CAPITOLUL 3: TRATAREA MULłIMILOR DIN PERSPECTIVA

LOGICII MATEMATICE

3.1 TRATAREA MULłIMILOR DIN PERSPECTIVA LOGICII MATEMATICE

În acest subcapitol vom reformula principiul de abstracŃie (vezi ObservaŃia 2.1.4), din
teoria lui Cantor, în limbajul predicatelor logice, considerând proprietatea ca fiind un predicat
un-ar P, iar mulŃimea definită de proprietate ca fiind mulŃimea de adevăr, AP, a predicatului P.
Astfel, principiul de abstracŃie devine:
„Orice predicat un-ar defineşte o mulŃime”.
Atunci predicatele logic echivalente vor defini aceeaşi mulŃime, care este tocmai
mulŃimea lor (comună) de adevăr. Vom putea, atunci, realiza o analogie între operatorii logici
şi operaŃiile cu mulŃimi, precum şi definiŃiile acestora (vezi Tabelul 3.1.1).
În acest sens, considerăm o mulŃime totală E, (sub)mulŃimile A, B⊆E şi predicatele:
p(x): x∈A
şi
q(x): x∈B.
Atunci, putem prezenta o serie de dualităŃi între operaŃiile cu mulŃimi şi operatorii
logici – vezi Tabelul 3.1.1, pe baza cărora se pot interpreta şi demonstra cu uşurinŃă
proprietăŃile operaŃiilor cu mulŃimi (prezentate în Tabelul 3.1.2).
Tabel 3.1.1:
Simbol NotaŃie DefiniŃia operaŃiei Exprimarea logico - Operator logico -
operaŃie operaŃie simbolică simbolic
⊆ A⊆B ∀x(x∈A→x∈B) p(x)→q(x) →
= A=B ∀x(x∈A↔x∈B) p(x)↔q(x) ↔
∪ A∪B {x  x∈A sau x∈B} p(x)∨q(x) ∨
∩ A∩B {x  x∈A şi x∈B} p(x)∧q(x) ∧
\ A\B {x  x∈A şi x∉B} p(x)∧q(x) ∧, 
CE(A) CE(A) {x  x∈E şi x∉A} p(x) 
∆ A∆B {x  (x∈A şi x∉B)∨ (p(x)∧q(x))∨ (∧)∨(∧)
(x∈B şi x∉A)} (p(x)∧q(x))

Acum, aşa cum am precizat mai înainte, vom reveni atât asupra principalelor
proprietăŃi ale operaŃiilor cu mulŃimi – prezentate în Subcapitolul 2.4, mai precis în SecŃiunile
2.4.1, 2.4.2 şi 2.4.3, cât şi asupra dualelor acestora din Logica propoziŃiilor. Astfel, aşa cum
am precizat mai sus, considerăm o mulŃime totală E şi A, B, C, D∈P(E). De asemenea,
considerăm predicatele:
Ψ(x): x∈∅;
p(x): x∈A;
q(x): x∈B;
r(x): x∈C;
s(x): x∈D;
Φ(x): x∈E,
iar, conform celor prezentate în primele trei secŃiuni din Subcapitolul 2.4, întocmim tabelul:
Tabel 3.1.2:
ProprietăŃi ale operaŃiilor cu mulŃimi Dualele lor din Logica propoziŃiilor
(a) ProprietăŃi ale incluziunii – ObservaŃiile (a’) ProprietăŃi ale implicaŃiei:
2.2.17, punctul 1):
(1) A⊆A; (2.2.10) (1’) p→p;
(2) [(A⊆B)∧(B⊆C)] ⇒ A⊆B; (2.2.11) (2’) [(p→q)∧(q→r)]→(p→r);
(3) [(A⊆B)∧(B⊆A)] ⇒ A=B. (2.2.12) (3’) [(p→q)∧(q→p)]→(p↔q).
(b) ProprietăŃi ale egalităŃii – ObservaŃiile (b’) ProprietăŃi ale echivalenŃei:
2.2.17, punctul 2):
(1) A=A; (2.2.13) (1’) p↔p;
(2) [(A=B)∧(B=C)] ⇒ A=B; (2.2.14) (2’) [(p↔q)∧(q↔r)]→(p↔r);
(3) A=B ⇒ B=A. (2.2.15) (3’) (p↔q)→(q↔p).
(c) ProprietăŃi ale reuniunii – Teorema 2.4.1.4: (c’) ProprietăŃi ale disjuncŃiei:
(1) A∪A=A; (2.4.1.3) (1’) (p∨p)↔p;
(2) A∪B=B∪A; (2.4.1.4) (2’) (p∨q)↔(q∨p);
(3) (A∪B)∪C=A∪(B∪C); (2.4.1.5) (3’) [(p∨q)∨r]↔[p∨(q∨r)];
(4) A⊆B ⇔ (A∪B=B); (2.4.1.6) (4’) (p→q)↔[(p∨q)↔q];
(5) A∪E=E; (2.4.1.7) (5‘) (p∨Φ)↔Φ;
(6) ∅∪A=A; (2.4.1.8) (6’) (Ψ∨p)↔p;
(7) A⊆A∪B; (2.4.1.9) (7’) p→(p∨q);
(8) (A∪B=∅) ⇔ [(A=∅)∧(B=∅)]; (2.4.1.10) (8’) [(p∨q)↔Ψ]↔[(p↔Ψ)∧(q↔Ψ)];
(9) [(A⊆C)∧(B⊆D)] ⇒ (9’) [(p→r)∧(q→s)]→[(p∨q)→(r∨s)].
[(A∪B)⊆(C∪D)]. (2.4.1.11)

2
(d) ProprietăŃi ale intersecŃiei – Teorema (d’) ProprietăŃi ale conjuncŃiei:
2.4.2.6:
(1) A∩A=A; (2.4.2.4) (1’) (p∧p)↔p;
(2) A∩B=B∩A; (2.4.2.5) (2’) (p∧q)↔(q∧p);
(3) (A∩B)∩C=A∩(B∩C); (2.4.2.6) (3’) [(p∧q)∧r]↔[p∧(q∧r)];
(4) (A⊆B) ⇔ (A∩B=A); (2.4.2.7) (4’) (p→q)↔[(p∧q)↔p];
(5) A∩E=A; (2.4.2.8) (5’) (p∧Φ)↔p;
(6) ∅∩A=∅; (2.4.2.9) (6’) (Ψ∧p)↔Ψ;
(7) A∩B⊆A; (2.4.2.10) (7’) (p∧q)→p;
(8) (A∩B=E) ⇔ [(A=E)∧(B=E)]; (2.4.2.11) (8’) [(p∧q)↔Φ]↔[(p↔Φ)∧(q↔Φ)];
(9) [(A⊆C)∧(B⊆D)] ⇒ (9’) [(p→r)∧(q→s)]→[(p∧q)→(r∧s)].
[(A∩B)⊆(C∩D)]. (2.4.2.12)
(e) ProprietăŃi ale diferenŃei – Teorema 2.4.3.4: (e’) ProprietăŃi ale operatorilor logici:
(1) A\A=∅; (2.4.3.3) (1’) (p∧p)↔Ψ;
(2) A\∅=A; (2.4.3.4) (2’) (p∧Ψ)↔p;
(3) ∅\A=∅; (2.4.3.4′) (3’) (Ψ∧p)↔Ψ;
(4) (A\B=E) ⇔ [(A=E) ∧ (B=∅)]; (2.4.3.5) (4′′) [(p∧q)↔Φ]↔[(p↔Φ)∧(q↔Ψ)];
(5) A\B=A\(A∩B); (2.4.3.6) (5’) (p∧q)↔[p∧ (p∧q)];
(6) A∪B=A∪(B\A) (6’) (p∨q)↔[p∨(q∧p)]
=B∪(A\B); (2.4.3.7) ↔[q∨(p∧q)];
(7) A∩B=A\(A\B) (7’) (p∧q)↔[p∧ (p∧q)]
=B\(B\A); (2.4.3.8) ↔[q∧ (q∧p)];
(8) (A\B)∪(A∩B)=A; (2.4.3.9) (8’) [(p∧q)∨(p∧q)]↔p;
(9) (A\B)∩(A∩B)=∅; (2.4.3.10) (9’) [(p∧q)∧(p∧q)]↔Ψ;
(10) (A\B)∩(B\A)=∅; (2.4.3.11) (10’) [(p∧q)∧(q∧p)]↔Ψ;
(11) (A⊆B) ⇔ (A\B=∅); (2.4.3.12) (11’) (p→q)↔[(p∧q)↔Ψ];
(12) A\(B∪C)=(A\B)∩(A\C); (2.4.3.13) (12’) [p∧ (q∨r)]↔[(p∧q)∧(p∧r)];
(13) A\(B∩C)=(A\B)∪(A\C); (2.4.3.14) (13’) [p∧ (q∧r)]↔[(p∧q)∨(p∧r)];
(14) (A∪B)\C=(A\C)∪(B\C); (2.4.3.15) (14’) [(p∨q)∧r]↔[(p∧r)∨(q∧r)];
(15) (A\B)∩C=(A∩C)\(B∩C); (2.4.3.16) (15’) [(p∧q)∧r]↔[(p∧r)∧ (q∧r)];
(16) (A\B)∪(B\C)∪(C\A)= (16’) [(p∧q)∨(q∧r)∨(r∧p)]↔
(A\C)∪(C\B)∪(B\A). (2.4.3.17) [(p∧r)∨(r∧q)∨(q∧p)].

3
 (f) ProprietăŃi ale complementarei – Teorema (f′′) ProprietăŃi ale negaŃiei, şi în raport
2.4.3.21 şi Corolarul 2.4.3.22: cu ceilalŃi operatori:
(1) A∪CE(A)=E; (2.4.3.33) (1’) (p∨p)↔Φ;
(2) A∩CE(A)=∅; (2.4.3.34) (2’) (p∧p)↔Ψ;
(3) CE(CE(A))=A; (2.4.3.35) (3’) (p)↔p;
(4) (A∩B=∅) ⇔ [B⊆CE(A)] (4’) [(p∧q)↔Ψ]↔(q→p)↔(p→q);
⇔ [A⊆CE(B)]; (2.4.3.36)
(5) (A∪B=E) ⇔ [CE(A)⊆B] (5′′) [(p∨q)↔Φ]↔(p→q)↔(q→p).
⇔ [CE(B)⊆A]. (2.4.3.37)
(g) Alte proprietăŃi ale complementarei – (g′′) Alte proprietăŃi ale negaŃiei, şi în
Teorema 2.4.3.24: raport cu ceilalŃi operatori:
(1) (A∩B)∪(A∩CE(B))=A= (1’) [(p∧q)∨(p∧q)]↔p↔
(A∪B)∩(A∪CE(B)); (2.4.3.39) [(p∨q)∧(p∨q)];
(2) (CE(A)∪B)∩A=A∩B; (2.4.3.40) (2’) [(p∨q) ∧p]↔(p∧q);
(3) A\B=CE(B)\CE(A); (2.4.3.41) (3’) (p∧q)↔(q∧p);
(4) CE(A∪B)=CE(A)∩CE(B); (2.4.3.42) (4’) (p∨q)↔(p∧q);
(5) CE(A∩B)=CE(A)∪CE(B). (2.4.3.43) (5’) (p∧q)↔(p∨q).

