MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI

PROGRAM PHARE TVET RO 0108.01

CURRICULUM
Pentru clasa a X-a

Şcoala de Arte şi Meserii

Domeniul AGRICULTURA

Calificarea LUCRĂTOR ÎN CULTURA PLANTELOR

2004
 PLAN DE INVĂŢĂMÂNT

Şcoala de arte şi meserii

Clasa a X-a

Aria curriculară Tehnologii

Domeniul: Agricultură
Calificarea: Lucrător in cultura plantelor

Modulul I: Cultura plantelor de câmp

Total ore / an: 186

din care: laborator tehnologic 78
instruire practică 78

Modulul II: Cultura plantelor horticole

Total ore / an: 234

din care: laborator tehnologic 102
instruire practică 102

Modulul III: Intreprinderea şi mediul extern

Total ore / an: 30

din care: laborator tehnologic -
instruire practică -

Total ore / an: 15ore săpt. x 30 săptămâni = 450 ore

Curriculum în dezvoltare locală:

CDL - 2 ore/săpt x 30 săptămâni / an = 60 ore
] Practică comasată 30 ore / săpt. x 6 săptămâni / an = 180 ore

TOTAL 690 ore / an

2
 AUTORI

MODULUL CULTURA PLANTELOR DE CÂMP

GAŞPAR ANGELA – PROF. GR. II, GRUPUL ŞCOLAR AGRICOL FĂLTICENI

MATEI MONICA – PROF. GR. I, GRUPUL ŞCOLAR AGRICOL VALEA

CĂLUGĂREASCĂ

MODULUL CULTURA PLANTELOR HORTICOLE

VASILIU PETRONELA – PROF. GR. II,, GRUPUL ŞCOLAR AGRICOL FĂLTICENI

BĂLUŢĂ IOANA - PROF. GR. I, GRUPUL ŞCOLAR AGRICOL SLATINA

MODUL:,, ÎNTREPRINDEREA ŞI MEDIUL EXTERN ”

OPREA DELIA - – PROF. GR. II,, GRUPUL ŞCOLAR AGRICOL PREJMER

MODULUL IV PRACTICĂ COMASATĂ

PETRE ANGELA - PROF. GR. I,, GRUPUL ŞCOLAR AGRICOL

CIOROGARLA

DUCULESCU ANTONETA – PROF. GR. I,, GRUPUL ŞCOLAR AGRICOL CURTEA

DE ARGEŞ

3
 Alcătuirea modulelor – clasa a X-a – lucrător culturi de câmp

MI M II M III
Unitatea de Verif
Cultura Cultura Intr. şi Practică
CDL ica
competenţă Competenţa plantelor plantelor mediul comasată
re
de câmp horticole extern

1 1.4. Utilizează limbajul

 
Comunicare specific de specialitate
1.5. Realizează calcule
şi numeraţie  
simple
1.6. Prelucrează grafic
rezultatele obţinute într-o  
operaţie simplă
8. 8.1. Obţine informaţii
Pregătirea despre cerinţele locului de  
pentru muncă
8.2. Se încadrează în
integrarea la  
cerinţele locului de muncă
locul de
8.3. Descrie structura unei
muncă
organizaţii din domeniul  
profesional
8.4.Manifestă
disponibilitate faţă de  
sarcinile de lucru
9. Tranziţia 9.1. Îşi evaluează nivelul
de la şcoală de pregătire în raport cu
 
la locul de cerinţele unui loc de
muncă muncă
9.2. Îşi asumă
responsabilitatea faţă de  
sarcina primită
9.3. Se instruieşte continuu  
în vederea îmbunătăţirii
propriei performanţe

