Polul Nord

Guta Mihaela Elena si Safta Alin

Clasa a-Xa A

Prof. Felicia Huides

 Polul NORD
Polul Nord este cel mai înalt punct al axei
terestre, situat în Marea Glaciară Arctică.
Polul nord geografic este situat la circa
1.600 km de polul nord magnetic, care se
află în insula Bathurst din Canada. Spre
deosebire de Polul Sud, Antarctica, la polul
nord nu există pâmânt doar o calotă de
gheață, care plutește în Marea Glaciară
Arctică, cuprinsă între coastele Asiei,
Europei, și Americii.
Această mare comunică cu Oceanul
Pacific de-a lungul strâmtorii Bering și cu
Oceanul Atlantic.
Suprafața globală a acestei mări este de
circa 14.000.000 km.
Adâncimea ei este în medie de circa 1.500
m, având cel mai adânc punct de 5450 m.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Fișier:PolulNord1885.jpg
Doar americanii și rușii
știau inițial de această
zonă pe care o foloseau în
scopuri militare.
Doar după sfârșitul
războiului rece, aceste
informații au devenit
disponibile pentru toți
oamenii de știință.

Exită un pol geografic și un

pol magnetic al pământului,
polul nord este de fapt
punctul cel mai nordic al
pământului, din acest punct
indiferent în care direcție
ne deplasăm, direcția
deplasării va fi spre sud.
1.Polul Nord geografic
Este punctul cel mai nordic al pământului,
fiind stabilit prin procesul de rotație al
pământului, fiind așezat pe axa de rotație
cu o poziție stabilă, fixă având valorea
latitudinii nordice "0".
În acest punct fiind apă și gheață
"Oceanul Înghețat de Nord" adâncimea în
acest punct 4.087 m.

2.Polul Nord magnetic

Este polul stabilit cu instrumente de
măsură a magnetismului ca de exempu https://www.planetseed.com/files/uploadedimages/Science/People_in_
busola, acest punct nefiind stabil, fix. Motion/Trip_to_the_North_Pole/Related_Articles/arctic.jpg

Este punctul unde liniile câmpului

magnetic al pământului se întâlnesc,
expediția Geological Survey of Canada
in anul 2001 a stabilit prin măsurători
migrația anuală a polului magnetic:
3.Polul Nord geomagnetic
Este un pol stabilit prin calcul, considerat
ca necesar datorită instabilității polului
magnetic. În prezent acest puct are
coordonatele 78°30' Nord, 69° Vest în
Groenlanda.
La comparația coordonatelor polului
magnetic celori doi poli Nord (82°42' Nord,
114°24' Vest) și Sud (65° Sud, 135° Est)
apare evident că cele două poluri stau
exact opus (față în față) pe glob la fel ca și
polurile geografice.
Acest fenomen a determinat pe geofizicieni
să calculeze o medie a polului geografic și
magnetic, ce ajută mai departe la stabilirea
unghiului de declinație a axei de rotație
pâmântului. http://klausen1976.files.wordpress.com/2009/12/np5.jpg?w=365&h=394
4.Polul Nord inaccesibil
"Northern Pole of Inaccessibility"
acest pol este numit și Arctic, fiind
punctul cel mai îndepărtat de
țărmuri (de uscat).
El are coordonatele 84°03' Nord,
174°51' Vest fiind la o distanță de
660 km de polul nord geografic,
fiind atins la data de 1 mal 1927
aici găsindu-se numai gheață și
apă cu o adâncime de 3000 m.

