1.

4 EXERCłII APLICATIVE DE LOGICĂ MATEMATICĂ

În acest subcapitol vom rezolva exerciŃii de logică matematică – adică referitoare la cele
descrise în subcapitolele anterioare ale acestui capitol.

ExerciŃiul 1.4.1: Să se stabilească tipul formulei α din Exemplul 1.1.23.

ExerciŃiul 1.4.2: Să se clasifice cu ajutorul tabelelor de adevăr următoarele formule

propoziŃionale:
1) F1: (x→y)∨(x∧y),
2) F2: x→[y∨(x∧y)],
3) F3: (x→y)↔(x∧y),
4) F4: x→[(y↔x)∧y],
5) F5: (x→y)→[(y→z)→(x→z)],
6) F6: [(x↔y)∨z] →(x∧z),
7) F7: [x∧(x∨y)] →x,
8) F8: x∧[(x∨y)→x],
9) F9: x∧[y→(x∧y)],
10) F10: (x→y)∨[x→(x∧y)],
11) F11: [x→(x∧y)] →(x∨y),
12) F12: [x∧(y→x)] →x,
13) F13: [(x∧y)→y] →(x→y),
14) F14: [x→(y→z)] →[(x→y)→(x→z)],
15) F15: (x→y)∧[x∨[(y∨x)→y]].

ExerciŃiul 1.4.3: DemonstraŃi că toate formulele logice prezentate în ObservaŃiile 1.1.30 sunt
tautologii.

ExerciŃiul 1.4.4: Să se arate că următoarele formule propoziŃionale sunt tautologii:

1) F1: (x→y)∨(y→x),
2) F2: (x→y)∨(y→x),

1
 3) F3: x→[y→(x∧y)],
4) F4: (x→y)→[(y→z)→(x→z)],
5) F5: x→(y→x).

ExerciŃiul 1.4.5: DeterminaŃi valorile de adevăr ale propoziŃiilor x, y şi z, pentru care formula
propoziŃională Φ(x,y,z) este adevărată, dacă:
1) Φ1(x,y,z): [x→(y∧z)] →[(y→x)→z],
2) Φ2(x,y,z): [x∧(y→z)] →[(x∧y)→z)].

ExerciŃiul 1.4.6: DemonstraŃi că toate formulele logice care generează regulile de raŃionament
matematic, şi prezentate în ObservaŃiile 1.1.34, sunt tautologii.

ExerciŃiul 1.4.7: Să se afle activităŃle posibile pe care le pot desfăşura copii: Radu, Andrei,
Cornelia şi Roxana, dacă sunt adevărate simultan următoarele propoziŃii:
1) Când Andrei nu citeşte, Cornelia dansează.
2) Dacă Radu cântă la vioară, atunci Andrei nu citeşte, iar Roxana nu pictează.
3) Când Cornelia nu dansează, atunci Roxana pictează şi Radu nu cântă la vioară.

ExerciŃiul 1.4.8: Considerăm predicatul:

P : N∗×N∗ → P ,

P(x,y): „x|y”, (x,y)∈N∗×N∗.

1) DeterminaŃi valoarea de adevăr a propoziŃiilor:
a) P(2,4),
b) P(4,2),
c) P(1,8),
d) P(8,1).
2) DeterminaŃi mulŃimile de adevăr ale predicatelor unare:
a) P(1,x),
b) P(2,x),
c) P(x,1),
d) P(2,x),
e) P(x2,x),

2
 f) P(x,x2),
g) P(x+1,x+4),
h) P(x+1,x2+3x+5),
i) P(x2+x+2,x3+2x2+3x+4).
3) DeterminaŃi valorile de adevăr ale propoziŃiilor:
a) ∃xP(1,x),
b) ∀xP(1,x),
c) ∃xP(2,x),
d) ∀xP(2,x),
e) ∃xP(x,1),
f) ∀xP(x,1),
g) ∃xP(x,2),
h) ∀xP(x,2),
i) ∃xP(x2,x),
j) ∀xP(x2,x),
k) ∃xP(x,x2),
l) ∀xP(x,x2),
m) ∃xP(x+1,x+4),
n) ∀xP(x+1,x+4),
o) ∃xP(x+1,x2+3x+5),
p) ∀xP(x+1,x2+3x+5),
q) ∃xP(x2+x+2,x3+2x2+3x+4),
r) ∀xP(x2+x+2,x3+2x2+3x+4).
4) DeterminaŃi mulŃimile de adevăr ale predicatelor un-are:
a) ∃xP(x,y),
b) ∀xP(x,y).
c) ∃yP(x,y),
d) ∀yP(x,y).
5) DeterminaŃi mulŃimile de adevăr ale propoziŃiilor:
a) ∀x∀yP(x,y),
b) ∀y∀xP(x,y),

3
 c) ∀x∃yP(x,y),
d) ∃y∀xP(x,y),
e) ∃x∀yP(x,y),
f) ∀y∃xP(x,y),
g) ∃x∃yP(x,y),
h) ∃y∃xP(x,y).

ExerciŃiul 1.4.9: Acelaşi enunŃ ca şi la ExerciŃiul 1.4.8, pentru predicatul:

Q : N×N → P ,

Q(x,y): „(x+1)|(y+1)”.

ExerciŃiul 1.4.10: Fie E mulŃimea elevilor dintr-o clasă şi predicatele:

M : E → P,
M(x): „Elevul x are nore mari la Matematică”,
R : E → P,
R(x): „Elevul x are nore mari la Limba Română”.
1) Să se scrie formalizat următoarele propoziŃii:
a) ToŃi elevii au note mari la Matematică, iar unii la Limba Română.
b) Fiecare elev are note mari la Matematică şi la Limba Română.
c) Nici un elev nu are note mari şi la Matematică şi la Limba Română.
d) Dacă toŃi elevii nu au note mari la Limba Română, atunci câŃiva au note mari la
Matematică.
2) Să se scrie formalizat şi în limbaj natural negaŃiile propoziŃiilor de la punctul 1).
3) Fie propoziŃiile:
a) ∃xR(x),
b) ∃xM(x),
c) ∃x(M(x)∧R(x)),
d) ∃xM(x)→∃xR(x),
e) M(a)∧R(b), a, b∈E sunt fixaŃi.
Să se scrie în limbaj natural propoziŃiile e) – i).
4) Să se nege propoziŃiile e) – i) şi să se exprime în limbaj natural negaŃiile acestora.