4
 9.4. Manifestă mobilitate
ocupaţională faţă de
 
schimbările de pe piaţa
muncii
11. 11.1. Recunoaşte
 
Satisfacerea drepturile clienţilor
11.2. Răspunde fără
cerinţelor
discriminare
clienţilor
cerinţelor/nevoilor  
clienţilor în domeniul său
de activitate
11.3. Oferă clienţilor
servicii corespunzătoare  
standardelor
11.4. Prezintă implicaţiile
socio-economice ale
 
serviciilor de calitate
necorespunzătoare
21. 21.1. Efectuează lucrarea
Îngrijirea şi de combatere a buruienilor  
recoltarea la culturile de câmp
21.2. Execută lucrări
culturilor de
manuale de combatere a  
câmp
bolilor şi dăunătorilor
21.3. Identifică unelte şi
materiale necesare pentru
recoltarea manuală şi  
semimecanizată a plantelor
de câmp
21.4. Efectuează lucrări de
 
recoltare manuală
22 22.1. Produce răsaduri de
 
Înfiinţarea, specii legumicole
îngrijirea şi
22.2. Execută plantatul şi  
semănatul speciilor
recoltarea
legumicole

5
culturilor 22.3. Aplică lucrări de
legumicole îngrijire culturilor  
legumicole
22.4. Execută recoltarea
manuală şi depozitarea  
speciilor legumicole
23. 23.1. Produce răsaduri de
 
Înfiinţarea, culturi floricole
23.2. Execută plantatul şi
îngrijirea şi
semănatul culturilor  
recoltarea
floricole
culturilor
23.3. Aplică lucrări de
floricole  
îngrijire culturilor floricole
23.4. Execută recoltarea
manuală şi valorificarea  
culturilor floricole
24. 24.1. Execută lucrări
Îngrijirea manuale de întreţinere a
 
speciilor solului în plantaţiile
pomicole şi pomicole
24.2. Aplică lucrări de
recoltarea  
îngrijire speciilor pomicole
fructelor
24.3. Execută lucrări de
recoltare manuală şi  
depozitare a fructelor
25. 25.1. Aplică lucrări de
Îngrijirea întreţinere a solului în  
viţei de vie plantaţiile viticole
25.2. Aplică lucrări de
şi recoltarea  
îngrijire la viţa de vie
strugurilor
25.3. Execută recoltarea
manuală şi depozitarea  
strugurilor de masă
19. 19.1. Identifică trăsăturile  
Întreprinde- caracteristice ale
rea şi intreprinderilor

6
mediul 19.2. Prezintă criteriile de
extern clasificare a  
intreprinderilor
19.3. Descrie mediul
 
economic al intreprinderii

Modulul I: CULTURA PLANTELOR DE CÂMP

I. Notă introductivă
Standardele de pregătire profesională pentru calificările din domeniul Agricultură au fost
stabilite în concordanţă cu Planul Naţional de Dezvoltare 2004-2006 şi au ca obiectiv principal
promovarea unei forţe de muncă calificate, bine pregătită şi adaptabilă la piaţa muncii, care să
răspundă schimbărilor din economie.
Agricultura reprezintă un domeniu de importanţă majoră în cadrul economiei naţionale,
produsele agricole fiind căutate atât pe plan intern, cât şi pe plan extern. Aceasta impune
formarea unei forţe de muncă calificate în acest domeniu.
Calificarea lucrător în cultura plantelor se obţine prin formarea competenţelor de la
nivelului 1. Parcurgerea acestui nivel permite elevilor să dobândească suficiente abilităţi şi
cunoştinţe iniţiale care le vor permite să continue pregătirea la nivelul 2, deşi unii dintre aceştia ar
7
putea intra pe piaţa muncii. Noii angajaţi vor putea desfăşura sarcini de rutină şi predictibile sub
supraveghere.
Structura de parcurgere a modulelor are o pregătire generală în clasa a IX-a care se
continuă şi în clasa a X-a, când se definitivează calificarea lucrător în cultura plantelor.
Lista unităţilor de competenţă ce trebuie formate în cadrul modulului Cultura plantelor
de câmp are următoarea structură:
Abilităţi cheie:
Comunicare şi numeraţie
Unităţi tehnice generale
Îngrijirea şi recoltarea culturilor de câmp
Modulul Cultura plantelor de câmp ocupă poziţia unu în cadrul pregătirii generale de la
clasa a -X –a.
Ruta curriculară a pregătirii în domeniul agricultură pentru nivelul 1

