Raport de cercetare – Grant CNCSIS cod 61 37

Dacã biela principalã face parte dintr-un mecanism bielã-

manivelã de tip normal, ale cãrui caracteristici cinematice sunt
cunoscute din paragraful anterior, biela secundarã acþioneazã
manivela prin intermediul bielei principale, formând un mecanism ce
se diferenþiazã din punct de vedere cinematic de mecanismul normal
în privinþa legilor de miºcare. Astfel, algoritmul succint de calcul
cinematic al mecanismului cu bielã principalã ºi bielã secundarã
începe cu precizarea lui y (a se vedea ºi paragraful 1.1.1.):
1

OP1  y1  R cos 1  r cos(  )  l cos 1 (1.15)

în care:

  1   (1.16)

 este dat de prima relaþie din setul (1.1), iar unghiul de oblicitate
 al bielei secundare, conform [17], este dat de:
1

sin 1  A sin(1  )  x  , (1.17)

în care cu A ,  , x sunt, respectiv

1

 R  
2 2
r   r
2

A     cos  cos      sin s cos    ; (1.18,a)

 l l   l  

r
 cos  cos 
  arctg l
R r
; (1.18,b)
  cos  cos 
l l

r
x sin  cos  . (1.18,c)
Al

În relaþia (1.16), se face, succesiv,   0 ºi    . Pentru aceste

1 1

valori, se obþin OPi1 ºi OPi2 (distanþele de la centrul de rotaþie la

punctul mort interior ºi respectiv exterior).
Particularizând unghiurile care intervin în relaþia (1.15)    , 0

 1   1 pentru primul caz ºi    0 ,  1   10 pentru cel de-al doilea ºi

0

dezvoltând în serie funcþiile trigonometrice din relaþia mai sus

menþionatã [4], [5], se obþin distanþele

  
2

OPi  R  r 1   cos   r sin  sin  

 4
1

r r2
 2 cos  cos 2   l   sin 2  
4 2l
Raport de cercetare – Grant CNCSIS cod 61 38

r r2
 2 cos  cos 2  l   sin 2  
4 2l
r 2
r 2

 2 sin 2  cos 2   sin  sin 2 

2l 2l
r 2

 3 sin 3  sin 2
4l
. (1.19)
 2 
OPe   R  r 1   cos   r sin  sin  
1
 4
r r2
 2 cos  cos 2  l  sin 2  
4 2l
r 2
r2
 2 sin 2  cos 2   sin  sin 2
2l 2l

În acest fel, se pot deduce expresiile analitice ale mecanismului

motor cu bielã principalã ºi biele secundare, în care se poate constata
existenþa armonicilor de orice ordin, atât prin intermediul funcþiilor
cosinus cât ºi sinus:

yp  OPi  OP1 


1 1

 R a 0    a k cos k 1  bk sin k 1  


  k 1 
  . (1.20)
w p 1
  R k (a k sin k 1  bk sin k1 )
 k 1

a   R 2
 k (a sin k  b sin k )
2

 p1
k 1
k 1 k 1

Deci, dacã pentru deplasarea pistonului mecanismului normal

axat se menþine forma din tabelul 1.1, pentru deplasarea pistonului
mecanismului secundar se obþine o formã mai complexã,
caracteristicã unui mecanism normal dezaxat [17].
Coeficienþii armonici ai deplasãrii pistonului mecanismului
secundar, exprimaþi într-o formã utilã unui calcul practic, sunt:
Raport de cercetare – Grant CNCSIS cod 61 39

1
 R  r sin  sin   2 r cos  cos 2  2 r sin 2  cos 2 
2

a0 
R 4 2l
r2 r 2
A 2
l r2
 sin  sin 2  3 sin 3  sin 2   2 )
2l 4l 4 4l
1  2  2 rA
a1    R  r sin  sin   Ar 1   sin  sin    sin  sin( 2   )]
R  4 8
 2 r
1 A2l 2 r
2

a2  
 4 cos  cos 2   cos 2   cos 2  
R
 4 4 l 
rA
a 3  2 sin  sin(2   ), 
8R

 1  2  2 rA
b1     r sin  cos   Ar  1   sin  cos    sin  cos(2   )
 R  4 8
1 r A2l r2 
b2   2 cos  sin 2   sin 2  2 sin 2   .
R 4 4 4l 
rA
b3  2 sin  cos(2   ), 
8R
(1.21)
Aºa cum se subliniazã ºi în [5] , la proiectarea mecanismului cu
bielã principalã ºi biele secundare se impune, de obicei, condiþia de
egalitate a raportului de comprimare 1 din cilindrul secundar cu cel
din cilindrul principal  , atunci când dimensiunile acestor cilindri ºi
pistoane sunt identice. Se calculeazã iniþial S cursa pistonului 1

secundar ºi S înãlþimea camerei de ardere a cilindrului secundar

c1

(consideratã în chiulasã ) :

S1  OPi  OPe  S  


1

S c  S c   OPi  OPe   S c  1
, (1.22)

unde cu  ºi  s-au notat mãrimile:

1

 r2 3 r
2

   2 r sin  sin    sin  sin 2    sin 3

 sin 2
l 2
2l

   2 r
2


 1  L  r  1   cos    r sin  sin    cos  cos 2  l  . (1.23)
  4  4
 r2 2 2 r
2
r2 2 3 r
2

 sin    sin  cos 2   sin  sin 2   sin  sin 2

2 3

 2l 2l 2l 4l
Raport de cercetare – Grant CNCSIS cod 61 40

Condiþia egalitãþii rapoartelor de comprimare în cei doi cilindri

devine:


 1  , (1.24)
1
din care, impunând condiþia:

L lr, (1.25)

specificã motoarelor în V ºi W, se deduce ecuaþia trigonometricã:

a sin   b cos   c sin 2  d cos 2  e  0 , (1.26)

unde coeficienþii sunt daþi mai jos:

a      1 sin 
  2

b     1 1  sin 2  
 2 
r   2

c      1 1  sin 2  
2l  2 
r
d     11  2 sin 2   (1.27)
4l
 r 
e     1 1  
 4l 

Cu notaþia:


x  tg , (1.28)
2

relaþia (1.26) devine ecuaþie în necunoscuta x:

(b  3d  e) x 4  2(a  2c) x 3  2( d  e) x 2  2( a  2c) x  (b  d  e)  0 ,

(1.29)

a cãrei rezolvare dã, implicit, unghiul  , deci  , unghiul la care 1

trebuie calatã biela secundarã pentru asigurarea egalitãþii rapoartelor

de comprimare; dintre soluþii, vom alege pe cea care satisface
condiþia:   5  10 .
La motoarele cu cilindrii dispuºi în stea, impunând condiþia:   0
în relaþiile (1.22) ºi (1.23), vom obþine

r r
L  l  r  2 1   sin 2  . 1.30)
l l

În final, impunând din considerente gabaritice, în general, raza r,

Raport de cercetare – Grant CNCSIS cod 61 41

se determinã lungimea bielei secundare. Schema logicã a logaritmului

de calcul este prezentatã în figura 1.7. Vom observa cã mecanismul
specific motoarelor în V cu biele alãturate, soluþie de asemenea
practicatã în domeniul naval, are o cinematicã identicã pentru
mecanismul secundar cu cea a celui principal.

1.1.3.Cinematica mecanismului motor cu pistoane opuse

Motoarele cu pistoane opuse constituie o categorie aparte,

foarte puþin tratatã în literatura de specialitate [18], care se
regãseºte la unele motoare lente de propulsie navalã. Schema
cinematicã a mecanismului motor cu pistoane opuse este constituitã
din douã mecanisme bielã-manivelã, care acþioneazã fiecare asupra
câte unui arbore cotit, în cazul motorului cu doi arbori cotiþi (figura
1.8) sau ambele asupra aceluiaºi arbore cotit (figura 1.9).
Pentru obþinerea unei distribuþii optime a gazelor, una dintre
manivele se amplaseazã decalat în raport cu cealaltã, cu un unghi 
faþã de poziþia de 0o sau 180o; astfel, pistonul care acoperã ferestrele
Introducere date
iniþiale:
 , R, L, r , l ,  , 
 0 ,  0 , 1 , 1
de evacuare este în avans, în timp ce pistonul care obtureazã
ferestrele de baleiaj este în întârziere. Valoarea optimã a unghiului de
avans  se situeazã, de obicei, în gama 10150 RAC.
Pentru motoarele cu pistoane opuse  0, din prima categorie, pentru
1

unghiul de manivelã  =0al mecanismului corespunzãtor pistonului în

 = 1
1 1
avans în funcþie de cel al mecanismului în întârziere, vom avea:

1   2   , (1.31)

 deteminând deci poziþia manivelei în avans faþã de punctul mort

cel mai apropiat în momentul când pistonul în întârziere se aflã în
p.m.i. Ceea ce intereseazã este determinarea distanþei variabile y
dintre douã pistoane.
Considerând cã acestea sunt identice, adoptãm ipoteza de
calcul cã pistoanele au capul plat ºi putem face observaþia cã
distanþa y este cea dintre punctele de articulaþie dintre biele ºi
pistoane, ipotezã care a stat ºi la baza determinãrii mãrimilor
cinematice ale mecanismului normal cu un piston. Astfel, pentru
distanþe y dintre punctele P1 ºi P2 , vom avea expresia:

y  y p  y p  y0 ,
1 2
(1.32)

Fig. 1.7. Schema logicã pentru modelul cinematic al mecanismului cu bielã principalã ºi biele
secundare.
Raport de cercetare – Grant CNCSIS cod 61 42

 (1.16) a0,b0
ak,bk
k=1
3
(1.21)

1=-

OPe1 OPi1 =(1)

(1.19) (1.19) (1.1)

A
 (1.18)
x

1 (1.17)

a S1, Sc1 OP1 (1.15)

b (1.22)
c
d
e
(11.2
7)

Rezolvare
ecuaþie x
(1.29)

 (1.28) yp1
wp1 (1.20)
ap1

l (1.30)

STOP