Trebuie să precizăm faptul că, conform ipotezei de mai sus, în toate formulele din
coloana din dreapta a Tabelului 3.1.2, Ψ este o contradicŃie, iar Φ este o tautologie.
Aşadar, a demonstra proprietăŃile operaŃiilor cu mulŃimi, trecute în coloana din stânga
a Tabelului 3.1.2, este echivalent cu a demonstra – folosind metoda tabelului de adevăr - că
dualele acestor proprietăŃi din Logica propoziŃiilor, şi trecute în coloana din dreapta aceluiaşi
tabel, sunt toate tautologii. Aşadar, avem următoarele formule propoziŃionale, cu tabelele de
adevăr aferente:

(a’) ProprietăŃi ale implicaŃiei:

(1’) p→p,
cu următorul tabel de adevăr:
p p (1’)
0 0 1
1 1 1

4
 (2’) [(p→q)∧(q→r)]→(p→r), care este tautologia (1.1.27′).
(3’) [(p→q)∧(q→p)]↔(p↔q), care este tautologia (1.1.16), legea echivalenŃei, verificată
în ExerciŃiul 1.4.3, punctul 7).
Deoarece, toate cele trei formule: (1′), (2′) şi (3′) sunt tautologii, rezultă că:

incluziunea (2.2.10)
şi

implicaŃiile: (2.2.11) şi (2.2.12),
sunt adevărate şi, astfel, toate afirmaŃiile de la ObservaŃiile 2.2.17, punctul 1), sunt complet
demonstrate.

(b’) ProprietăŃi ale echivalenŃei:

(1’) p↔p, care este tautologia (1.1.12), legea de reflexivitate, verificată în ExerciŃiul 1.4.3,
punctul 3).
(2’) [(p↔q)∧(q↔r)]→(p↔r),
cu următorul tabel de adevăr:
p q r ↔q)
(p↔ ↔r) [(p↔
(q↔ ↔q)∧
∧(q↔ ↔r) (2’)
↔r)] (p↔
0 0 0 1 1 1 1 1
0 0 1 1 0 0 0 1
0 1 0 0 0 0 1 1
1 0 0 0 1 0 0 1
0 1 1 0 1 0 0 1
1 0 1 0 0 0 1 1
1 1 0 1 0 0 0 1
1 1 1 1 1 1 1 1

(3’) (p↔q)→(q↔p),
cu următorul tabel de adevăr:
p q (p↔ ↔p) (3’)
↔q) (q↔
0 0 1 1 1
0 1 0 0 1
1 0 0 0 1
1 1 1 1 1

5
 Deoarece, toate cele trei formule: (1′), (2′) şi (3′) sunt tautologii, rezultă că:

egalitatea: (2.2.13)
şi

implicaŃiile: (2.2.14) şi (2.2.15),
sunt adevărate, şi, astfel, toate afirmaŃiile de la ObservaŃiile 2.2.17, punctul 2), sunt complet
demonstrate.

(c’) ProprietăŃi ale disjuncŃiei:

(1’) (p∨p)↔p, care este tautologia (1.1.17′), a doua lege de idempotenŃă, verificată în
ExerciŃiul 1.4.3, punctul 8).
(2’) (p∨q)↔(q∨p), care este tautologia (1.1.18′), a doua lege de comutativitate, verificată
în ExerciŃiul 1.4.3, punctul 9).
(3’) [(p∨q)∨r]↔[p∨(q∨r)], care este tautologia (1.1.19′), a doua lege de asociativitate,
verificată în ExerciŃiul 1.4.3, punctul 10).
(4’) (p→q)↔[(p∨q)↔q],
cu următorul tabel de adevăr:
p q →q)
(p→ ∨q)
(p∨ ↔q] (4’)
∨q)↔
[(p∨
0 0 1 0 1 1
0 1 1 1 1 1
1 0 0 1 0 1
1 1 1 1 1 1

(5‘) (p∨Φ)↔Φ, care este echivalenŃa (1.1.33) şi care este tautologie, conform PropoziŃiei
1.1.36;
(6’) (Ψ∨p)↔p, care este echivalenŃa (1.1.34) şi care este tautologie, conform PropoziŃiei
1.1.36;
(7’) p→(p∨q),
cu următorul tabel de adevăr:
p q (p∨
∨q) (7’)
0 0 0 1
0 1 1 1
1 0 1 1
1 1 1 1

6
 (8’) [(p∨q)↔Ψ]↔[(p↔Ψ)∧(q↔Ψ)],
cu următorul tabel de adevăr:
p q Ψ ∨q)
(p∨ ∨q)↔
[(p∨ ↔Ψ] ↔ Ψ)
(p↔ ↔ Ψ)
(q↔ ↔Ψ)∧
[(p↔ ↔Ψ)] (8’)
∧(q↔
0 0 0 0 1 1 1 1 1
0 1 0 1 0 1 0 0 1
1 0 0 1 0 0 1 0 1
1 1 0 1 0 0 0 0 1

(9’) [(p→r)∧(q→s)]→[(p∨q)→(r∨s)]:
Fie:
α: [(p→r)∧(q→s)]
şi
β: [(p∨q)→(r∨s)].
Atunci, formula (9′) are următorul tabel de adevăr:
p q r s (p→
→r) →s)
(q→ α ∨q) (r∨
(p∨ ∨s) β (9’)
0 0 0 0 1 1 1 0 0 1 1
0 0 0 1 1 1 1 0 1 1 1
0 0 1 0 1 1 1 0 1 1 1
0 1 0 0 1 0 0 1 0 0 1
1 0 0 0 0 1 0 1 0 0 1
0 0 1 1 1 1 1 0 1 1 1
0 1 0 1 1 1 1 1 1 1 1
1 0 0 1 0 1 0 1 1 1 1
0 1 1 0 1 0 0 1 1 1 1
1 0 1 0 1 1 1 1 1 1 1
1 1 0 0 1 0 0 1 0 0 1
0 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
1 0 1 1 1 1 1 1 1 1 1
1 1 0 1 0 1 0 1 1 1 1
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

Deoarece, toate cele nouă formule: (1′), (2′), (3′), (4′), (5′), (6′), (7′), (8′) şi (9) sunt
tautologii, rezultă că:

7

incluziunea: (2.4.1.9);

egalităŃile: (2.4.1.3), (2.4.1.4), (2.4.1.5), (2.4.1.7) şi (2.4.1.8);

implicaŃia: (2.4.1.11)
şi

echivalenŃele: (2.4.1.6) şi (2.4.1.10),
sunt adevărate. Remarcăm faptul că egalitatea (2.4.1.7) este o consecinŃă imediată a
echivalenŃei (2.4.1.6), pentru
B=E.
Astfel că Teorema 2.4.1.4 este complet demonstrată.

(d’) ProprietăŃi ale conjuncŃiei:

(1’) (p∧p)↔p, care este tautologia (1.1.17), prima lege de idempotenŃă, verificată în
ExerciŃiul 1.4.3, punctul 8).
(2’) (p∧q)↔(q∧p), care este tautologia (1.1.18), prima lege de comutativitate, verificată în
ExerciŃiul 1.4.3, punctul 9).
(3’) [(p∧q)∧r]↔[p∧(q∧r)], care este tautologia (1.1.19), prima lege de asociativitate,
verificată în ExerciŃiul 1.4.3, punctul 10).
(4’) (p→q)↔[(p∧q)↔p],
cu următorul tabel de adevăr:

p q (p→
→q) (p∧
∧q) [(p∧
∧q)↔
↔p] (4’)
0 0 1 0 1 1
0 1 1 0 1 1
1 0 0 0 0 1
1 1 1 1 1 1

(5’) (p∧Φ)↔p, care este echivalenŃa (1.1.31) şi care este tautologie, conform PropoziŃiei
1.1.36;
(6’) (Ψ∧p)↔Ψ, care este echivalenŃa (1.1.32) şi care este tautologie, conform PropoziŃiei
1.1.36;
(7’) (p∧q)→p,
cu următorul tabel de adevăr:

8
 p q (p∧
∧q) (7’)
0 0 0 1
0 1 0 1
1 0 0 1
1 1 1 1

(8’) [(p∧q)↔Φ]↔[(p↔Φ)∧(q↔Φ)],
cu următorul tabel de adevăr:
p q Φ (p∧
∧q) [(p∧
∧q)↔
↔Φ] (p↔
↔Φ) (q↔
↔Φ) [(p↔
↔Φ)∧ ↔Φ)] (8’)
∧(q↔
0 0 1 0 0 0 0 0 1
0 1 1 0 0 0 1 0 1
1 0 1 0 0 1 0 0 1
1 1 1 1 1 1 1 1 1

(9’) [(p→r)∧(q→s)]→[(p∧q)→(r∧s)]:
Fie:
α: [(p→r)∧(q→s)]
şi
β: [(p∧q)→(r∧s)].
Atunci formula (9′) are următorul tabel de adevăr:
p q r s →r)
(p→ →s)
(q→ α ∧s) β (9’)
∧q) (r∧
(p∧
0 0 0 0 1 1 1 0 0 1 1
0 0 0 1 1 1 1 0 0 1 1
0 0 1 0 1 1 1 0 0 1 1
0 1 0 0 1 0 0 0 0 1 1
1 0 0 0 0 1 0 0 0 1 1
0 0 1 1 1 1 1 0 1 1 1
0 1 0 1 1 1 1 0 0 1 1
1 0 0 1 0 1 0 0 0 1 1
0 1 1 0 1 0 0 0 0 1 1
1 0 1 0 1 1 1 0 0 1 1
1 1 0 0 0 0 0 1 0 0 1
0 1 1 1 1 1 1 0 1 1 1

9
 1 0 1 1 1 1 1 0 1 1 1
1 1 0 1 0 1 0 1 0 0 1
1 1 1 0 1 0 0 1 0 0 1
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

Deoarece, toate cele nouă formule: (1′), (2′), (3′), (4′), (5′), (6′), (7′), (8′) şi (9′) sunt
tautologii, rezultă că:

incluziunea: (2.4.2.10);

egalităŃile: (2.4.2.4), (2.4.2.5), (2.4.2.6), (2.4.2.8) şi (2.4.2.9);

implicaŃia: (2.4.2.12)
şi

echivalenŃele: (2.4.2.7) şi (2.4.2.11),
sunt adevărate. Remarcăm faptul că egalitatea (2.4.2.8) este o consecinŃă imediată a
echivalenŃei (2.4.2.7), pentru
B=E.
Astfel că Teorema 2.4.2.6 este complet demonstrată.

(e’) ProprietăŃi ale operatorilor logici:

(1’) (p∧p)↔Ψ,
cu următorul tabel de adevăr:
p p (p∧
∧p) Ψ (1’)
0 1 0 0 1
1 0 0 0 1

EchivalenŃa mai rezultă şi din principiul (1.1.11), cumulat cu principiul (1.1.13).