Pregătire generelă în Pregătire generală în Pregătire generală în

cultura plantelor creşterea animalelor gospopdăria agroturistică
Clasa a X a Clasa a X a Clasa a X a

Pregătire generală
Clasa a IX a
II . Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul:

Lista unităţilor de competenţă ce trebuie formate în cadrul modulului Cultura plantelor

de câmp are următoarea structură:
Abilităţi cheie:
Comunicare şi numeraţie
Unităţi de competenţă tehnice specializate:
Îngrijirea şi recoltarea culturilor de câmp

Modulul Cultura plantelor de câmp este constituit dintr-o competenţă de la abilităţile

cheie şi o unitate de competenţă tehnică specializată.
În continuare exemplificăm modul de prezentare în tabel al competenţelor.

8
 O competenţă de la abilităţile cheie se alătură competenţelor de la unităţile tehnice
specializată, adaptându-se la domeniul pentru care se pregătesc calificările de la nivelul unu.
Condiţiile de aplicabilitate, vor deveni conţinuturile necesare formării competenţelor.
Exemplu :

Unităţi de Competenţe individuale Conţinuturi tematice

competenţă
1. Comunicare şi 1.4 Utilizează limbajul de - Termeni tehnici utilizaţi frecvent
numeraţie specialitate la lucrările de combatere a
buruienilor (denumirea şi
clasificarea buruienilor specifice
21.1.Efectuează lucrarea de
culturilor de câmp, denumirea
combatere a buruienilor la culturile
erbicidelor, recunoaşterea şi
de cîmp
denumirea corectă a aparatelor
utilizate la combaterea chimică a
buruienilor);
- explicaţii coerente şi descrierea
unei metode de combatere a
buruienilor (mecanică)

III. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor

Unităţi de Competenţe individuale Conţinuturi tematice

competenţă
1. Comunicare şi 1.4 Utilizează limbajul de - Termeni tehnici utilizaţi frecvent
numeraţie specialitate la lucrările de combatere a
buruienilor (denumirea şi
clasificarea buruienilor specifice
21.1.Efectuează lucrarea de
culturilor de câmp, denumirea
combatere a buruienilor la culturile
erbicidelor, recunoaşterea şi
de cîmp
denumirea corectă a aparatelor
utilizate la combaterea chimică a
buruienilor);
- explicaţii coerente şi descrierea
unei metode de combatere a
buruienilor (mecanică)
9
21.Îngrijirea şi 21.2. Execută lucrări manuale de - Boli şi dăunători
recoltarea combatere a bolilor şi reprezentativi pentru culturile
culturilor de câmp dăunătorilor de câmp studiate
- Acţiuni de combatere manuală
- Materiale şi echipamente
utilizate

21.3. Identifică unelte şi materiale - Culturi de câmp recoltate

necesare pentru recoltarea manual şi semimecanizat
manuală şi semimecanizată a - Unelte şi materiale utilizate
plantelor de câmp

IV. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare

Proiectarea curriculumului şcolar pentru nivelul 1, s-a făcut după un model nou, centrat pe
competenţe cheie, competenţe tehnice generale şi competenţe tehnice specializate.
La baza elaborării programei a stat standardul de pregătire profesională, care are
următoarea structură:
 Unitatea de competenţă
 Nivelul
 Valoarea creditului
 Competenţe
 Criterii de performanţă
 Condiţii de aplicabilitate
 Probe de evaluare.
Prin calificările de la nivelul 1 elevii trebuie să dobândească abilităţi şi cunoştinţe
generale despre domeniul de pregătire care să le permită să continue pregătirea la nivelul 2, sau
să se integreze pe piaţa muncii.
Pentru acest lucru o pondere mare în pregătirea elevilor o au formarea abilităţilor cheie în
comunicare, în igienă şi securitatea muncii, în lucrul în echipă, în organizarea şi pregătirea pentru
integrare la locul de muncă şi în rezolvarea de probleme.