http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/3/32/Cực_bất_khả_tiếp_cận_Bắ
c_-_Northern_pole_of_inaccessibility.jpg
https://lh6.googleusercontent.com/-zx-joudhWBU/TXUvv5ipdqI/AAAAAAAAAQM/cbPptMRr9Ss/s1600/pole7.jpg
 Oficial polul nord geografic a fost atins de
cercetătorii nord-americani Robert Edwin Peary și
Matthew Henson la data de 6 aprilie 1909.
 Cercetările ulterioare au pus la îndoială faptul Frederick Cook
că cei doi cercetători ar fi atins întradevăr polul
geografic, însemnările lor nefiind deajuns de http://en.wikipedia.org/wiki/Frede
rick_Cook
precise.
 Asfel Frederick Cook pretinde că el ar fi fost
primul ce a atins polul geografic la data de 21
aprilie 1908 această afirmare a fost mai târziu
considerată falsă. Iwan Papanin
 Până azi nu avem certitudinea că cele două http://media2.weser-
expediții polare ar fi fost cel puțin la pol. kurier.de/media/52/32574031118407/
200941_222721_1_024.jpg
 Pentru prima oară prin notările lui Umberto
Nobile, din anul 1926 reiese clar că expediția lui
Roald Amundsen și Lincoln Ellsworth la bordul
vasului Norge au atins cu certitudine polul nord. Sir Wally Herbert
 Primii oameni care au ajuns la polul nord a fost
o grupă de savanți sovietici sub conducera lui
Iwan Papanin în 1937 zburând cu avionul.
 Primul om care a ajuns la pol pe jos, a fost
scoțianul Sir Wally Herbert în 1969.
 Exploratorul Robert Edwin
Peary este considerat a fi
primul om care a ajuns la
Polul Nord.
Peary ajunge aici în aprilie
1909 împreună cu
asistentul lui Matthew A.
Henson și cu patru
eschimoși.
Robert Peary lucrează ca inginer în America Centrală tropicală
(1880 - 1890) şi întreprinde ca ofiţer de marină o călătorie în ismul
Panamá. Pentru a se antrena în vederea unei plănuite călătorii la
Polul Nord întreprinde în 1886 o incursiune de 190 kilometri în
interiorul Groenlandei.

În cursul unei noi expediţii în 1892 traversează Groenlanda

septentrională între fiordul Inglefield şi ţărmul de nord est al
insulei, întorcându-se pe acelaşi drum după ce a străbătut o
distanţă de 2.200 kilometri. Cu acest prilej, descoperă marea
peninsulă din nordul Groenlandei care a primit numele său (Ţara
Peary).

Până în anul 1900, Peary încheiase explorarea Groenlandei,

descoperind şi capul ei cel mai nordic, căruia i-a dat numele de
Morris Jesup (83° 40' latitudine nordică).

După mai multe încercări nereuşite atinge Polul Nord la 6 aprilie

1909.

Cinci zile înainte de comunicarea izbânzii sale, medicul american

Frederik A. Cook anunţase că el a ajuns la Polul Nord încă din
aprilie 1908, dar ulterior s-a dovedit a fi un impostor.
TEODOR NEGOIŢĂ
PRIMUL ROMÂN LA POLUL NORD.
A atins Polul Nord la 21 aprilie 1995

http://www.youtube.com/watch?v=v215uxL7CqE&feature=
player_embedded#at=23

Teodor Negoiţă s-a pregătit mai mult de un an pentru a efectua o

n. 27 septembrie 1947, comuna Sascut, judeţul Bacău,
d. 23 martie 2011
expediţie la Polul Nord.
În acest scop, şi-a îmbunătăţit condiţia fizică, pentru a putea fi
capabil să meargă sute de kilometri pe schiuri, să reziste frigului
şi să tragă după sine o sanie de 50 sau 100 de kilograme.
Se pregătea chiar şi opt ore pe zi, trăgând două cauciucuri după
el, pentru a simula exact tractarea unei sănii în drum spre Pol.
Deşi a beneficiat de puţine fonduri băneşti, Negoiţă a avut voinţa
şi entuzismul de a fi primul român care atingea Polul Nord.
La data de 21 aprilie 1995, exploratorul Teodor Gh. Negoiţă
devenea primul român care atinge Polul Nord (pe schiuri), în
cadrul unei expediţii ruse de cercetare. El este în prezent
deocamdată singurul român care a ajuns la Polul Nord.
Astfel, el a organizat mai multe expediţii româneşti, în zonele îngheţate din apropiere de
Polul Nord: în Groenlanda, în nordul extrem al Canadei, în arhipelagul Spitsbergen
(Svalbard).

A format mai multe echipe de cercetători din domenii diferite, acestea fiind primele echipe
româneşti care au activat în exteriorul ţării într-o structura foarte neomogenă: geografi,
geologi, ingineri, medici, biologi etc.

În Groenlanda şi arhipelagul Spitsbergen a călătorit de unul singur, parcurgând pe schiuri în

jur de 300 de kilometri prin pustiurile îngheţate.

Pasiunea sa pentru expediţii în mediul arctic l-a determinat însă să renunţe la o eventuală
carieră academică. Încă de la primele expediţii, el a intrat în contact cu cercetătorii danezi,
norvegieni, canadieni, ruşi etc., cu intenţia ca grupul său de cercetători polari români să nu
urmeze direcţii de cercetare care să se suprapună cu ale altor ţări, ci să efectueze cercetări
originale, care să evidenţieze meritul particular al României.