(2’) (p∧Ψ)↔p,
cu următorul tabel de adevăr:
p Ψ Ψ (p∧
∧Ψ) (2’)
0 0 1 0 1
1 0 1 1 1

EchivalenŃa din enunŃ mai rezultă şi din echivalenŃa (1.1.31), cumulată cu echivalenŃa
(1.1.35).
(3’) (Ψ∧p)↔Ψ,
10
cu următorul tabel de adevăr:
Ψ p p (Ψ
Ψ∧p) (3’)
0 0 1 0 1
0 1 0 0 1

EchivalenŃa din enunŃ se mai obŃine şi din echivalenŃa (1.1.32), înlocuind formula α cu
p, cumulată cu echivalenŃa (1.1.18).
(4’) [(p∧q)↔Φ]↔[(p↔Φ)∧(q↔Ψ)],
Fie:
α: [(p∧q)↔Φ]
şi
β: [(p↔Φ)∧(q↔Ψ)].
Atunci formula (4′) are următorul tabel de adevăr:
p q q Φ Ψ (p∧
∧q) α ↔Φ)
(p↔ ↔ Ψ)
(q↔ β (4’)
0 0 1 1 0 0 0 0 1 0 1
0 1 0 1 0 0 0 0 0 0 1
1 0 1 1 0 1 1 1 1 1 1
1 1 0 1 0 0 0 1 0 0 1

(5’) (p∧q)↔[p∧ (p∧q)],

cu următorul tabel de adevăr:
p q q (p∧
∧q) (p∧
∧q)  (p∧
∧q) ∧ (p∧
[p∧ ∧q)] (5’)
0 0 1 0 0 1 0 1
0 1 0 0 0 1 0 1
1 0 1 1 0 1 1 1
1 1 0 0 1 0 0 1

(6’) (p∨q)↔[p∨(q∧p)]↔[q∨(p∧q)],
cu următorul tabel de adevăr:
p q p q (p∨ ∧p) [p∨
∨q) (q∧ ∧p)] (p∧
∨(q∧ ∧q) [q∨ ∧q)] (6’)
∨(p∧
0 0 1 1 0 0 0 0 0 1
0 1 1 0 1 1 1 0 1 1
1 0 0 1 1 0 1 1 1 1
1 1 0 0 1 0 1 0 1 1

11
 (7’) (p∧q)↔[p∧ (p∧q)]↔[q∧ (q∧p)]:
Fie:
α: [p∧ (p∧q)]
şi
β: [q∧ (q∧p)].
Atunci formula (7′) are următorul tabel de adevăr:
p q p q (p∧ ∧q)  (p∧
∧q) (p∧ ∧q) ∧p)
α (q∧  (q∧
∧p) β (7’)
0 0 1 1 0 0 1 0 0 1 0 1
0 1 1 0 0 0 1 0 1 0 0 1
1 0 0 1 0 1 0 0 0 1 0 1
1 1 0 0 1 0 1 1 0 1 1 1

(8’) [(p∧q)∨(p∧q)]↔p,
cu următorul tabel de adevăr:
p q q (p∧
∧q) (p∧ ∧q)∨
∧q) [(p∧ ∧q)] (8’)
∨(p∧
0 0 1 0 0 0 1
0 1 0 0 0 0 1
1 0 1 1 0 1 1
1 1 0 0 1 1 1

(9’) [(p∧q)∧(p∧q)]↔Ψ,
cu următorul tabel de adevăr:
p q q ∧q)
(p∧ ∧q)
(p∧ ∧q)∧
[(p∧ ∧q)] Ψ (9’)
∧(p∧
0 0 1 0 0 0 0 1
0 1 0 0 0 0 0 1
1 0 1 1 0 0 0 1
1 1 0 0 1 0 0 1

(10’) [(p∧q)∧(q∧p)]↔Ψ,
cu următorul tabel de adevăr:
p q p q ∧q) (q∧
(p∧ ∧p) [(p∧
∧q)∧ ∧p)] Ψ (10’)
∧(q∧
0 0 1 1 0 0 0 0 1
0 1 1 0 0 1 0 0 1
1 0 0 1 1 0 0 0 1
1 1 0 0 0 0 0 0 1

12
 (11’) (p→q)↔[(p∧q)↔Ψ],
cu următorul tabel de adevăr:
p q q →q)
(p→ ∧q)
(p∧ ∧q)↔
Ψ [(p∧ ↔Ψ] (11’)
0 0 1 1 0 0 1 1
0 1 0 1 0 0 1 1
1 0 1 0 1 0 0 1
1 1 0 1 0 0 1 1

(12’) [p∧ (q∨r)]↔[(p∧q)∧(p∧r)]:

Fie:
α: [p∧ (q∨r)]
şi
β: [(p∧q)∧(p∧r)].
Atunci formula (12′) are următorul tabel de adevăr:
p q r q r ∨r)
(q∨  (q∨
∨r) ∧q)
(p∧ ∧r) α β (12’)
(p∧
0 0 0 1 1 0 1 0 0 0 0 1
0 0 1 1 0 1 0 0 0 0 0 1
0 1 0 0 1 1 0 0 0 0 0 1
1 0 0 1 1 0 1 1 1 1 1 1
0 1 1 0 0 1 0 0 0 0 0 1
1 0 1 1 0 1 0 1 0 0 0 1
1 1 0 0 1 1 0 0 1 0 0 1
1 1 1 0 0 1 0 0 0 0 0 1

(13’) [p∧ (q∧r)]↔[(p∧q)∨(p∧r)]:

Fie:
α: [p∧ (q∧r)]
şi
β: [(p∧q)∨(p∧r)].
Atunci formula (13′) are următorul tabel de adevăr:
p q r q r ∧r)
(q∧  (q∧
∧r) ∧q)
(p∧ ∧r) α β (13’)
(p∧
0 0 0 1 1 0 1 0 0 0 0 1
0 0 1 1 0 0 1 0 0 0 0 1
0 1 0 0 1 0 1 0 0 0 0 1
1 0 0 1 1 0 1 1 1 1 1 1
0 1 1 0 0 1 0 0 0 0 0 1
1 0 1 1 0 0 1 1 0 1 1 1
1 1 0 0 1 0 1 0 1 1 1 1
1 1 1 0 0 1 0 0 0 0 0 1

13
 (14’) [(p∨q)∧r]↔[(p∧r)∨(q∧r)],
cu următorul tabel de adevăr:
p q r r (p∨
∨q) [(p∨ ∧r] (p∧
∨q)∧ ∧r) (q∧
∧r) [(p∧
∧r)∨ ∧r)] (14’)
∨(q∧
0 0 0 1 0 0 0 0 0 1
0 0 1 0 0 0 0 0 0 1
0 1 0 1 1 1 0 1 1 1
1 0 0 1 1 1 1 0 1 1
0 1 1 0 1 0 0 0 0 1
1 0 1 0 1 0 0 0 0 1
1 1 0 1 1 1 1 1 1 1
1 1 1 0 1 0 0 0 0 1

(15’) [(p∧q)∧r]↔[(p∧r)∧(q∧r)]:
Fie:
α: [(p∧q)∧r]
şi
β: [(p∧r)∧ (q∧r)].
Atunci formula (15′) are următorul tabel de adevăr:
p q r q (p∧
∧q) α (p∧
∧r) ∧r)
(q∧ (q∧
∧r) β (15’)
0 0 0 1 0 0 0 0 1 0 1
0 0 1 1 0 0 0 0 1 0 1
0 1 0 0 0 0 0 0 1 0 1
1 0 0 1 1 0 0 0 1 0 1
0 1 1 0 0 0 0 1 0 0 1
1 0 1 1 1 1 1 0 1 1 1
1 1 0 0 0 0 0 0 1 0 1
1 1 1 0 0 0 1 1 0 0 1

(16’) [(p∧q)∨(q∧r)∨(r∧p)]↔[(p∧r)∨(r∧q)∨(q∧p)]:
Fie:
α: (p∧q);
β: (q∧r);
χ: (r∧p);

14
 δ: [(p∧q)∨(q∧r)∨(r∧p)];
ε: (p∧r);
φ: (r∧q);
γ: (q∧p);
şi
ϕ: [(p∧r)∨(r∧q)∨(q∧p)].
Atunci formula (16′) are următorul tabel de adevăr:
p q r p q r α β χ δ ε φ γ ϕ (16’)
0 0 0 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 1
0 0 1 1 1 0 0 0 1 1 0 1 0 1 1
0 1 0 1 0 1 0 1 0 1 0 0 1 1 1
1 0 0 0 1 1 1 0 0 1 1 0 0 1 1
0 1 1 1 0 0 0 0 1 1 0 0 1 1 1
1 0 1 0 1 0 1 0 0 1 0 1 0 1 1
1 1 0 0 0 1 0 1 0 1 1 0 0 1 1
1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1

Deoarece, toate cele 16 formule: (1′), (2′), (3′), (4′), (5′), (6′), (7′), (8′), (9′), (10′),
(11′), (12′), (13′), (14′), (15′) şi (16′) sunt tautologii, rezultă că:

egalităŃile: (2.4.3.3), (2.4.3.4), (2.4.3.4′), (2.4.3.6), (2.4.3.7), (2.4.3.8), (2.4.3.9),
(2.4.3.10), (2.4.3.11), (2.4.3.13), (2.4.3.14), (2.4.3.15), (2.4.3.16) şi (2.4.3.17),
şi

echivalenŃele: (2.4.3.5) şi (2.4.3.12),
sunt adevărate. Astfel, Teorema 2.4.3.4 este complet demonstrată.

(f′′) ProprietăŃi ale negaŃiei (şi în raport cu ceilalŃi operatori):

(1’) (p∨p)↔Φ,
are următorul tabel de adevăr:
p p (p∨
∨p) Φ (1’)
0 1 1 1 1
1 0 1 1 1

EchivalenŃa din enunŃ mai rezultă şi din principiul terŃului exclus, (1.1.10), cumulat cu

15
prima afirmaŃie de la ObservaŃiile 1.1.28.
(2’) (p∧p)↔Ψ, care este echivalenŃa (e’)-(1’).
(3’) (p)↔p, care este tautologia (1.1.13) – legea dublei negaŃii, din ObservaŃiile 1.1.30,
verificată în ExerciŃiul 1.4.3, punctul 4).
Deoarece, toate cele trei formule: (1′), (2′) şi (3′) sunt tautologii, rezultă că:

egalităŃile: (2.4.3.33), (2.4.3.34) şi (2.4.3.35)
sunt adevărate şi astfel, Teorema 2.4.3.31 este complet demonstrată.
Pe de altă parte:
(4’) [(p∧p)↔Ψ]↔(q→p)↔(p→q)
are următorul tabel de adevăr:
p q p q Ψ ∧p)
(p∧ ∧p)↔
[(p∧ ↔Ψ] →p)
(q→ →q)
(p→ (4’)
0 0 1 1 0 0 1 1 1 1
0 1 1 0 0 0 1 1 1 1
1 0 0 1 0 0 1 1 1 1
1 1 0 0 0 1 0 0 0 1

(5′′) [(p∨p)↔Φ]↔(p→q)↔(q→p),
are următorul tabel de adevăr:
p q p q Φ ∨p)
(p∨ ∨p)↔
[(p∨ ↔Φ] (p→
→q) (q→
→p) (5’)
0 0 1 1 1 0 0 0 0 1
0 1 1 0 1 1 1 1 1 1
1 0 0 1 1 1 1 1 1 1
1 1 0 0 1 1 1 1 1 1

Deoarece ambele formule: (4′) şi (5′) sunt tautologii, rezultă că:

egalităŃile: (2.4.3.36) şi (2.4.3.37)
sunt adevărate şi astfel, Corolarul 2.4.3.22 este complet demonstrat.