Pentru aplicarea curriculumului, procesul de predare - învăţare trebuie să fie focalizat pe

formarea competenţelor cheie, competenţelor tehnice generale şi competenţelor tehnice

10
specializate, cerute de nivelul de formare şi de calificarea Lucrător în cultura plantelor de
câmp.
Acest obiectiv se poate realiza numai prin folosirea celor mai adecvate metode, în care
activitatea didactică este centrată pe elev.
Există numeroase metode şi procedee didactice care pot fi folosite, dar trebuie alese
pentru fiecare unitate de conţinut, acelea care conduc la formarea competenţei specifice
conţinutului.
Metode ca studiul de caz, descoperirea, problematizarea, brainstormingul, jocul de rol,
proiectul au eficienţă maximă în procesul de învăţare, permit agregarea competenţelor cheie cu
competenţele tehnice generale şi competenţele tehnice specializate, stimulează gândirea logică,
cauzală, analitică, ca şi imaginaţia şi creativitatea elevilor.
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele cheie,
competenţele tehnice generale şi specializate din standardul de pregătire profesională. Se pot
utiliza diferite metode de evaluare care să confere caracterul formativ al evaluării, folosind pe
lângă metodele clasice şi metodele alternative ca : observarea sistematică a elevului, investigarea,
proiectul, portofoliul elevului. Autoevaluarea este una din metode care capătă o extindere tot mai
mare, datorită faptului că elevii îşi exprimă liber opinii proprii, îşi susţin şi motivează
propunerile.
Metodele de evaluare utilizate, beneficiază de o serie de instrumente care trebuie
elaborate în corelare cu criteriile de performanţă şi cu probele de evaluare introduse în standardul
de pregătire profesională

V. Sugestii metodologice
Competenţele pentru abilităţile cheie, competenţele tehnice generale şi competenţele
tehnice specializate se formează prin instruire practică săptămânală şi comasată, laborator
tehnologic şi instruire teoretică. Pentru cele două ore de la CDL este repartizată unitatea de
competenţă Satisfacerea cerinţelor clienţilor (1 credit) care se parcurge în totalitate şi se
evaluează . Conţinuturile corespunzătoare acestei unităţi de competenţă se vor parcurge sub
formă de aplicaţii pentru formarea de atitudini care sunt particularizate în funcţie de domeniul de
pregătire şi posibile ieşiri ocupaţionale . Pentru parcurgerea acestor aplicaţii se vor folosi metode
de predare-învăţare sub formă de : studiu de caz, metoda proiect, jocul de rol, rezolvări de
probleme şi simulări.

11
 Conţinuturile corespunzătoare competenţelor se corelează cu numărul de credite acordate
pentru unităţile de competenţă care corespund numărului de ore din planul de învăţământ pentru
cele trei tipuri de instruire.

Pentru parcurgerea modulului Cultura plantelor de câmp sunt alocate un număr de 186
ore care sunt repartizate astfel: laborator tehnologic 78 ore şi instruire practică 78 ore.
Orele de laborator tehnologic se efectuează de către profesorul de specialitate
tehnică, iar orele de instruirea practică se efectuează de către maistrul instructor.

Parcurgerea cronologică a conţinutului tematic:

Nr. de ore alocate

Nr.
Tema Laborator Instruire
Crt Teorie
tehnologic practică
- Cereale păioase şi
neprăşitoare
1 7 16 16

- Leguminoase pentru
2 boabe 6 16 16

- Rădăcinoase şi
tuberculifere
3 6 18 18

- Plante oleaginoase
4. 6 16 16

- Plante medicinale şi
aromatice (mentă,
5 valeriană, coriandru) 2 6 6

- Plante furajere (trifoi,

lucernă, lolium)
6 3 6 6

Total ore 30 78 78

Notă: Pentru fiecare grupă se vor studia lucrările specifice de înfiinţare, îngrijire
(afânarea solului, combaterea buruienilor, bolilor şi dăunătorilor), recoltare,
aşa cum se specifică în condiţiile de aplicabilitate din Standardul de Pregătire
Profesională la unitatea de competenţă specializată ingrijirea şi recoltarea
12
 culturilor de câmp
Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămânând la latitudinea profesorului să facă
distribuţia în funcţie de specificul zonei, resursele materiale ale şcolii şi ale agentului economic.

Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare / învăţare:

Întreg demersul didactic depus de profesor în procesul de predare-învăţare, trebuie să fie

focalizat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnice generale cerute de
calificarea lucrător în cultura plantelor de câmp.
Acest deziderat se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasă a activităţii didactice,
prin folosirea celor mai adecvate metode şi mijloace de învăţământ.
Fiecare lecţie beneficiază de folosirea a două, trei metode, în funcţie de ceea ce se doreşte a
se forma, precum şi de mijloacele didactice adecvate.
Exemplificăm printr-o lecţie de laborator: Buruieni din cultura cartofului prin care se
vizează formarea competenţei de a efectua combaterea manuală a buruienilor, după cunoaşterea
în prealabil a speciilor de buruieni dominante, metoda utilizată pentru învăţare fiind descoperirea.
În proiectarea lecţiei profesorul trebuie să elaboreze fişe de documentare şi fişe de lucru pentru
fiecare examinare şi determinare, precum şi probe de evaluare şi autoevaluare.
Fişele de lucru se distribue elevilor în funcţie de forma de activitate (pe grupe 3-4 elevi, sau
individual ) şi în funcţie de resursele materiale existente. Elevii sunt solicitaţi să citească
conţinutul fişelor şi să execute operaţiile în ordinea expusă, astfel activitatea este transferată de la
profesor care nu mai face nici o expunere, la elevi, care sunt puşi în situaţia să se documenteze, să
observe, să descopere, să exerseze, să identifice speciile de buruieni din culturile de cartof.
Menirea profesorului într-o astfel de lecţie este să supravegheze, să dirijeze, să îndrume şi să
intervină în rezolvarea deficienţelor semnalate.
Metodele folosite în acest caz sunt: observarea, în mod deosebit descoperirea şi exerciţiul.
Concretizând cele expuse, sugerăm pentru atingerea competenţei de a executa combaterea
buruienilor următorul scenariu didactic:
 Se împarte clasa pe grupe de 3-4 elevi.
 Se repartizează fiecărei grupe un număr de fişe de documentare şi fişe de lucru elaborate
de profesor.
 Se aleg mostre de buruieni ce pot fi întâlnite în culturile de cartof şi se repartizează
fiecărei grupe.
13
  Elevii observă fiecare specie, o analizează, o identifică şi completează fişele de lucru.

Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare:

Probele de evaluare şi autoevaluare pot fi concepute sub formă de fişe de observaţie, fişe de
autoevaluare, teste cu cele trei tipuri de itemi ( obiectivi, semiobiectivi, subiectivi ). Redăm mai
jos un exemplu de fişă de observaţie care poate fi folosită ca instrument de evaluare:

Fişă de observaţie

Unitatea de competenţă: 21. Îngrijirea şi recoltarea culturilor de câmp

Competenţa :21.1. Efectuează lucrarea de combatere a buruienilor la culturile de câmp
Tema: Rădăcinoase şi tuberculifere
Numele candidatului :
Locul de desfăşurare:
Data de început :
Data de încheiere:
Numele evaluatorului:
Data de verificare:

Rezultat Feed-back

A. Recunoaşterea speciilor de buruieni din culturile de câmp

Prezentaţi speciile de buruieni din cultura cartofului:
Grupe de buruieni Listă de specii Evaluator Data
Buruieni monocotiledonate
Buruieni dicotiledonate
B. Identificarea metodelor de combatere a buruienilor
Din pesticidele existente în eşantioanele prezentate, selectaţi erbicidele care se pot folosi la
cultura cartofului, în diferite faze de vegetaţie: Sencor 70, Fusilade super, Gallant, Basagran, Lexone, Dual
500
Epoca de administrare a erbicidului