În anul 1994, înfiinţează Institutul Român de Cercetări Polare, ca instituţie privată, cu

scopul de a strânge în jurul său oamenii de ştiinţă din diferitele domenii pasionaţi de
cercetările polare. Fondurile pentru cercetare provin din sponsorizări şi din granturile
guvernamentale sau fondurile europene, prin proiectele de cercetare la care participă
Fundaţia.
Din anul 1995, a înfiinţat şi a condus Fundaţia Antarctică Română, cu scopul de a strânge
finanţări pentru expediţiile ulterioare.
Aurora Boreala (Polara)
Aurorele boreale sunt, probabil, unele dintre cele mai interesante spectacole ale
naturii. Misterul formarii lor i-a intrigat permanent pe oamenii de stiinta si, chiar
daca astazi el a fost descifrat in ceea mai mare parte a sa, nu putini sunt cei care
cred ca acest fenomen reprezinta o manifestare a unor forte aflate dincolo de
capacitatea de intelegere a oamenilor.

Aurora se formeaza in timpul unei eruptii solare. O data la 11 ani, activitatea solara
cunoaste un maxim, produs de rotatia inegala a Soarelui. Polii sai nu se invirt cu
aceeaşi viteza ca si centrul, fapt care provoaca asa-zisele umbre solare. Rupte din
Soare, particulele calatoresc in jur de doua zile inainte de a ajunge in preajma Terrei,
care este protejata de centurile magnetice, al caror rol este tocmai acela de a opri
respectivele particule. In consecinta, acestea sunt obligate sa ocoleasca aceste
centuri magnetice si sa ajunga pe Pamant prin cei doi poli magnetici (nord si sud).
Cand moleculele din atmosfera ajung in contact cu o serie de gaze, produc culori
diferite. Cele mai multe dintre aurore au o culoare verde, dar in componenta lor intra
si rosul si movul, dar extrem de rar.

Ovalul auroral reprezinta zonele in care aurorele pot fi observate cel mai bine. In
timpul eruptiilor solare puternice, aurorele sunt vizibile sub latitudinile joase
(latitudini magnetice in raport cu polul magnetic), fapt care permite observarea lor
din mai multe puncte de pe Glob. Cei mai familiarizati cu acest spectacol unic sunt
locuitorii din asa-zisul oval auroral. Regiunile din lume in care aurorele pot fi
observate cel mai bine sunt: Norvegia, Suedia, Finlanda, nordul Rusiei, Alaska si
nordul Canadei.
Aparitia aurorelor poate fi prevazuta. Satelitul "Soho", de exemplu, a furnizat
imagini ale eruptiilor solare, fapt care a contribuit la anticiparea perioadelor lor de
formare. De asemenea, gratie datelor furnizate si de alti sateliti, astronomii sunt
capabili sa prevada exact frecventa de formare a aurorelor boreale.
Tot prin intermediul sondelor spatiale, oamenii de stiinta au putut constata ca
aurorele se formeaza si pe alte planete, in special pe Jupiter si Saturn, la suprafata
acestora. In plus, s-a constatat ca acest fenomen nu este specific Pamantului, el fiind
propriu tuturor planetelor cu magnetism si cu atmosfera.
Clima Polului Nord
este mai caldă decât cea a Polului Sud, deoarece se află la
nivelul mării în mijlocul unui ocean (care acţionează ca un
rezervor de căldură). Iarna temperaturile de la Polul Nord pot
varia între -43 ° C şi -26 ° C.

Fauna Polului Nord

Ursul polar este un puternic vanator de foci. Este cel mai carnivor
dintre toate speciile de ursi, dar si cel mai perseverent si rabdator. Are
un plan de atac excelent: se asaza langa o copca ore in sir asteptand ca
focile sa iasa. Atunci cand procedeaza asa, foca nu mai are scapare. O
lovitura puternica ii aduce ursului o masa gustoasa, iar focii ii aduce, din
pacate, o moarte rapida.