(g′′) Alte proprietăŃi ale negaŃiei (şi în raport cu ceilalŃi operatori):

(1’) [(p∧q)∨(p∧q)]↔p↔[(p∨q)∧(p∨q)]:
Fie:
α: [(p∧q)∨(p∧q)]
şi

16
 β: [(p∨q)∧(p∨q)].
Atunci formula (1′) are următorul tabel de adevăr:
p q q ∧q)
∧q) (p∧
(p∧ α ∨q)
(p∨ ∨q)
(p∨ β (1’)
0 0 1 0 0 0 0 1 0 1
0 1 0 0 0 0 1 0 0 1
1 0 1 0 1 1 1 1 1 1
1 1 0 1 0 1 1 1 1 1

(2’) [(p∨q) ∧p]↔(p∧q),

are următorul tabel de adevăr:
p q p (p∨
∨q) [(p∨
∨q) ∧p] ∧q)
(p∧ (2’)
0 0 1 1 0 0 1
0 1 1 1 0 0 1
1 0 0 0 0 0 1
1 1 0 1 1 1 1

(3’) (p∧q)↔(q∧p),
are următorul tabel de adevăr:
p q p q (p∧
∧q) p (q∧
∧p) (3’)
0 0 1 1 0 0 0 1
0 1 1 0 0 0 0 1
1 0 0 1 1 1 1 1
1 1 0 0 0 1 0 1

EchivalenŃa din enunŃ mai rezultă şi din prima lege de comutativitate (1.1.17),
cumulată cu principiul dublei negaŃii, (1.1.13).
(4’) (p∨q)↔(p∧q), este tautologia (1.1.22′), verificată în ExerciŃiul 1.4.3, punctul 13).
(5’) (p∧q)↔(p∨q), este tautologia (1.1.22), verificată (tot) în ExerciŃiul 1.4.3, punctul
13).
Deoarece, toate cele cinci formule: (1′), (2′), (3′), (4′) şi (5′) sunt tautologii, rezultă că:

egalităŃile: (2.4.3.39), (2.4.3.40), (2.4.3,41), (2.4.3.42) şi (2.4.3.43)
sunt adevărate şi astfel, Teorema 2.4.3.24 este complet demonstrată. €

17
 Altfel, toate demonstraŃiile proprietăŃilor de mai sus se fac prin dublă incluziune şi se
bazează pe legea corespunzătoare din logică. Să demonstrăm, de exemplu:

distributivitatea reuniunii, la stânga, faŃă de intersecŃie (egalitatea (2.4.2.17)),

legea dublei negaŃii (egalitatea (2.4.3.35))
şi

prima din legile lui De Morgan (egalitatea (2.4.3.42).
Astfel, vom demonstra egalităŃile:
A∪(B∩C)=(A∪B)∩(A∪C). (2.4.2.17)
DemonstraŃie: Au loc următoarele echivalenŃe:
x∈A∪(B∩C) ⇔ (x∈A) ∨ (x∈B∩C)
⇔ x∈A ∨ [(x∈B) ∧ (x∈C)]
⇔ [(x∈A) ∨ (x∈B)] ∧ [(x∈A) ∨ (x∈C)]
⇔ [(x∈A∪B) ∧ (x∈A∪C)]
⇔ x∈(A∪B)∩(A∪C).
Am aplicat aici legea de distributivitate a operatorului logic „∨” faŃă de operatorul logic „∧”.
Parcurgând implicaŃiile de la stânga la dreapta, se demonstrează incluziunea:
A∪(B∩C)⊆(A∪B)∩(A∪C),
iar parcurgând implicaŃiile de la dreapta la stânga se demonstrează incluziunea:
(A∪B)∩(A∪C)⊆A∪(B∩C).
CE(CE(A))=A. (2.4.3.35)
DemonstraŃie: Fie x∈E. Atunci:
x∈CE(CE(A)) ⇔ x∉CE(A)
⇔ (x∈CE(A))
⇔ (x∉A)
⇔ ((x∈A))
⇔ x∈A.
Am aplicat aici legea dublei negaŃii, (1.1.13), din Logica propoziŃiilor.
CE(A∪B)=CE(A)∩CE(B). (2.4.3.42)
DemonstraŃie: Fie x∈E. Atunci:
x∈CE(A∪B) ⇔ x∉A∪B
⇔ (x∈A∪B)
⇔ [(x∈A) ∨ (x∈B)]
⇔ [(x∈A) ∧ (x∈B)]

18
 ⇔ [(x∉A) ∧ (x∉B)]
⇔ [(x∈CE(A)) ∧ (x∈CE(B))]
⇔ x∈CE(A)∩CE(B).

3.2 EXERCIłII APLICATIVE

Acest subcapitol este dedicat demonstrării altor incluziuni, egalităŃi, implicaŃii sau
echivalenŃe din Teoria mulŃimilor, mai precis din primele trei secŃiuni din Subcapitolul 2.4,
utilizând Logica matematică.

3.2.1 Demonstrarea unui rezultat din SecŃiunea 2.4.1

Vom demonstra, aici, altfel, singurul rezultat demonstrat în SecŃiunea 2.4.1:
Corolarul 2.4.1.5: Dacă A, B, C∈P(E), atunci avem următoarea echivalenŃă:

(A∪B⊆C) ⇔ [(A⊆C) ∧ (B⊆C)]. (2.4.1.12)

DemonstraŃie: EchivalenŃa din enunŃ, transpusă în Logica matematică, conform celor
prezentate în Subcapitolul 3.1, devine următoarea formulă propoziŃională:
F1: [(p∨q)→r]↔[(p→r)∧(q→r)],
al cărei tabel de valori este:
p q r (p∨
∨q) [(p∨
∨q)→
→r] (p→
→r) (q→
→r) →r)∧
[(p→ →r)] F1
∧(q→
0 0 0 0 1 1 1 1 1
0 0 1 0 1 1 1 1 1
0 1 0 1 0 1 0 0 1
1 0 0 1 0 0 1 0 1
0 1 1 1 1 1 1 1 1
1 0 1 1 1 1 1 1 1
1 1 0 1 0 0 0 0 1
1 1 1 1 1 1 1 1 1

Din ultima coloană a acestui tabel de valori deducem că formula F1 este tautologie şi, astfel,
echivalenŃa (2.4.1.12) are loc.

3.2.2 Demonstrarea unor rezultate din SecŃiunea 2.4.2

Acum, vom demonstra, utilizând cele prezentate în Subcapitolul 3.1, toate rezultatele
din SecŃiunea 2.4.2, demonstrate, altfel, acolo.
Corolarul 2.4.2.7: Pentru orice A, B∈P(E), avem incluziunea:
19
 A∩B⊆A∪B. (2.4.2.13)
DemonstraŃie: ImplicaŃia din enunŃ, transpusă în Logica matematică, conform celor
prezentate în Subcapitolul 3.1, devine următoarea formulă propoziŃională:
F1: (p∧q)→(p∨q),
al cărei tabel de valori este:
p q (p∧
∧q) ∨q)
(p∨ F1
0 0 0 0 1
0 1 0 1 1
1 0 0 1 1
1 1 1 1 1

Din ultima coloană a acestui tabel de valori deducem că formula F1 este tautologie şi, astfel,
incluziunea (2.4.2.13) are loc.
Corolarul 2.4.2.8: Dacă A, B, C∈P(E), atunci avem următoarea echivalenŃă:

(A⊆B∩C) ⇔ [(A⊆B) ∧ (A⊆C)]. (2.4.2.14)

DemonstraŃie: EchivalenŃa din enunŃ, transpusă în Logica matematică, conform celor
prezentate în Subcapitolul 3.1, devine următoarea formulă propoziŃională:
F2: [p→(q∧r)]↔[(p→q)∧(p→r)],
al cărei tabel de valori este:
p q r (q∧
∧r) [p→
→(q∧
∧r)] (p→
→q) (p→
→r) [(p→
→q)∧ →r)] F2
∧(p→
0 0 0 0 1 1 1 1 1
0 0 1 0 1 1 1 1 1
0 1 0 0 1 1 1 1 1
1 0 0 0 0 0 0 0 1
0 1 1 1 1 1 1 1 1
1 0 1 0 0 0 1 0 1
1 1 0 0 0 1 0 0 1
1 1 1 1 1 1 1 1 1

Din ultima coloană a acestui tabel de valori deducem că formula F2 este tautologie şi, astfel,
echivalenŃa (2.4.2.14) are loc.
Corolarul 2.4.2.9: Dacă A, B∈P(E), astfel încât:

A∩B=∅,

20
atunci are loc următoarea echivalenŃă:
(A=B) ⇔ (A=B=∅). (2.4.2.15)
DemonstraŃie: EchivalenŃa din enunŃ, transpusă în Logica matematică, conform celor
prezentate în Subcapitolul 3.1, devine următoarea formulă propoziŃională:
F3: [(p∧q)↔Ψ]→{(p↔q)↔[(p↔Ψ)∧(q↔Ψ)]}.
Dacă:
α: [(p↔Ψ)∧(q↔Ψ)]
şi
β: {(p↔q)↔[(p↔Ψ)∧(q↔Ψ)]},
atunci tabelul de valori al lui F3 este:
p q Ψ (p∧
∧q) [(p∧
∧q)↔
↔Ψ] (p↔
↔q) (p↔
↔Ψ) (q↔
↔ Ψ) α β F3
0 0 0 0 1 1 1 1 1 1 1
0 1 0 0 1 0 1 0 0 1 1
1 0 0 0 1 0 0 1 0 1 1
1 1 0 1 0 1 0 0 0 0 1

Din ultima coloană a acestui tabel de valori deducem că formula F3 este tautologie şi, astfel,
echivalenŃa (2.4.2.15) are loc.
Teorema 2.4.2.11: Fie E o mulŃime oarecare. IntersecŃia şi reuniunea sunt distributive una
faŃă de alta, atât la stânga cât şi la dreapta:
P1) Pentru orice A, B, C∈P(E), avem egalităŃile:

A∩(B∪C)=(A∩B)∪(A∩C), (2.4.2.16)
care arată distributivitatea la stânga a intersecŃiei faŃă de reuniune, şi
(A∪B)∩C=(A∩C)∪(B∩C), (2.4.2.16′)
care arată distributivitatea la dreapta a intersecŃiei faŃă de reuniune.
P2) Pentru orice A, B, C∈P(E), avem egalităŃile:

A∪(B∩C)=(A∪B)∩(A∪C), (2.4.2.17)
care arată distributivitatea la stânga a reuniunii faŃă de intersecŃie, şi
(A∩B)∪C=(A∪C)∩(B∪C), (2.4.2.17′)
care arată distributivitatea la dreapta a reuniunii faŃă de intersecŃie.
DemonstraŃie: Egalitatea (2.4.2.16), transpusă în Logica matematică, conform celor
prezentate în Subcapitolul 3.1, devine următoarea formulă propoziŃională:
F4: [p∧(q∨r)]↔[(p∧q)∨(p∧r)],