Nr. La pregătirea Înainte de Când cartoful

Erbicidul Când costreiul are
crt. patului răsărirea are 15-20cm
15-20cm înălţime
germinativ cartofului înălţime

14
1
...
...
...
...
n
C. Combaterea manuală a buruienilor
Aplicaţi tehnica de combatere manuală a buruienilor în cultura cartofului:
Tehnica de execuţie Evaluator Data
Prima rebilonare la 10-14
zile de la plantare
A doua rebilonare la 10-14
zile de la prima rebilonare
Prima rebilonare după
răsărire
A doua rebilonare după
răsărire
Acestea sunt doar câteva sugestii de evaluare a competenţelor . Rămâne la latitudinea
profesorului să-şi instrumenteze lecţia în funcţie de resursele umane şi materialele de care
dispune. Recomandăm folosirea frecventă a aplicaţiilor practice .
Tema : Lucrări de îngrijire aplicate culturii grâului

Itemi obiectivi

1.1 Cu alegere multiplă

Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect:
Tăciunele zburător atacă:
a) toate organele plantei
b) rădăcinile şi baza tulpinii
c) spicele
d) frunzele şi tulpinile
1.2 Cu alegere duală
Încercuiţi litera A dacă afirmaţia este adevărată şi litera F dacă afirmaţia este falsă

A F Combaterea buruienilor în culturile de grâu se realizează prin aplicarea

măsurilor agrotehnice şi a celor chimice
A F Combaterea chimică a bolilor constă numai în tratamente la sămânţă
A F Primăvara, odată cu erbicidarea se aplică azot ca îngrăşământ foliar sau uree
dizolvată
2.Itemi semiobiectivi

15
1.3 Cu răspuns scurt:
Tăvălugirea culturii la desprimăvărare se face când plantele sunt …………
1.4 De completare
Completaţi spaţiile libere din textul de mai jos:
Eliminarea excesului de apă, provenit din ploi sau prin topirea zăpezii, este obligatorie pe
terenurile expuse..................... .Lucrarea se face prin trasarea de .............
..................sau .................................. .
2.3. Întrebări structurate
Observaţi cu atenţie imaginile de mai jos (imagini cu dăunători ai grâului) şi răspundeţi la
următoarele întrebări:
a) Ce dăunători sunt reprezentaţi în imagini?
b) Prezentaţi modul de atac al fiecăruia.
c) Precizaţi modalităţile de combatere
2. Itemi subiectivi
3.1 eseu structurat
Precizează importanţa lucrărilor preventive de combatere a buruienilor, bolilor şi dăunătorilor.

MODULUL II CULTURA PLANTELOR HORTICOLE

I. Notă introductivă

Pentru asigurarea creşterii cantitative şi calitative a producţiei horticole, prin valorificarea

potenţialului productiv naţional şi aplicarea unor sisteme de agricultură ecologică stimulându-se
creşterea performanţelor producătorilor agricoli şi a competitivităţii produselor agroalimentare
româneşti, pe piaţa internă şi internaţională este necesară pregătirea forţei de muncă la nivelul
standardelor europene.
Agricultura, ramură prioritară a economiei naţionale, cuprinde două domenii de bază,
cultura plantelor şi creşterea animalelor şi un domeniu agregat, gospodăria agroturistică.
Ţinând cont de acestea, pentru nivelul unu se pregătesc următoarele calificări :
- lucrător în cultura plantelor
- lucrător în creşterea animalelor
- lucrător în gospodăria agroturistică