Conditiile polare sunt foarte dure , cu temperaturi foarte joase in mod constant. Pentru a putea supravietui, ursul polar trebuie sa se
adapteze conditiilor istovitoare ale mediului sau .Ca un gigantic, panou solar, pielea ursilor este neagra tocmai pentru a atrage si
ultima raza de soare si bineinteles de caldura posibile. Blana lor este alba avand rolul de a trimite raze luminoase pielii . Pe sub
aceasta blanita se mai afla inca un substrat de blana de culoare galbena sau portocalie .
Ca si la celelalte specii de ursi si ursul polar are urechile rotunde, mici si apropiate de crestetul capului .In ciuda corpului sau masiv,
acest animal este un foarte bun inotator. Labele sunt mari , puternice si foarte putin palmate, contribuind sesizabil la abilitatile lui de
inotator. Ei pot sa urce stanci abrupte de gheata si au fost vazuti alunecand pe dealuri in jos pe burta, folosindu-si picioarele
anterioare drept frane.
Masculii sunt de-a dreptul imensi , cel mai greu ajungand sa cantareasca 1300 de kg.
Femelele sunt mai mici, cea mai mare cantarind 600 kg .
Acesti ursi de regula nu hiberneaza, ei ramanand activi pe toata perioada anului. Femelele fac exceptie de la aceasta regula atunci
cand au pui . Acestea trec printr-o perioada de hibernare la fel ca si ursul negru , brun, si celelalte specii de ursi.
Ursii polari sunt specia cea mai agresiva, ei putand fi cu greu tinuti in captivitate, mai ales daca au fost prinsi la varsta adulta.
 vulpea alba sau vulpea
Cunoscuta si sub denumirea de
zapezii, vulpea arctica reprezinta un mamifer de
dimendiuni mici, nativ din regiunile reci ale emisferei nordice.
Dimensiunile medii ale speciei Alopex lagopus sunt de 85 pana la 110
cm lungime, coada masurand pana la 30 cm, iar greutatea este
cuprinsa intre 2,9 si 3,2 kg. Masculii sunt, de regula, mai mari decat
femelele.

Traind intr-un mediu atat de aspru, vulpea alba a trebuit sa se

adapteze la temperaturile extreme din aceste regiuni; astfel ca blana ii
este foarte deasa, mecanismul de transfer al fluidelor si circulatia
membrelor sunt foarte bune, iar corpul retine o rezerva de grasime
suficienta mentinerii temperaturii optime a corpului. Corpul rotund,
botul si picioarele scurte si urechile rotunjite si compacte reprezinta
tot o forma de adaptare la conditiile de mediu. Blana de pe labe ii
permite sa paseasca pe suprafetele inghetate fara probleme, in
cautarea hranei. Are auzul atat de bine dezvoltat incat poate localiza
prada aflata sub zapada. Blana isi schiba culoarea in functie de sezon:
astfel ca iarna ea este alba, iar in lunile de vara prezinta un colorit
maroniu.

In general, vulpea alba se hraneste cu orice fel de carne, incluzand http://www.zooland.ro/Vulpea_arctica__Alopex_lagopus_-6277.html

carne de lemingi, pesti, hoituri sau oua de pasari. Lemingii reprezinta
hrana predilecta, o familie de vulpi albe putand consuma zilnic cateva
duzine de astfel de mamifere rozatoare.

Sezonul de imperechere incepe din luna septembrie si dureaza pana la sfarsitul lunii mai. Perioada de gestatie este de 53 de zile,
femelele dand nastere unui numar mediu de 5-8 pui, iar in cazuri exceptionale chiar si 25. Ambii parinti se implica in cresterea acestora si
in construirea cuibului. Acesta se prezinta sub forma unor retele subterane, care pot gazdui mai multe generatii de vulpi. Dupa o
perioada de timp, femelele obisnuiesc sa paraseasca familia si sa-si formeze propriul grup, in timp ce masculii raman in familie. Vulpile
albe formeaza perechi monogame. La nastere puii au corpul acoperit cu o blana de culoare maronie, care devine alba, pe masura ce
inainteaza in varsta. Pot pasi fara probleme pe gheata, datorita blanitei care le acopera labele picioarelor.
Ultimul nume pe trista lista a animalelor amenintate cu disparitia de
incalzirea global este morsa, unul dintre cele mai jucause si
inteligente animale polare.
Populatiile de morse traiesc in Atlanticul si Pacificul de Nord, in
apropierea costelor Canadei, Groenlandei si Rusiei. Problema morselor
este topirea rapida a ghetarilor, care ocupa o suprafata tot mai mica din
jurul Polului Nord. Din cauza topirii ghetarilor din preajma tarmurilor,
animalele trebuie sa isi caute hrana in ape mult mai adanci. Se ajunge
astfel la situatii in care puii sunt parasiti, grabind disparitia unui mamifer
renumit pentru "apetitul" sau muzical.
Alte animale amenintate de incalzirea globala sunt: Ursul polar, Balenele
Beluga, Vulpea polara, Polifagul american