21
al cărei tabel de valori este:
p q r (q∨
∨r) [p∧
∧(q∨
∨r)] (p∧
∧q) ∧r)
(p∧ ∧r)∨
[(p∧ ∨(p∧
∧r)] F4
0 0 0 0 0 0 0 0 1
0 0 1 1 0 0 0 0 1
0 1 0 1 0 0 0 0 1
1 0 0 0 0 0 0 0 1
0 1 1 1 0 0 0 0 1
1 0 1 1 1 0 1 1 1
1 1 0 1 1 1 0 1 1
1 1 1 1 1 1 1 1 1

Din ultima coloană a acestui tabel de valori deducem că formula F4 este tautologie şi, astfel,
egalitatea (2.4.2.16) are loc.
Egalitatea (2.4.2.16′), transpusă în Logica matematică, conform celor prezentate în
Subcapitolul 3.1, devine următoarea formulă propoziŃională:
F '4 : [(p∨q)∧r]↔[(p∧r)∨(q∧r)],
al cărei tabel de valori este:
p q r (p∨
∨q) [(p∨
∨q)∧
∧r] (p∧
∧r) ∧r)
(q∧ ∧r)∨
[(p∧ ∧r)] F '4
∨(q∧

0 0 0 0 0 0 0 0 1
0 0 1 0 0 0 0 0 1
0 1 0 1 0 0 0 0 1
1 0 0 1 0 0 0 0 1
0 1 1 1 1 0 1 1 1
1 0 1 1 1 1 0 1 1
1 1 0 0 0 0 0 0 1
1 1 1 1 1 1 1 1 1

Din ultima coloană a acestui tabel de valori deducem că formula F '4 este tautologie şi, astfel,
egalitatea (2.4.2.16′) are loc.
Egalitatea (2.4.2.17), transpusă în Logica matematică, conform celor prezentate în
Subcapitolul 3.1, devine următoarea formulă propoziŃională:
F5: [p∨(q∧r)]↔[(p∨q)∧(p∨r)],
al cărei tabel de valori este:

22
 p q r (q∧
∧r) [p∨
∨(q∧
∧r)] (p∨
∨q) ∨r)
(p∨ ∨q)∧
[(p∨ ∨r)] F5
∧(p∨
0 0 0 0 0 0 0 0 1
0 0 1 0 0 0 1 0 1
0 1 0 0 0 1 0 0 1
1 0 0 0 1 1 1 1 1
0 1 1 1 1 1 1 1 1
1 0 1 0 1 1 1 1 1
1 1 0 0 1 1 1 1 1
1 1 1 1 1 1 1 1 1

Din ultima coloană a acestui tabel de valori deducem că formula F5 este tautologie şi, astfel,
egalitatea (2.4.2.17) are loc.
Egalitatea (2.4.2.17′), transpusă în Logica matematică, conform celor prezentate în
Subcapitolul 3.1, devine următoarea formulă propoziŃională:
F 5' : [(p∧q)∨r]↔[(p∨r)∧(q∨r)],

al cărei tabel de valori este:

p q r (p∧
∧q) [(p∧
∧q)∨
∨r] (p∨
∨r) ∨r)
(q∨ ∨r)∧
[(p∨ ∨r)] F 5'
∧(q∨

0 0 0 0 0 0 0 0 1
0 0 1 0 1 1 1 1 1
0 1 0 0 0 0 1 0 1
1 0 0 0 0 1 0 0 1
0 1 1 0 1 1 1 1 1
1 0 1 0 1 1 1 1 1
1 1 0 1 1 1 1 1 1
1 1 1 1 1 1 1 1 1

Din ultima coloană a acestui tabel de valori deducem că formula F 5' este tautologie şi, astfel,

egalitatea (2.4.2.17′) are loc.

Corolarul 2.4.2.12: Pentru orice A, B, C şi D∈P(E), avem egaliatea:

(A∪B∪C)∩D=(A∩D)∪(B∩D)∪(C∩D). (2.4.2.18)
DemonstraŃie: Egalitatea din enunŃ, transpusă în Logica matematică, conform celor
prezentate în Subcapitolul 3.1, devine următoarea formulă propoziŃională:
F6: [(p∨q∨r)∧s]↔[(p∧s)∨(q∧s)∨(r∧s)]
23
Dacă:
α: [(p∧s)∨(q∧s)∨(r∧s)],
atunci tabelul de valori al lui F6 este:
p q r s (p∨
∨q∨∨r) [(p∨
∨q∨
∨r)∧
∧s] ∧s)
(p∧ ∧s)
(q∧ ∧s)
(r∧ α F6
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1
0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 1
0 0 1 0 1 0 0 0 0 0 1
0 1 0 0 1 0 0 0 0 0 1
1 0 0 0 1 0 0 0 0 0 1
0 0 1 1 1 1 0 0 1 1 1
0 1 0 1 1 1 0 1 0 1 1
1 0 0 1 1 1 1 0 0 1 1
0 1 1 0 1 0 0 0 0 0 1
1 0 1 0 1 0 0 0 0 0 1
1 1 0 0 1 0 0 0 0 0 1
0 1 1 1 1 1 0 1 1 1 1
1 0 1 1 1 1 1 0 1 1 1
1 1 0 1 1 1 1 1 0 1 1
1 1 1 0 1 0 0 0 0 0 1
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

Din ultima coloană a acestui tabel de valori deducem că formula F6 este tautologie şi, astfel,
egalitatea (2.4.2.18) are loc.
Corolarul 2.4.2.13: Dacă A, B∈P(E) atunci sunt adevărate egalităŃile:
A∪(A∩B)=A (2.4.2.19)
şi
A∩(A∪B)=A (legile de absorbŃie). (2.4.2.20)
DemonstraŃie: Egalitatea (2.4.2.19), transpusă în Logica matematică, conform celor
prezentate în Subcapitolul 3.1, devine următoarea formulă propoziŃională:
F7: [(p∨(p∧q)]↔p,
al cărei tabel de valori este:
p q (p∧
∧q) [(p∨
∨(p∧∧q)] F7
0 0 0 0 1
0 1 0 0 1
1 0 0 1 1
1 1 1 1 1

Din ultima coloană a acestui tabel de valori deducem că formula F7 este tautologie şi, astfel,

24
echivalenŃa (2.4.2.19) are loc.
Egalitatea (2.4.2.20), transpusă în Logica matematică, conform celor prezentate în
Subcapitolul 3.1, devine următoarea formulă propoziŃională:
F8: [p∧(p∨q)]↔p,
al cărei tabel de valori este:
p q (p∨
∨q) [p∧
∧(p∨∨q)] F8
0 0 0 0 1
0 1 1 0 1
1 0 1 1 1
1 1 1 1 1

Din ultima coloană a acestui tabel de valori deducem că formula F8 este tautologie şi, astfel,
echivalenŃa (2.4.2.20) are loc.
Corolarul 2.4.2.14: Dacă A, B∈P(E) atunci are loc echivalenŃa:
(A∪B=A∩B) ⇔ (A=B). (2.4.2.21)
DemonstraŃie: EchivalenŃa din enunŃ, transpusă în Logica matematică, conform celor
prezentate în Subcapitolul 3.1, devine următoarea formulă propoziŃională:
F9: [(p∨q)↔(p∧q)]↔(p↔q),
al cărei tabel de valori este:
p q (p∨
∨q) ∧q)
(p∧ ∨q)↔
[(p∨ ↔(p∧
∧q)] (p↔
↔q) F9
0 0 0 0 1 1 1
0 1 1 0 0 0 1
1 0 1 0 0 0 1
1 1 1 1 1 1 1

Din ultima coloană a acestui tabel de valori deducem că formula F9 este tautologie şi, astfel,
echivalenŃa (2.4.2.21) are loc.
Lema 2.4.2.15: Pentru două mulŃimi A şi B următoarele afirmaŃii sunt echivalente:
1) A=B; (2.1.6)
2) Există o mulŃime C, astfel încât:
[(A∪C=B∪C) ∧ (A∩C=B∩C)]. (2.4.2.22)
DemonstraŃie: EchivalenŃa celor două relaŃii din enunŃ, transpusă în Logica matematică,
conform celor prezentate în Subcapitolul 3.1, devine următoarea formulă propoziŃională:
F10: (p↔q)↔{[(p∨r)↔(q∨r)]∧[(p∧r)↔(q∧r)]}.
Dacă:
α: [(p∨r)↔(q∨r)],
β: [(p∧r)↔(q∧r)]

25
şi
χ: {[(p∨r)↔(q∨r)]∧[(p∧r)↔(q∧r)]},
atunci tabelul de valori al lui F10 este:
p q r (p↔q) (p∨
∨r) (q∨
∨r) α (p∧
∧r) (q∧
∧r) β χ F10
0 0 0 1 0 0 1 0 0 1 1 1
0 0 1 1 1 1 1 0 0 1 1 1
0 1 0 0 0 1 0 0 0 1 0 1
1 0 0 0 1 0 0 0 0 1 0 1
0 1 1 0 1 1 1 0 1 0 0 1
1 0 1 0 1 1 1 1 0 0 0 1
1 1 0 1 1 1 1 0 0 1 1 1
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

Din ultima coloană a acestui tabel de valori deducem că formula F10 este tautologie şi, astfel,
echivalenŃa celor două relaŃii din enunŃ este demonstrată.

3.2.3 Demonstrarea unor rezultate din SecŃiunea 2.4.3

Încheiem acest subcapitol, capitol şi volum cu demonstrarea, pe baza celor prezentate
în Subcapitolul 3.1, a tuturor rezultatelor din SecŃiunea 2.4.3 demonstrate, acolo, altfel.
Corolarul 2.4.3.5: Pentru orice A şi B∈P(E), avem echivalenŃele:
(A=A\B) ⇔ (A∩B=∅)
⇔ (B\A=B). (2.4.3.18)
DemonstraŃie: EchivalenŃele din enunŃ, transpuse în Logica matematică, conform celor
prezentate în Subcapitolul 3.1, conduc la următoarea formulă propoziŃională:
F1: [p↔(p∧q)]↔[(p∧q)↔Ψ]↔[(q∧p)↔q].
Dacă:
α: [p↔(p∧q)],
β: [(p∧q)↔Ψ]
şi
χ: [(q∧p)↔q],
atunci tabelul de valori al lui F1 este:
p q p q Ψ (p∧
∧q) (p∧ ∧p) α β χ
∧q) (q∧ F1
0 0 1 1 0 0 0 0 1 1 1 1
0 1 1 0 0 0 0 1 1 1 1 1
1 0 0 1 0 1 0 0 1 1 1 1
1 1 0 0 0 0 1 0 0 0 0 1

26
Din ultima coloană a acestui tabel de valori deducem că formula F1 este tautologie şi, astfel,
echivalenŃele (2.4.3.18) au loc.
Corolarul 2.4.3.6: Pentru orice A, B∈P(E), avem echivalenŃele:
(B\A⊆A\B) ⇔ (B⊆A)
⇔ (B\A=∅). (2.4.3.19)
DemonstraŃie: EchivalenŃele din enunŃ, transpuse în Logica matematică, conform celor
prezentate în Subcapitolul 3.1, conduc la următoarea formulă propoziŃională:
F2: [(q∧p)→(p∧q)]↔(q→p)↔[(q∧p)↔Ψ]
Dacă:
α: [(q∧p)→(p∧q)]
şi
β: [(q∧p)↔Ψ],
atunci tabelul de valori al lui F2 este:
p q p q ∧p) (p∧
Ψ (q∧ ∧q) α →p) β F2
(q→
0 0 1 1 0 0 0 1 1 1 1
0 1 1 0 0 1 0 0 0 0 1
1 0 0 1 0 0 1 1 1 1 1
1 1 0 0 0 0 0 1 1 1 1