16
 Structura de pregătire are o formă arborescentă cu o pregătire de bază în clasa a IX a şi cu
trei pregătiri generale în clasa a X a, în care se definitivează cele trei calificări de nivelul unu.
Modulul Cultura plantelor horticole este integrat în pregătirea de bază, clasa a X a,
pentru calificarea Lucrător in cultura plantelor din domeniul agricultură.
Modulul Cultura plantelor horticole este constituit din agregarea următoarelor unităţi de
competenţă.
Abilităţi cheie:
Comunicare şi numeraţie,
Competenţe tehnice specializate :
1. Înfiinţarea, îngrijirea şi recoltarea culturilor legumicole
2. Înfiinţarea, îngrijirea şi recoltarea culturilor floricole
3. Îngrijirea speciilor pomicole şi recoltarea fructelor
4. Îngrijirea viţei de vie şi recoltarea strugurilor

Ruta curriculară a pregătirii în domeniul agricultură pentru nivelul unu este:

Pregătire generală în Pregătire generală în Pregătire generală în

cultura plantelor creşterea animalelor gospodăria agroturistică
Clasa a X a Clasa a X a Clasa a X a

Modulul Cultura plantelor horticole estePregătire generală

constituit din agregarea a patru unităţi de
Clasa a IX a
competenţă tehnică specializată şi o unitatede competenţă cheie.
Exemplificăm în continuare modul de agregare al competenţelor.
O competenţă de la abilităţile cheie se agregă cu o competenţă de la tehnice specializate
prin intermediul condiţiilor de aplicabilitate, care reprezintă de fapt conţinuturile necesare
formării competenţelor respective.

17
 Unităţi de Competenţe individuale Conţinuturi tematice
competenţă
1. Comunicare şi 1.5 Realizează calcule simple - măsoară materiile prime folosite
numeraţie la amestecul de pământ utilizat
22.Înfiinţarea, pentru înfiinţarea răsadniţelor,
îngrijirea şi 22.1. Produce răsaduri de legume stabilind apoi procentual
recoltarea conţinutul acestuia
culturilor de
legume
1. Comunicare şi
numeraţie 1.6 Prelucrează grafic rezultatele - măsoară şi execută în teren
23. Înfiinţarea obţinute într-o operaţie simplă rânduri aşezate în rabate,
îngrijirea şi mozaicuri, ronduri, după o
recoltarea 23.2. Execută plantatul şi semănatul schemă dată pe care plantează,
culturilor culturilor floricole seamănă culturi floricole
floricole
II. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul

Abilităţi cheie:
Comunicare şi numeraţie
Unităţi tehnice specializate
1. Înfiinţarea ,îngrijirea şi recoltarea culturilor legumicole
2. Înfiinţarea, îngrijirea şi recoltarea culturilor floricole
3. Îngrijirea speciilor pomicole şi recoltarea fructelor
4. Îngrijirea viţei de vie şi recoltarea strugurilor

III. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor

Unităţi de
Competenţe individuale Conţinuturi tematice
competenţă
1. Comunicare şi 1.5 Realizează calcule simple - măsoară materiile prime folosite la
numeraţie amestecul de pământ utilizat pentru
22.Înfiinţarea, înfiinţarea răsadniţelor, stabilind apoi
îngrijirea şi 22.1. Produce răsaduri de procentual conţinutul acestuia
recoltarea legume

18
culturilor de
legume
1.6 Prelucrează grafic
23. Înfiinţarea rezultatele obţinute într-o
îngrijirea şi operaţie simplă
recoltarea 23.2. Execută plantatul şi
culturilor floricole semănatul culturilor floricole
22. Înfiinţarea , 22.2. Execută plantatul şi
îngrijirea şi semănatul culturilor
recoltarea legumicole
culturilor de
legume
22.3 Aplica lucrări de
îngrijire culturilor legumicole
22.4. Execută recoltarea
manuală şi depozitarea
speciilor legumicole
- măsoară şi execută în teren rânduri
aşezate în rabate, mozaicuri, ronduri,
după o schemă dată pe care plantează,
seamănă culturi floricole
- lucrări specifice de înfiinţare a
culturilor legumicole
- situaţii în care se seamănă manual
- metode de semănat şi plantat
- materiale şi unelte
- norme de protecţia muncii
- lucrările solului
- lucrări cu caracter general şi special
aplice culturilor legumicole
- materiale şi unelte
- norme de protecţia muncii
- materiale şi unelte: - lădiţe, saci,
găleţi, foarfec, sape, furci, cuţite,
cazma
- lucrări specifice de recoltare:
recoltarea manuală, sortarea,
ambalarea, depozitarea
- metode de recoltare: - printr-o
singură trecere, prin mai multe treceri
- spaţii de depozitare :magazii, silozuri,
hale
- lucrări specifice de pregătire a
spaţiilor : dezinfecţia, dezinsecţia,
curăţirea
19

