Cornelia Funke

tffi
uww
Ilustrafii de Fr6deric Bertrand

Traducere din limba germani

de Iulian Curuia

i:la Booklet
)|fiction
":N

,#
 -i ins
Cupr /\
1t9
4r/
Redactare: Ruxandra Cdmpeanu
Corecturi: Andreea Roge!, Cdtllina Stoica
Tehnoredactare: Carmen Dumitrescu
DTP: Anca VrS.nescu
4.D?re de mdzgl, in intuneric........... .........31
Coperti qi ilustralii: Fr6deric Bertrand

Descrierea CIP a Bibliotecii Na{ionale a Rominiei

FUNKE, CORNELIA
Vinitorii de fantome - Pe urme de ghea{i / Cornelia Funke;
8. Urlete gi scrignete din dinli ...................60
il.: Fr6deric Bertrand; trad.: Iulian Curuia. - Bucureqti: Booklet, 2016 9. O glleat[ de plmAnt din cimitir.... ........65
isBN 978-606 -590- 432-3 10. mAnie
Numai .........73
11. Casa bintuit[ .........81
I. Bertrand, Fr6deric (il.)
II. Curuia, Iulian (trad.)
12. Cl[n![nit din dinli gi trosnet de incheieturi ......96
821.1t2.2-32 13. P1anu1............... .....106
14. Vdnltoarea de fantome.............. .........1L4
Gespensterjiiger auf eisiger Spur 15. R[zbunarea ..........127
Cornelia Funke

Copyright @ 1993, 2015 Loewe Verlag GmbH, Bindlach

Umschlag und Innenillustrationen: Fr6deric Bertr{dd

@ Editura Booklet, 2016, pentru prezenta edilie

 JlFr.r iua in care a inceput povestea era una dintre
- acele zile in care toate merg de-a-ndoaselea.
De diminea![, cind a vrut s[-gi punl pantalonii,
avdzrtt c[ sori-sa le innodase cracii. Dup[ ce a intrat
adormit gi impleticit in baie, gi-a pus crema de fa![
a mamei pe periula de dinfi. in bucit[rie, s-a lovit cu
capul de uqa unui dulap. Toate astea ar fi fost de ajuns
pentru o zi intreag[. Dar Tom nici n-apucase si ia
micul dejun.
Avea des astfel de zile. Zlle poticnite, in care nimic
nu mergea bine. Dar m[car le dldea celorlalli motive
de ris.
 - Bund dimineala! i-a spus mama.
Ce-o fi bun la diminea[a asta? i-a raspuns el,
-
bombanind.
Lola s-a llsat rAnjind pe scaun Ei l-a privit. Lola era
sora lui mai mare; avea cu gase ani mai mult ca el si-l
intrecea, spre deznldejdea lui, in toate privinfele.
- Fiti atenfi! Parc[ vld c[-1 pagte vreun ghinion,
l-a tachinat ea. Azi e una din zllele lui proaste.
Tom s-a uitat chiorAg la ea gi gi-a virsat laptele cu
cacao pe pulover. Sorl-sa a inceput si rid[ in hohote.
- Vai, Tom! a spus mama, oftAnd. Hai, du-te si
schimba-te!
- Tomtomanule! a strigat sor[-sa in urma lui.
Da, era una dintre zllele acelea...
Lucrurile au continuat aga gi la gcoall. Tom a reuqit
s[-i facl pe toli s[ rAdi cu gura pdn[ la urechi. Toat[
lumea s-a distrat copios, numai el nu. Pe drumul spre
casi, a cdlcatintr-un rahat de cAine, a intrat, cufundat
in ginduri, intr-o gheret[ de ziare Ei a hotardt c[ tre-
buie s[ se culce de indat[ ce ajunge acas[. Patul era cel
mai sigur loc din lume in asemeneazlle.
Dar tocmai cind voia si intre tlguJ, tiptil, in camera
lui, a inceput totul.
- Tom! l-a strigat mama. Adu-mi repede doud
sticle de suc de portocale din pivni![!
Din pivni{[.
Mama sigur gtia ci ii era cumplit de frici s[
coboare acolo. Numai gindul la plianjeni ii
fhcea pielea de g[in[ - ca sI nu mai vorbim de
toate lucrurile care ar fi putut s6-1 pdndeascl din
intuneric.
intrebat el.
- Chiar trebuie? as[-!i
mai aud povegtile cu fanto-
- Tom, nu vreauminioas[. Haide, coboar[!
me! i-a spus mama
N-avea pic de mil[ pentru et. $i cAnd te gindegti c[
nici micar nu implinise zece ani... Oftind, Tom a
deschis uqa apartamentului.
in blocul mare in care locuia, fiecare apartament
avea propria pivnifi. Dar Tom era perfect convins
ci a lor e cea mai intunecat[, cea mai infiorltoare Ei
mai infestatl de p[ianjeni dintre toate. $i qtia qi de ce
era a9a.
Administratorului, domnul Tofolog, nu-i pliceau
deloc copiii. $i, cum Tom Ei Lola erau singurii copii
din toati cl[direa, familia primise pivnila cea mai in-
spiimAnt[toare. Era clar ca lumina zilei!
Stind in fala uEii pline de praf, a strdns din dinli 9i
gi-a potrivit, cu un gest hot[rAt, ochelarii pe nas.
Coridorul ingust qi rece in care dideau uqile pivni{elor
era foarte slab luminat qi, aEa cum i se intimpla de
lt
fiecare datd, Tom nu reugea s[ bage blestemata de
cheie in broasc[. Cind in sfirgit a nimerit broasca qi a
impins usa, aceasta s-a dat in l[turi cu un scir{Ait
puternic.
O beznd cu miros de mucegai s-a cascat in fafa lui.
A f[cut un pas curajos inainte, bnjbAind dup[
intrerup[tor. Unde Dumnezet era? Era un intre-
rupitor vechi, in care-li puteai fr1nge degetele. in
sfArEit! il g6sise. Tom l-a aplsat. Un bec jalnic gi micu!
s-a aprins qi - pac! - s-a qi spart in sute de cioburi.
Speriat, Tom s-a dat inapoi, lovindu-se cu coatele
de uga pivnilei, care s-a inchis cu un clic. Era acum
singur-singurel in pivni[a neagr[ ca noaptea.
,,Fii cakn", qi-a zis. ,,!ine-!i firea. E doar un bec ars."
Dar de cind se sp[rgeau becurile aga de ugor?
I se uscase gura de frica gi-gi simlea limba ca
gmirghelul. A dat s[ fac[ un pas inapoi. Dar pantofii i
se prinseseri in ceva. $i-a auzit respiralia. Apoi un mic
freamlt.
De parci s-ar fi tirdt ceva peste ziareLevechi pe care
mama le llsase in teancuri undeva in negura aceea.

- Aoleu, ajutor! a goptit Tom. Mliculili, ajutor!

- Buuuuuuhuhu! s-a auzit din intuneric.
O rasuflare muceglit[ gi rece i-a trecut peste fa[[.
$i degete ca de gheall l-au prins de gAt.

41,