Din ultima coloană a acestui tabel de valori deducem că formula F2 este tautologie şi, astfel,
echivalenŃele (2.4.3.19) au loc.
Corolarul 2.4.3.7: Pentru orice A, B∈P(E), avem echivalenŃele:
(B\A=A\B) ⇔ (A=B)
⇔ (B\A=∅=A\B). (2.4.3.20)
DemonstraŃie: EchivalenŃele din enunŃ, transpuse în Logica matematică, conform celor
prezentate în Subcapitolul 3.1, conduc la următoarea formulă propoziŃională:
F3: [(q∧p)↔(p∧q)]↔(q↔p)↔[(q∧p)↔Ψ↔(p∧q)].
Dacă:
α: [(q∧p)↔(p∧q)],
β: [(q∧p)↔Ψ↔(p∧q)],
atunci tabelul de valori al lui F3 este:
p q p q ∧p) (p∧
Ψ (q∧ ∧q) α (q↔p) β F3
0 0 1 1 0 0 0 1 1 1 1
0 1 1 0 0 1 0 0 0 0 1
1 0 0 1 0 0 1 0 0 0 1
1 1 0 0 0 0 0 1 1 1 1

27
Din ultima coloană a acestui tabel de valori deducem că formula F3 este tautologie şi, astfel,
echivalenŃele (2.4.3.20) au loc.
Corolarul 2.4.3.8: Pentru orice A, B, C şi D∈P(E), avem egalitatea:

(A∪B∪C)\D=(A\D)∪(B\D)∪(C\D). (2.4.3.21)
DemonstraŃie: Egalitatea din enunŃ, transpusă în Logica Matematică, conform celor
prezentate în Subcapitolul 3.1, devine următoarea formulă propoziŃională:
F4: [(p∨q∨r)∧s]↔[(p∧s)∨(q∧s)∨(r∧s)].
Dacă:
α: [(p∨q∨r)∧s]
şi
β: [(p∧s)∨(q∧s)∨(r∧s)],
atunci tabelul de valori al lui F4 este:
p q r s s (p∨
∨q∨
∨r) α ∧s)
(p∧ ∧s)
(q∧ ∧s)
(r∧ β F4
0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 1
0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 1
0 0 1 0 1 1 1 0 0 1 1 1
0 1 0 0 1 1 1 0 1 0 1 1
1 0 0 0 1 1 1 1 0 0 1 1
0 0 1 1 0 1 0 0 0 0 0 1
0 1 0 1 0 1 0 0 0 0 0 1
1 0 0 1 0 1 0 0 0 0 0 1
0 1 1 0 1 1 1 0 1 1 1 1
1 0 1 0 1 1 1 1 0 1 1 1
1 1 0 0 1 1 1 1 1 0 1 1
0 1 1 1 0 1 0 0 0 0 0 1
1 0 1 1 0 1 0 0 0 0 0 1
1 1 0 1 0 1 0 0 0 0 0 1
1 1 1 0 1 1 1 1 1 1 1 1
1 1 1 1 0 1 0 0 0 0 0 1

Din ultima coloană a acestui tabel de valori deducem că formula F4 este tautologie şi, astfel,
egalitatea (2.4.3.21) are loc.

28
ObservaŃia 2.4.3.9: Dacă A, B, C şi D∈P(E), atunci:

[(A⊆C) ∧ (B⊆D)] ⇏ [(A\B)⊆(C\D)], (2.4.3.22)

dar există cazuri când:

[(A⊆C) ∧ (B⊆D)] ⇒ [(A\B)⊆(C\D)]. (2.4.3.22′)
DemonstraŃie: Cele două relaŃii din enunŃ, transpuse în Logica matematică, conform celor
prezentate în Subcapitolul 3.1, conduc la următoarea formulă propoziŃională:
F5: [(p→r)∧(q→s)]→[(p∧q)→(r∧s)].
Dacă:
α: [(p→r)∧(q→s)]
şi
β: [(p∧q)→(r∧s)],
atunci tabelul de valori al lui F5 este:
p q r s q s (p→
→r) (q→
→s) α ∧q) (r∧
(p∧ ∧s) β F5
0 0 0 0 1 1 1 1 1 0 0 1 1
0 0 0 1 1 0 1 1 1 0 0 1 1
0 0 1 0 1 1 1 1 1 0 1 1 1
0 1 0 0 0 1 1 0 0 0 0 1 1
1 0 0 0 1 1 0 1 0 1 0 0 1
0 0 1 1 1 0 1 1 1 0 0 1 1
0 1 0 1 0 0 1 1 1 0 0 1 1
1 0 0 1 1 0 0 1 0 1 0 0 1
0 1 1 0 0 1 1 0 0 0 1 1 1
1 0 1 0 1 1 1 1 1 1 1 1 1
1 1 0 0 0 1 0 0 0 0 0 1 1
0 1 1 1 0 0 1 1 1 0 0 1 1
1 0 1 1 1 0 1 1 1 1 0 0 0
1 1 0 1 0 0 0 1 0 0 0 1 1
1 1 1 0 0 1 1 0 0 0 1 1 1
1 1 1 1 0 0 1 1 1 0 0 1 1

Din ultima coloană a acestui tabel de valori deducem că formula F5 nu este tautologie, ci doar
o formulă realizabilă; deci pot exista cazuri când relaŃia (2.4.3.22) are loc, dar există şi cazuri
când relaŃia (2.4.3.22′) are loc.

29
Corolarul 2.4.3.10: Pentru orice A şi B∈P(E), avem egalitatea:

A∪B=(A\B)∪(A∩B)∪(B\A). (2.4.3.23)
DemonstraŃie: Egalitatea din enunŃ, transpusă în Logica matematică, conform celor
prezentate în Subcapitolul 3.1, devine următoarea formulă propoziŃională:
F6: (p∨q)↔[(p∧q)∨(p∧q)∨(q∧p)],
Dacă:
α: [(p∧q)∨(p∧q)∨(q∧p)],
atunci tabelul de valori al lui F6 este:
p q p q ∨q)
(p∨ ∧q) (p∧
(p∧ ∧p) α
∧q) (q∧ F6
0 0 1 1 0 0 0 0 0 1
0 1 1 0 1 0 0 1 1 1
1 0 0 1 1 1 0 0 1 1
1 1 0 0 1 0 1 0 1 1

Din ultima coloană a acestui tabel de valori deducem că formula F6 este tautologie şi, astfel,
egalitatea (2.4.3.23) are loc.
Corolarul 2.4.3.11: Pentru orice A şi B∈P(E), avem egalităŃile:

(A∪B)\A=B\A (2.4.3.24)
şi
(A∪B)\B=A\B. (2.4.3.24′)
DemonstraŃie: Egalitatea (2.4.3.24), transpusă în Logica matematică, conform celor
prezentate în Subcapitolul 3.1, devine următoarea formulă propoziŃională:
F7: [(p∨q)∧p]↔(q∧p),
al cărei tabel de valori este:
p q p (p∨
∨q) ∧p]
∨q)∧
[(p∨ ∧p)
(q∧ F7
0 0 1 0 0 0 1
0 1 1 1 1 1 1
1 0 0 1 0 0 1
1 1 1 1 0 0 1

Din ultima coloană a acestui tabel de valori deducem că formula F7 este tautologie şi, astfel,
egalitatea (2.4.3.24) are loc.
Egalitatea (2.4.3.24′), transpusă în Logica matematică, conform celor prezentate în

30
Subcapitolul 3.1, devine următoarea formulă propoziŃională:
F8: [(p∨q)∧q]↔(p∧q),
al cărei tabel de valori este:
p q q (p∨
∨q) ∧q]
∨q)∧
[(p∨ ∧q)
(p∧ F8
0 0 1 0 0 0 1
0 1 0 1 0 0 1
1 0 1 1 1 1 1
1 1 0 1 0 0 1

Din ultima coloană a acestui tabel de valori deducem că formula F8 este tautologie şi, astfel,
egalitatea (2.4.3.24′) are loc.
Corolarul 2.4.3.12: Dacă A, B şi C∈P(E), atunci are loc următoarea echivalenŃă:

(A\C=B\C) ⇔ (A∪C=B∪C). (2.4.3.25)

DemonstraŃie: EchivalenŃa din enunŃ, transpusă în Logica matematică, conform celor
prezentate în Subcapitolul 3.1, devine următoarea formulă propoziŃională:
F9: [(p∧r)↔(q∧r)]↔[(p∨r)↔(q∨r)],
al cărei tabel de valori este:
p q r r (p∧
∧r) (q∧
∧r) α (p∨ ∨r) β F9
∨r) (q∨
0 0 0 1 0 0 1 0 0 1 1
0 0 1 0 0 0 1 1 1 1 1
0 1 0 1 0 1 0 1 1 1 1
1 0 0 1 1 0 0 1 0 0 1
0 1 1 0 0 0 1 1 1 1 1
1 0 1 0 0 0 1 1 1 1 1
1 1 0 1 1 1 1 1 1 1 1
1 1 1 0 0 0 1 1 1 1 1

Din ultima coloană a acestui tabel de valori deducem că formula F9 este tautologie şi, astfel,
echivalenŃa (2.4.3.25) are loc.
Corolarul 2.4.3.13: Pentru două mulŃimi A şi B următoarele afirmaŃii sunt echivalente:
1) A=B; (2.1.6)
2) Există o mulŃime C, astfel încât:
[(A\C=B\C) ∧ (A∩C=B∩C)]. (2.4.3.26)
DemonstraŃie: EchivalenŃa celor două relaŃii din enunŃ, transpusă în Logica matematică,
conform celor prezentate în Subcapitolul 3.1, devine următoarea formulă propoziŃională:

31
 F10: (p↔q)↔{[(p∧r)↔(q∧r)]∧[(p∧r)↔(q∧r)]}.
Dacă:
α: [(p∧r)↔(q∧r)],
β: [(p∧r)↔(q∧r)],
χ: {[(p∧r)↔(q∧r)]∧[(p∧r)↔(q∧r)]},
atunci tabelul de valori al lui F10 este:
p q r r (p↔q) (p∧
∧r) (q∧
∧r) α (p∧ ∧r) β χ F10
∧r) (q∧
0 0 0 1 1 0 0 1 0 0 1 1 1
0 0 1 0 1 0 0 1 0 0 1 1 1
0 1 0 1 0 0 1 0 0 0 1 0 1
1 0 0 1 0 1 0 0 0 0 1 0 1
0 1 1 0 0 0 0 1 0 1 0 0 1
1 0 1 0 0 0 0 1 1 0 0 0 1
1 1 0 1 1 1 1 1 0 0 1 1 1
1 1 1 0 1 0 0 1 1 1 1 1 1

Din ultima coloană a acestui tabel de valori deducem că formula F10 este tautologie şi, astfel,
echivalenŃa celor două relaŃii din enunŃ este demonstrată.
Corolarul 2.4.3.15: Dacă A, B, C∈P(E), avem implicaŃia:

