilor de către
întreprinzătorii tineri, cel puțin 50% din profit trebuie să fie reinvestit.
Pentru anul II, jumătatea din profit va fi reinvestită pentru a mări capacitatea
de producție, și anume, achiziționarea a 750 de prepelițe și a cuștilor necesare
acestora. La sfârșitul acestui an, profitul net obținut, conform estimărilor, va fi de
68636 lei.
La începutul anului III, cei 50% din profitul obținut în anul anterior vor fi
reinvestiți în achiziționarea unui incubator cu o capacitate mai mare, ce va permite
nașterea tuturor puilor în fermă, și a unui automobil, ce va facilita livrarea
comenzilor într-un timp mai scurt. La sfârșitul acestui an, profitul net obținut va fi
de 70317 lei.
În anul IV, crescătoria va fi extinsă. Cei 50% din profit vor fi alocați
extinderii spațiului, astfel încât capacitatea de producție să poată fi cel puțin
dublată. Astfel, capacitatea de producție nu suferă modificări în anul IV față de
anul III, iar estimarea profitului net rămâne aceeași, adică 70317 lei.
Mai multe detalii despre aceste estimări puteți găsi în “Anexa 2”.
45
Clientul Potential Produsul % din vânzări Valuare anuală
Persoane fizice Ouă de prepeliță 6% 5.620 lei
Restaurante/Pensiuni Ouă de prepeliță 1% 1.022 lei
Distribuitori Ouă de prepeliță 90% 91.935 lei
Abator Prepelițe 3,50% 3.600 lei
Tabel 5.6 Clienți potențiali
46
Lunar, vor fi împărțite pliante de promovare în orașul Sibiu (în cutiile
poștale), dar și în localitățile învecinate. De asemenea, anual, vor fi împărțite
materiale promoționale cu însemnele fermei (calendare, pixuri, etc.)
În punctele de vânzare vor fi distribuite, o dată cu ouăle, și materialele
publicitare. Astfel, clienții vor ști de unde provin produsele cumpărate, ce beneficii
au acestea, și vor promova societatea prietenilor, membriilor familiei, etc. Pentru
ca această promovare să se dezvolte vom pune mare accent pe calitatea,
prospețimea și modul de ambalare și vânzare al produselor noastre.
Pentru vânzarea unor cantități însemnate, vor fi contactate societățile ce au
ca obiect de activitate colectarea ouălelor de prepeliță. Aceastea au contracte de
colaborare cu marile lanțuri de magazine.
Reclamele în mass-media reprezintă un alt mijloc de promovare la care se va
apela. Astfel, vor exista reclame de promovare la posturile TV locale, dar și în
ziarele locale.
Alte elemente privind stategia de marketing a firmei
Pentru a câștiga cât mai mulți clienți, se va încerca aplicarea unei strategii de
diferențiere prin cost. S-a ales această metodă, în locul strategiei de diferenţiere
prin calitate, deoarece calitatea ouălelor de prepeliță nu poate fi măsurată de către
clienți. Prin aplicarea strategiei de diferenţiere prin cost, se dorește în primul rând
câștigarea clientelei, iar în al doilea rând depășirea concurenților de pe piață.
47
CONCLUZII
48
- Prepelița deține recordul de productivitate în agricultură;
- Nu necesită o investiție iniţială foarte mare;
- Spațiul în care poate fi desfășurată activitatea este restrâns;
- Oul de prepeliță este bogat în vitamine, putând rezolva grave probleme de
sănătate;
- Prepelița este singura pasăre care nu necesită vaccinări pe toată durata
vieții;
- Nu este necesară prezența permanentă în crescătorie;
- Hrana prepelițelor nu reprezintă o problemă, aceasta putând fi achiziționată
din orice magazin specializat;
- Carnea de prepeliță este foarte apreciată în gastronomie;
- Dejecțiile prepelițelor reprezintă un îngrășământ foarte bun, în special
pentru flori.
Creșterea prepelițelor în baterii, pentru ouă sau carne, este o afacere ce
prinde tot mai mare contur, datorită faptului că oul de prepeliță începe să fie din ce
în ce mai apreciat. În funcție de numărul de păsări cu care este demarată afacerea,
variază atât suma investită, cât și profitul obținut. Făcând un calcul simplu, pentru
ferma de prepelițe prezentată anterior în planul de afacere, putem spune că
investiția va putea fi recuperată în aproximativ 9 luni. Costul de producție al unui
ou este foarte mic, în condițiile în care acesta va fi vândut cu 0,3 lei.
În momentul demarării unei astfel de afaceri există posibilitatea de a aborda
unul sau mai multe obiective din cele ce urmeză:
- Producția de ouă pentru consum;
- Producția de carne;
- Producția de material biologic;
Producția de dotări specializate;
- Servicii de consultanță.
49
CONTRIBUŢII PERSONALE
50
Bibliografie
1. www.pentalabbs.com/tag/consultanta-startup-uri
2. Butler David – Planificarea afaceri-Ghid de start, Editura Bic All, Bucuresti
2006, pag 2, prg 1
3. www.tribunaeconomica.ro
4. www.pentalabbs.com/tag/planul-financiar
5. Fragment di articolul 2 al anexei din recomandarea 361/2013/CE
6. Direcția Implementare Programe pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii –
Definiție IMM
7. Legea 31/1990
8. Ordonanța de urgență 6/2011
9. http://lege5.ro/Gratuit/gm4tenrwga/procedura-din-13032014-verificarea-
disponibilitatii-firmei-emblemei
10. Legea 26/1990
11. http://www.onrc.ro
12. Legea 230/2007
13. www.avocat-firme.info
14. www.turismbaile1mai.com/totuldespreouadeprepelita.html
15. www.agroland.ro
16. www.prepelite-eco.ro
17. www.fermaprepelite.ro
51
ANEXE
52
Anexa 2 – Previzionarea profiturilor
Venituri
1000 prepeliţe produc zilnic 900 ouă. Preţul unui ou este de 0,3 lei.
900 oua x 0,3 lei/ou = 270 lei/zi x 365 zile = 98550 lei/an
Vânzare prepeliţe către abator (de două ori pe an)
900 prepeliţe x 2 lei/prepeliţă = 1800 lei x 2 = 3600 lei/an
Notă: 100 prepeliţe – eventuale pierderi
2 lei/prepeliţă – preţ de abator
Total venituri: 102150 lei/an
Cheltuieli
- furaje: 20 kg/zi x 365 zile = 7300 kg/an x 2 lei/kg = 14600 lei
- caserole: 40 buc/zi x 365 zile = 14600 buc/an x 0.5 lei = 7300 lei
- utilităţi (apă + curent): 150 lei/lună x 12 luni = 1800 lei
- tratamente + medicamente: 200 lei/lună x 12 luni = 2400 lei/an
- salarii: 4097 lei/lună x 12 luni = 49164 lei/an
- ouă reproducţie: 1200 ouă x 0.5 lei/ou = 600 lei x 2 = 1200 lei/an
- cheltuieli de publicitate: 1500 lei/an
Total cheltuieli: 77964 lei/an
Venituri – Cheltuieli = 102150 – 77964 = 24186 lei/anul I
Profit net = 26286 x 0,84 = 20316 lei/anul I
53
Previzionarea profitului - anul II
54
Previzionarea profitului - anul III
55
Previzionarea profitului - anul IV
56