Sunteți pe pagina 1din 8

Raport de cercetare – Grant CNCSIS cod 61 37

în care y p1 ºi y sunt, respectiv, deplasãrile celor douã pistoane


p2

faþã de punctele moarte interioare corespunzãtoare, exprimabile prin


relaþiile din tabelul 1.1, iar y este distanþa dintre poziþiile fixe ale
0

Fig.1.8. Schema de calcul cinematic al mecanismului motor cu pistoane opuse


ºi doi arbori cotiþi.
Raport de cercetare – Grant CNCSIS cod 61 38

celor douã puncte moarte interioare, care, cu excepþia unor


constante, reprezintã înãlþimea spaþiului de ardere.
Se obþine:

y  R1 a0    ak cos k1  bk sin k1   ,


(1.33)
 k 0 

Pentru cazul practic al limitãrii la primii doi coeficienþi armonici,


se obþin expresiile [4]:

 1 y0
 a0
 1  k R
  1  k R
k 
 
4 R1

a1  1  k R cos 

b  k R sin 
 1
 1 , (1.34)
a
 2    1  k k
R 
cos 2  
 4
 1
b 2
  k R k sin 2
4


......................................................
Raport de cercetare – Grant CNCSIS cod 61 39

Fig 1.9. Schema de calcul cinematic al mecanismului motor cu pistoane opuse ºi un


singur arbore cotit.

în care s-au introdus rapoartele dintre lungimile razelor ºi respectiv,


dintre alungirile celor douã biele, în ipoteza generalã a unor
mecanisme cu dimensiuni generice diferite:

k R  R2 R1
 . (1.35)
k    2  1
Cu aceºti coeficienþi armonici, aºa-numita deplasare totalã a
pistoanelor, y , se va rescrie:


y  R1 a0  a12  b12 sin 1  1   a22  b22 sin 21   2   , (1.36)
Raport de cercetare – Grant CNCSIS cod 61 40

adicã identicã cu relaþia deplasãrii unui mecanism fictiv echivalent,


normal dezaxat, cu raza ºi unghiul de manivelã R ºi, respectiv,  , 1 1

cu viteza unghiularã 1 , mecanism pentru care viteza ºi acceleraþia


pistonului ar fi:

 
w  R11 a12  b12 sin 1  1   2 a22  b22 sin 21  2 

 
. (1.37)
a   R1 a1  b1 sin 1  1   4 a2  b2 sin 21  2 
2 2 2 2 2

În relaþiile (11.36) ºi (11.37), s-au introdus fazele iniþiale:

 kR sin 
1  arctan
 1  kR cos 
 . (1.38)
  arctan kR sin 2
 2 1  kR cos 2

Intereseazã precizarea valorilor extreme ale mãrimii (1.36), care


se pot obþine prin anularea derivatei acestei expresii, care conduce la
o ecuaþie algebricã de gradul IV în necunoscuta:

1
x  tg , (1.39)
2

de tipul ecuaþiei (1.29), adicã:

mx 4  nx 3  px 2  qx  r  0 , (1.40)

cu coeficienþii:

m  1 1  61 
n  2 1  4 
 2 2

 p  4 3 , (1.41)
q  2 1  4 
 2 2

r  1 1  21 

în care:
Raport de cercetare – Grant CNCSIS cod 61 41


  R a 2  b2 cos  ;   R a 2  b2 sin 
 1 1 1 1 1 2 1 1 1 1


 3  R1 a1  b1 cos 2
2 2
. (1.42)

  a2  b2 cos  2 ;   a2  b2 sin  2
2 2 2 2

1 a12  b12 cos 1


2
a12  b12 sin 1

Pentru cele patru soluþii ale ecuaþiei (1.40) se obþin valorile de


maxim pentru mãrimea (1.36) y max ºi cele de minim y min . Aceste 1, 2 1, 2

valori extreme se pot deduce ºi din analiza cinematicã a


mecanismelor din figurile 1.8 ºi 1.9 ºi au valorile aproximative,
suficiente pentru un calcul practic [4], [5]:

 y max  2R1  2R2  y 0  y e



1 2

 y max  2 R1  2 R 2  y 0  y e

2 1
, (1.43)
 y min
1
 y0  yi 2

y  y0  yi
 min 2 1

pentru primul tip de mecanism ºi:

 y max  2R1  2R2  y 0  y i



1 2

 y max  2R1  2R2  y 0  y e



2 1
, (1.44)
 y min
1
 y0  ye 2

y  y0  yi
 min 2 1

pentru cel de-al doilea.


Cu ajutorul valorilor extreme se pot determina rapoartele reale de
comprimare ale celor douã pistoane:
Raport de cercetare – Grant CNCSIS cod 61 42

  y e  y max  y e
 r  1  1    1

 y  y
  max  0  y max
1

1 1

 , (1.45)
  y a  y max  y a
 r  1  1    2

 y  y y max
 max  0 
2

 2 2

unde cu y ºi y s-au notat înãlþimile ferestrelor de admisie ºi


a e

evacuare, respectiv.
Consideraþii identice pot fi fãcute ºi pentru motoarele cu pistoane
opuse din a doua categorie, cu un singur arbore cotit. Din analiza
cinematicã a mecanismului din figura 11.9, putem deduce relaþiile:

1  2     (1.46)

ºi:

y  y p  y p  y 0  2R2 ,
1 2
(1.47)

analoage relaþiilor (1.31) ºi (1.32). Deplasarea din (1.33) va avea o


expresie similarã celei din (1.36), cu coeficienþii


 1 y0
a0  1  3k R  4 1  kR k   R
 1

a1  1  k R cos 



b1  k R sin  , (1.48)
 
a2   1 1  kR k cos 2
 4
 1
b2   kR k sin 2
 4

cu valorile urmãtoare ale unghiurilor auxiliare:


Raport de cercetare – Grant CNCSIS cod 61 43

 sin 
1   arctan
 1  kR cos 
 . (1.49)
  arctan R  k k sin 2 
 2 1  kR k cos 2

Pentru rapoartele de comprimare se obþin relaþii analoge celor


din setul (1.45).
Un caz particular în studiul cinematic al motoarelor cu cilindrii
opuºi îl constituie lipsa decalajului unghiular (  0) , situaþie în care
coeficienþii b ºi b se anuleazã, iar deplasarea pistoanelor datã de
1 2

relaþia (1.36) devine analogã cu a unui mecanism normal axat.


În figura 1.10 se prezintã alura generalã de variaþie a deplasãrii
totale a pistoanelor (1.36), cu precizarea calitativã a punctelor de
extrem.
Figura 1.11 prezintã schema mecanismului motorului naval
DOXFORD 58JS3, cu trei cilindri în linie, funcþionare în doi timpi ºi
pistoane opuse acþionând asupra unui singur arbore cotit, ca ºi
variaþia mãrimilor cinematice ale mecanismului echivalent.
Motorul are urmãtoarele date tehnice: turaþia n=222 rot/min;
diametrul pistoanelor D=580 mm; raza de manivelã a mecanismului
aferent primului piston R1=440 mm; raza de manivelã a mecanismului
aferent celui de-al doilea piston R2=170mm; lungimea bielei aferente
primului piston L1=1520mm; lungimea bielei aferente celui de-al
doilea piston L2=1100mm; decalajul unghiular   0 ; distanþa minimã
dintre pistoane y0=34mm; înãlþimea ferestrelor de baleiaj (admisie)
ya=124mm; înãlþimea ferestrelor de evacuare ye=102mm.
Raport de cercetare – Grant CNCSIS cod 61 44

Fig.1.10. Variaþia deplasãrii totale a pistoanelor.