(A⊆C) ⇒ [(A\B)⊆(C\B)]. (2.4.3.27)

DemonstraŃie: ImplicaŃia din enunŃ, transpusă în Logica matematică, conform celor
prezentate în Subcapitolul 3.1, devine următoarea formulă propoziŃională:
F11: (p→r)→[(p∧r)→(r∧q)],
al cărei tabel de valori este:
p q r q r (p→ ∧r) (r∧
→r) (p∧ ∧q) [(p∧
∧r)→ ∧q)] F11
→(r∧
0 0 0 1 1 1 0 0 1 1
0 0 1 1 0 1 0 1 1 1
0 1 0 0 1 1 0 0 1 1
1 0 0 1 1 0 1 0 0 1
0 1 1 0 0 1 0 0 1 1
1 0 1 1 0 1 0 1 1 1
1 1 0 0 1 0 1 0 0 1
1 1 1 0 0 1 0 0 1 1

32
Din ultima coloană a acestui tabel de valori deducem că formula F11 este tautologie şi, astfel,
implicaŃia (2.4.3.27) are loc. Mai mult, se observă că această implicaŃie este echivalenŃă.
ObservaŃia 2.4.3.16: Dacă A, B, C∈P(E), atunci, în general:

[(A\B)⊆C] ⇏ [(A⊆C) ∨ (B⊆C)], (2.4.3.28)

dar există şi cazuri când:

((A\B)⊆C) ⇒ [(A⊆C) ∨ (B⊆C)], (2.4.3.28′)
DemonstraŃie: RelaŃiile din enunŃ, transpuse în Logica matematică, conform celor prezentate
în Subcapitolul 3.1, conduc la următoarea formulă propoziŃională:
F12: [(p∧q)→r]→[(p→r)∨(q→r)],
al cărei tabel de valori este:
p q r q (p∧
∧q) [(p∧
∧q)→
→r] (p→
→r) (q→
→r) →r)∨
[(p→ →r)] F12
∨(q→
0 0 0 1 0 1 1 1 1 1
0 0 1 1 0 1 1 1 1 1
0 1 0 0 0 1 1 0 1 1
1 0 0 1 1 0 0 1 1 1
0 1 1 0 0 1 1 1 1 1
1 0 1 1 1 1 1 1 1 1
1 1 0 0 0 1 0 0 0 0
1 1 1 0 0 1 1 1 1 1

Din ultima coloană a acestui tabel de valori deducem că formula F12 nu este tautologie, ci doar
o formulă realizabilă; deci pot exista cazuri când relaŃia (2.4.3.28) are loc, dar există şi cazuri
când relaŃia (2.4.3.28′) are loc.
Teorema 2.4.3.20: Fie E o mulŃime oarecare. Dacă A∈P(E), atunci au loc următoarele
echivalenŃe:
[CE(A)=E] ⇔ (A=∅); (2.4.3.31)
[CE(A)=∅] ⇔ (A=E). (2.4.3.32)
DemonstraŃie: EchivalenŃa (2.4.3.31), transpusă în Logica matematică, conform celor
prezentate în Subcapitolul 3.1, devine următoarea formulă propoziŃională:
F13: (p↔Φ)↔(p↔Ψ),
al cărei tabel de valori este:

33
 p p Φ Ψ (p↔ ↔Ψ) F13
↔Φ) (p↔
0 1 1 0 1 1 1
1 0 1 0 0 0 1

Din ultima coloană a acestui tabel de valori deducem că formula F13 este tautologie şi, astfel,
echivalenŃa (2.4.3.31) are loc.
EchivalenŃa (2.4.3.32), transpusă în Logica matematică, conform celor prezentate în
Subcapitolul 3.1, devine următoarea formulă propoziŃională:
F14: (p↔Ψ)↔(p↔Φ),
al cărei tabel de valori este:
p p Φ Ψ (p↔ ↔Φ) F14
↔Ψ) (p↔
0 1 1 0 0 0 1
1 0 1 0 1 1 1

Din ultima coloană a acestui tabel de valori deducem că formula F14 este tautologie şi, astfel,
echivalenŃa (2.4.3.32) are loc.
Corolarul 2.4.3.23: Dacă A, B∈P(E), atunci au loc următoarele echivalenŃe:

[(A∩B=∅) ∧ (A∪B=E)] ⇔ [B=CE(A)] ⇔ [A=CE(B)]. (2.4.3.38)

DemonstraŃie: EchivalenŃa din enunŃ, transpusă în Logica matematică, conform celor
prezentate în Subcapitolul 3.1, devine următoarea formulă propoziŃională:
F15: {[(p∧q)↔Ψ]∧[(p∨q)↔Φ]}↔(q↔p)↔(p↔q).
Dacă:
α: [(p∧q)↔Ψ],
β: [(p∨q)↔Φ]
şi
χ: {[(p∧q)↔Ψ]∧[(p∨q)↔Φ]},
atunci tabelul de valori al lui F15 este:
p q p q Ψ Φ (p∧
∧q) α ∨q)
(p∨ ↔p) (p↔
β χ (q↔ ↔q) F15
0 0 1 1 0 1 0 1 0 0 0 0 0 1
0 1 1 0 0 1 0 1 1 1 1 1 1 1
1 0 0 1 0 1 0 1 1 1 1 1 1 1
1 1 0 0 0 1 1 0 1 1 0 0 0 1

34
Din ultima coloana a acestui tabel de valori deducem că formula F15 este tautologie şi, astfel,
echivalenŃa (2.4.3.38) are loc.
Corolarul 2.4.3.25: Dacă A, B∈P(E), atunci are loc următoarea echivalenŃă:

(A⊆B) ⇔ [CE(B)⊆CE(A)]. (2.4.3.44)

DemonstraŃie: EchivalenŃa din enunŃ, transpusă în Logica matematică, conform celor
prezentate în Subcapitolul 3.1, devine următoarea formulă propoziŃională:
F16: (p→q)↔(q→ p),
care este echivalenŃa (1.1.14), principiul contrapoziŃiei, şi care este o tautologie, verificată în
ExerciŃiul 1.4.3, punctul 5).
Corolarul 2.4.3.26: Dacă A, B∈P(E), atunci are loc următoarea echivalenŃă:

(A=B) ⇔ [CE(A)=CE(B)]. (2.4.3.45)

DemonstraŃie: EchivalenŃa din enunŃ, transpusă în Logica matematică, conform celor
prezentate în Subcapitolul 3.1, devine următoarea formulă propoziŃională:
F17: (p↔q)↔(q↔ p),
al cărei tabel de valori este:
p q p q (p↔
↔q) (q↔
↔p) F17
0 0 1 1 1 1 1
0 1 1 0 0 0 1
1 0 0 1 0 0 1
1 1 0 0 1 1 1

Din ultima coloană a acestui tabel de valori deducem că formula F17 este tautologie şi, astfel,
echivalenŃa (2.4.3.45) are loc.
PropoziŃia 2.4.3.28: Dacă A, B∈P(E), atunci au loc următoarele echivalenŃe:

[A∪B=A∩CE(B)] ⇔ (B=∅); (2.4.3.47)

şi
[A∩B=A∪CE(B)] ⇔ (B=E). (2.4.3.48)
DemonstraŃie: EchivalenŃa (2.4.3.47), transpusă în Logica matematică, conform celor
prezentate în Subcapitolul 3.1, devine următoarea formulă propoziŃională:
F18: [(p∨q)↔(p∧q)]↔(q↔Ψ).
Dacă:
α: [(p∨q)↔(p∧q)],
atunci tabelul de valori al lui F18 este:

35
 p q q Ψ ∧q) α (q↔
∨q) (p∧
(p∨ ↔Ψ) F18
0 0 1 0 0 0 1 1 1
0 1 0 0 1 0 0 0 1
1 0 1 0 1 1 1 1 1
1 1 0 0 1 0 0 0 1

Din ultima coloană a acestui tabel de valori deducem că formula F18 este tautologie şi, astfel,
echivalenŃa (2.4.3.47) are loc.
EchivalenŃa (2.4.3.48), transpusă în Logica matematică, conform celor prezentate în
Subcapitolul 3.1, devine următoarea formulă propoziŃională:
F19: [(p∧q)↔(p∨q)]↔(q↔Φ).
Dacă:
α: [(p∧q)↔(p∨q)],
atunci tabelul de valori al lui F19 este:
p q q Φ ∨q) α (q↔
∧q) (p∨
(p∧ ↔Φ) F19
0 0 1 1 0 1 0 0 1
0 1 0 1 0 0 1 1 1
1 0 1 1 0 1 0 0 1
1 1 0 1 1 1 1 1 1

Din ultima coloană a acestui tabel de valori deducem că formula F19 este tautologie şi, astfel,
echivalenŃa (2.4.3.48) are loc.
Corolarul 2.4.3.30: Pentru orice submulŃimi A şi B ale mulŃimii E, are loc egalitatea:
CE(B)\A=CE(A∪B). (2.4.3.50)
DemonstraŃie: Egalitatea din enunŃ, transpusă în Logica matematică, conform celor
prezentate în Subcapitolul 3.1, devine următoarea formulă propoziŃională:
F20: (q∧p)↔(p∨q),
care este echivalenŃa (1.1.22′). Din rezolvarea ExerciŃiului 1.4.3, punctul 13) deducem că
formula F20 este tautologie şi, astfel, egalitatea (2.4.3.50) are loc.
Corolarul 2.4.3.31: Pentru orice A, B∈P(E), avem egalitatea:

CE(A\B)=B∪CE(A). (2.4.3.51)
DemonstraŃie: Egalitatea din enunŃ, transpusă în Logica matematică, conform celor
prezentate în Subcapitolul 3.1, devine următoarea formulă propoziŃională:

36
 F21:  (p∧q)↔(p∨q),
care, conform echivalenŃelor (1.1.25) şi (1.1.16), este o tautologie, de unde deducem, astfel,
că echivalenŃa (2.4.3.51) are loc.
Corolarul 2.4.3.32: Pentru orice A, B∈P(E), avem egalitatea:
CE(A\B)∩A=A∩B. € (2.4.3.52)
DemonstraŃie: Egalitatea (2.4.3.52), transpusă în Logica matematică, conform celor
prezentate în Subcapitolul 3.1, devine următoarea formulă propoziŃională:
F22: [(p∧q)∧p]↔(p∧q),
al cărei tabel de valori este:
p q q (p∧
∧q) (p∧
∧q) [(p∧
∧q)∧ ∧q) F22
∧p] (p∧
0 0 1 0 1 0 0 1
0 1 0 0 1 0 0 1
1 0 1 1 0 0 0 1
1 1 0 0 1 1 1 1

Din ultima coloană a acestui tabel de valori deducem că formula F22 este tautologie şi, astfel,
echivalenŃa (2.4.3.52) are loc.
Corolarul 2.4.3.33: Pentru orice A, B∈P(E), avem egalităŃile:
CE(A∪B)=CE(A)∩[A∪CE(B)]
=CE(B)∩[B∪CE(A)]. (2.4.3.53)
DemonstraŃie: EgalităŃile (2.4.3.53), transpuse în Logica matematică, conform celor
prezentate în Subcapitolul 3.1, conduc la următoarea formulă propoziŃională:
F23: (p∨q)↔[p∧(p∨q)]↔[q∧(q∨p)].
Dacă:
α: [p∧(p∨q)]
şi
β: [q∧(q∨p)],
atunci tabelul de valori al lui F23 este:
p q p q (p∨
∨q) (p∨ ∨q) α (q∨
∨q) (p∨ ∨p) β F23
0 0 1 1 0 1 1 1 1 1 1
0 1 1 0 1 0 0 0 1 0 1
1 0 0 1 1 0 1 0 0 0 1
1 1 0 0 1 0 1 0 1 0 1

Din ultima coloană a acestui tabel de valori deducem că formula F23 este tautologie şi, astfel,
egalităŃile (2.4.3.53) au loc.