“Volverine“ celebrul personaj de benzi desenate şi filme din seria X Men, eroul cu gheare
metalice şi schelet din adamantin nu este altcineva decat jderul, glutonul, sau
polifagul, volverinul - celebru pentru forţa, vitalitatea, curajul şi agresivitatea sa. Cu
toate acestea, niciuna dintre calităţile mai sus enumerate se pare că nu-l vor salva în cazul
intensificării procesului de încălzire globală.
Habitatul populaţiilor de glutoni care mai traiesc in nord-vestul Statelor Unite este în pericol
de supraîncălzire daca societăţile umane vor continua emisia de gaze cu efect de
seră.conform unor noi simulări pe computer efectuate de către National Center for
Atmospheric Research (NCAR).
Pe baza rezultatelor studiilor de teren noile provocări climatice afectează glutonii din doua
mari directii: Prin reducerea sau chiar eliminarea zăpezilor timpurii de primăvară pe care
glutonii se bazează pentru a-şi proteja şi ascunde intrarea vizuinilor unde îşi adăpostesc
puii nou-născuti.
A doua direcţie are în vedere cresterea temperaturilor din luna august până la cote pe care
organismul glutonilor pur şi simplu nu le poate tolera.
"Glutonul este un mamifer carnivor care a evoluat timp de zeci de mii de ani într-o singură
direcţie: aceea de a rezista gheturilor şi frigului extrem. Speciile care depind de zapezi
perene pentru supravieţuire, au şanse minime să reziste în faţa noilor schimbări climatice.
S-ar fi putut adapta, dacă procesul de încălzire globală ar fi fost unul natural, derulat
treptat în decursul a mii de ani, dar în condiţiile actuale, cand este din ce în ce mai cald de
la un an la altul, este, practic imposibil" , declara Synte Peacock, unul dintre autorii
cercetărilor.
Uniunea Europeana a interzis oficial comertul cu produse derivate din foca.
In urma insistentelor proteste internationale asupra vanatorilor de foci din Canada si Namibia, UE a interzis comercializarea pielii,
blanii sau oricarui alt produs derivat din foca in toate cele 27 de tari membre.
Legea UE va intra in vigoare inaintea vanatorii de foci de anul viitor si va interzice importarea, exportarea sau transportarea oricarui
produs derivat din foca in toate cele 27 de state membre UE.
Hotararea UE va avea un impact economic negativ asupra statelor care se ocupa cu vanatoarea acestor animale, piata produselor din
foca urmand sa scada seminificativ, producand mari pagube economice acestor natiuni.

Calota de gheata se topeste putin cate putin

Oamenii de ştiinţă care studiază fenomenele de la Polul Nord sunt unanim de acord cu această posibilitate, cu atât mai
mult cu cât şi observaţiile din satelit şi cele ale cercetătorilor de la NASA converg către aceeaşi concluzie.

Bogăţiile naturale vor putea fi exploatate

Apreciată drept "dramatică" din punctul de vedere al consecinţelor asupra naturii, topirea calotei de "gheaţă veşnică" de la
Polul Nord va avea urmări favorabile în plan economic.
Zăcămintele de petrol şi cele minerale, până acum inaccesibile, devin incomparabil mai uşor de ajuns, în scopul exploatării
şi valorificării. Gheaţa care se va forma de acum înainte, de la an la an, în timpul iernii polare nu va mai avea nici pe
departe grosimea şi duritatea celei din milenara calotă arctică.
 Bibliografie:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Robert_Peary
http://ro.wikipedia.org/wiki/Polul_Nord
http://ro.wikipedia.org/wiki/Teodor_Negoiță
http://www.astronomia.go.ro/Pages/aurorele_boreale.html
http://daynews.wordpress.com/2011/03/10/busolele-lumii-sunt-date-peste-cap-polul-nord-magnetic-migreaza-spre-rusia-2/
http://www.independent.co.uk/news/science/adjust-your-compass-now-the-north-pole-is-migrating-to-russia-2233610.html
http://www.green-report.ro/stiri/pue-interzis-oficial-comertul-cu-produse-din-focap
http://www.zooland.ro/Specii_de_ursi__Ursul_polar-5057.html
http://www.zooland.ro/Vulpea_arctica__Alopex_lagopus_-6277.html
http://www.farmec.ro/assets/Uploads/050.jpg
http://www.ipedia.ro/o_stiri/894.jpg
http://www.ipedia.ro/morsa-894/
http://www.descopera.ro/dnews/7952128-incalzirea-globala-il-ucide-pe-wolverine

http://www.ric.edu/faculty/rpotter/landfall_on_svalbard.jpg