37
Corolarul 2.4.3.34: Pentru orice A, B∈P(E), avem egalităŃile:

CE(A∩B)=(A\B)∪CE(A)
=(B\A)∪CE(B). (2.4.3.54)
DemonstraŃie: EgalităŃile (2.4.3.54), transpuse în Logica matematică, conform celor
prezentate în Subcapitolul 3.1, conduc la următoarea formulă propoziŃională:
F24: (p∧q)↔[p∧q)∨p]↔[q∧p)∨q].
Dacă:
α: [p∧q)∨p]
şi
β: [q∧p)∨q],
atunci tabelul de valori al lui F24 este:
p q p q (p∧
∧q) (p∧ ∧q) α (q∧
∧q) (p∧ ∧p) β F24
0 0 1 1 0 1 0 1 0 1 1
0 1 1 0 0 1 0 1 1 1 1
1 0 0 1 0 1 1 1 0 1 1
1 1 0 0 1 0 0 0 0 0 1

Din ultima coloană a acestui tabel de valori deducem că formula F24 este tautologie şi, astfel,
egalităŃile (2.4.3.54) au loc.
Corolarul 2.4.3.35: Pentru orice A, B∈P(E), avem echivalenŃa:

[CE(A)∩CE(B)=∅] ⇔ (A∪B=E). (2.4.3.55)

DemonstraŃie: EchivalenŃa (2.4.3.55), transpusă în Logica matematică, conform celor
prezentate în Subcapitolul 3.1, devine următoarea formulă propoziŃională:
F25: [(p∧q)↔Ψ]↔[(p∨q)↔Φ].
Dacă:
α: [(p∧q)↔Ψ]
şi
β: [(p∨q)↔Φ],
atunci tabelul de valori al lui F25 este:
p q p q Ψ Φ (p∧
∧q) α (p∨
∨q) β F25
0 0 1 1 0 1 1 0 0 0 1
0 1 1 0 0 1 0 1 1 1 1
1 0 0 1 0 1 0 1 1 1 1
1 1 0 0 0 1 0 1 1 1 1

38
Din ultima coloană a acestui tabel de valori deducem că formula F25 este tautologie şi, astfel,
echivalenŃa (2.4.3.55) are loc.
Corolarul 2.4.3.36: Pentru orice A, B∈P(E), avem echivalenŃa:

[CE(A)∩CE(B)=E] ⇔ (A=B=∅). (2.4.3.56)

DemonstraŃie: EchivalenŃa (2.4.3.56), transpusă în Logica matematică, conform celor
prezentate în Subcapitolul 3.1, devine următoarea formulă propoziŃională:
F26: [(p∧q)↔Φ]↔(p↔q↔Ψ),
al cărei tabel de valori este:
p q p q Φ Ψ (p∧
∧q) [(p∧
∧q)↔
↔Φ] (p↔ ↔Ψ) F26
↔q↔
0 0 1 1 1 0 1 1 1 1
0 1 1 0 1 0 0 0 0 1
1 0 0 1 1 0 0 0 0 1
1 1 0 0 1 0 0 0 0 1

Din ultima coloană a acestui tabel de valori deducem că formula F26 este tautologie şi, astfel,
echivalenŃa (2.4.3.56) are loc.
Corolarul 2.4.3.37: Pentru orice A, B∈P(E), avem echivalenŃa:

[CE(A)∪CE(B)=∅] ⇔ (A=B=E). (2.4.3.57)

DemonstraŃie: EchivalenŃa (2.4.3.57), transpusă în Logica matematică, conform celor
prezentate în Subcapitolul 3.1, devine următoarea formulă propoziŃională:
F27: [(p∨q)↔Ψ]↔(p↔q↔Φ),
al cărei tabel de valori este:
p q p q Ψ Φ (p∨
∨q) [(p∨
∨q)↔
↔Ψ] (p↔ ↔Φ) F27
↔q↔
0 0 1 1 0 1 1 0 0 1
0 1 1 0 0 1 1 0 0 1
1 0 0 1 0 1 1 0 0 1
1 1 0 0 0 1 0 1 1 1

Din ultima coloană a acestui tabel de valori deducem că formula F27 este tautologie şi, astfel,
echivalenŃa (2.4.3.57) are loc.
Corolarul 2.4.3.38: Pentru orice A, B∈P(E), avem echivalenŃa:

[CE(A)∪CE(B)=E] ⇔ (A∩B=∅). (2.4.3.58)

39
DemonstraŃie: EchivalenŃa (2.4.3.58), transpusă în Logica matematică, conform celor
prezentate în Subcapitolul 3.1, devine următoarea formulă propoziŃională:
F28: [(p∨q)↔Φ]↔[(p∧q)↔Ψ],
al cărei tabel de valori este:
p q p q Φ Ψ (p∨
∨q) [(p∨
∨q)↔
↔Φ] (p∧
∧q) [(p∧ ↔Ψ] F28
∧q)↔
0 0 1 1 1 0 1 1 0 1 1
0 1 1 0 1 0 1 1 0 1 1
1 0 0 1 1 0 1 1 0 1 1
1 1 0 0 1 0 0 0 1 0 1

Din ultima coloană a acestui tabel de valori deducem că formula F28 este tautologie şi, astfel,
echivalenŃa (2.4.3.58) are loc.
Corolarul 2.4.3.39: Pentru orice A, B∈P(E), avem egalitatea:

CE(A\B)∪CE(B\A)=E. (2.4.3.59)
DemonstraŃie: Egalitatea din enunŃ, transpusă în Logica matematică, conform celor
prezentate în Subcapitolul 3.1, devine următoarea formulă propoziŃională:
F29: [ (p∧q)∨ (q∧p)]↔Φ.
Dacă:
α: [ (p∧q)∨ (q∧p)],
atunci tabelul de valori al lui F29 este:
p q p q Φ ∧q)  (p∧
(p∧ ∧q) (q∧
∧p)  (q∧
∧p) α F29
0 0 1 1 1 0 1 0 1 1 1
0 1 1 0 1 0 1 1 0 1 1
1 0 0 1 1 1 0 0 1 1 1
1 1 0 0 1 0 1 0 1 1 1

Din ultima coloană a acestui tabel de valori deducem că formula F29 este tautologie şi, astfel,
egalitatea (2.4.3.59) are loc.
Corolarul 2.4.3.40: Pentru orice A, B şi C∈P(E), avem egalitatea:

[CE(A)∪B] ∩[CE(B)∪C]∩[CE(C)∪A]=[A∪CE(B)] ∩[B∪CE(C)]

∩[C∪CE(A)]. (2.4.3.60)
DemonstraŃie: Egalitatea (2.4.3.60), transpusă în Logica matematică, conform celor
prezentate în Subcapitolul 3.1, devine următoarea formulă propoziŃională:

40
 F30: [(p∨q)∧(q∨r)∧(r∨p)]↔[(p∨q)∧(q∨r)∧(r∨p)].
Dacă:
α: [(p∨q)∧(q∨r)∧(r∨p)],
β: [(p∨q)∧(q∨r)∧(r∨p)]
şi
χ: (p∨q)
atunci tabelul de valori al lui F30 este:
p q r p q r χ (q∨
∨r) (r∨
∨p) ∨q)
(p∨ ∨r)
(q∨ ∨p)
(r∨ α β F30
0 0 0 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
0 0 1 1 1 0 1 1 0 1 0 1 0 0 1
0 1 0 1 0 1 1 0 1 0 1 1 0 0 1
1 0 0 0 1 1 0 1 1 1 1 0 0 0 1
0 1 1 1 0 0 1 1 0 0 1 1 0 0 1
1 0 1 0 1 0 0 1 1 1 0 1 0 0 1
1 1 0 0 0 1 1 0 1 1 1 0 0 0 1
1 1 1 0 0 0 1 1 1 1 1 1 1 1 1

Din ultima coloană a acestui tabel de valori deducem că formula F30 este tautologie şi, astfel,
egalitatea (2.4.3.60) are loc.
ObservaŃia 2.4.3.41: Pentru două mulŃimi A şi B următoarele afirmaŃii sunt echivalente:
1) A=B; (2.1.6)
2) Există o mulŃime C, astfel încât:
{[C∪CE(A)=C∪CE(B)] ∧ [CE(C)∪CE(A)=CE(C)∪CE(B)] }. (2.4.3.61)
DemonstraŃie: EchivalenŃa celor două relaŃii din enunŃ, transpusă în Logica matematică,
conform celor prezentate în Subcapitolul 3.1, devine următoarea formulă propoziŃională:
F31: (p↔q)↔{[(r∨p)↔(r∨q)]∧[(r∨p)↔(r∨q)]}.
Dacă:
α: [(r∨p)↔(r∨q)],
β: [(r∨p)↔(r∨q)],
χ: {[(r∨p)↔(r∨q)]∧[(r∨p)↔(r∨q)]}
şi
δ: (p↔q),
atunci tabelul de valori al lui F31 este:

41
 p q r p q r δ (r∨
∨p) (r∨
∨q) α (r∨
∨p) (r∨
∨q) β χ F31
0 0 0 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
0 0 1 1 1 0 1 1 1 1 1 1 1 1 1
0 1 0 1 0 1 0 1 0 0 1 1 1 0 1
1 0 0 0 1 1 0 0 1 0 1 1 1 0 1
0 1 1 1 0 0 0 1 1 1 1 0 0 0 1
1 0 1 0 1 0 0 1 1 1 0 1 0 0 1
1 1 0 0 0 1 1 0 0 1 1 1 1 1 1
1 1 1 0 0 0 1 1 1 1 0 0 1 1 1

Din ultima coloană a acestui tabel de valori deducem că formula F31 este tautologie şi, astfel,
relaŃiile (2.1.6) şi (2.4.3.61) sunt echivalente.
Corolarul 2.4.3.42: Pentru orice A, B∈P(E), avem incluziunea:

CE(A)\CE(B)⊆CE(A\B). (2.4.3.62)
DemonstraŃie: Incluziunea (2.4.3.62), transpusă în Logica matematică, conform celor
prezentate în Subcapitolul 3.1, devine următoarea formulă propoziŃională:
F32: (p∧q)→(p∧q),
al cărei tabel de valori este:
p q p q (p∧
∧q) (p∧
∧q) (p∧
∧q) F32
0 0 1 1 1 0 1 1
0 1 0 0 0 0 1 1
1 0 1 1 0 1 0 1
1 1 0 0 0 0 1 1

Din ultima coloană a acestui tabel de valori deducem că formula F32 este tautologie şi, astfel,
echivalenŃa (2.4.3.62) are loc.

42