23. Înfiinţarea 23.1. Produce răsaduri de
îngrijirea şi culturi floricole
recoltarea
culturilor floricole
23.3 Aplică lucrări de îngrijire - lucrările solului
culturilor floricole
23.4 Execută recoltarea
manuală şi valorificarea
culturilor floricole
24. Îngrijirea 24.1 Execută lucrări manuale
speciilor pomicole de întreţinere a solului în
şi recoltarea plantaţiile pomicole
fructelor
24.2. Aplică lucrări de
îngrijire a speciilor pomicole
- norme de protecţie a muncii
- lucrări specifice de producere a
răsadurilor de flori
- metode de semănat
- materiale şi unelte
- fişe de protecţia muncii
- lucrări specifice în câmp şi spaţii
protejate
- materiale şi unelte
- echipament de protecţie
- lucrări specifice: recoltarea
speciilor floricole în funcţie de
destinaţie, sortarea, ambalarea şi
valorificarea
- metode de recoltare: printr-o singură
trecere , prin mai multe treceri
- unelte şi materiale : lădiţe, foarfece,
materiale de ambalat, găleţi
- valorificarea prin : expoziţii, florării,
sera şcolii, piaţa liberă,
- lucrări specifice de întreţinere a
solului în plantaţiile pomicole
- metode de fertilizare
- materiale şi unelte
- fişe de protecţie, echipament de
protecţie
- lucrări specifice de îngrijire a
speciilor pomicole
- materiale şi unelte
20

24.3. Execută lucrări recoltare
manuală şi depozitare a
fructelor
25. Îngrijirea viţei 25.1. Aplică lucrări ce
de vie şi întreţinere a solului în
recoltarea plantaţiile viticole
strugurilor
25.2 Aplică lucrări de
îngrijire la viţa de vie
25.3 Execută recoltarea
manuală şi depozitarea
strugurilorde masă
IV. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare
- norme de protecţie, echipament de
protecţie
- lucrări specifice: recoltarea
fructelor, sortarea, ambalarea,
pregătirea spaţiilor de depozitare,
depozitarea fructelor
- materiale şi unelte: scări, lădiţe,
găleţi, saci, containere palete - lăzi,
braţ vibrator
- spaţii de depozitare: - celule
frigorifice, depozite, hale
- tipuri de plantaţii
- lucrări specifice de întreţinere a
solului
- materiale şi unelte
- echipament de protecţie
- lucrări specifice de îngrijire a viţei de
vie
- materiale şi unelte
- program pe calculator
- norme de protecţie, echipament de
protecţie
- lucrări specifice: recoltarea,
sortarea strugurilor, ambalarea,
pregătirea spaţiilor de depozitare
pentru păstrarea strugurilor
- materiale şi unelte: foarfece, bricege,
lădiţe, coşuri
- pregătirea spaţiilor: reparaţii,
dezinfecţia, dezinsecţia
- norme de protecţie a muncii,
echipament de protecţie a muncii
21
 Proiectarea curriculumului şcolar pentru nivelul 1, s-a făcut după un model nou, centrat pe
competenţe cheie, competenţe tehnice generale şi competenţe tehnice specializate.
La baza elaborării programei stă Standardul de Prgătire Profesională fiecărei calificări, care
are următoarea structură:
 Unitatea de competenţă
 Nivelul
 Valoarea creditului
 Competenţe
 Criterii de performanţă
 Condiţii de aplicabilitate
 Probe de evaluare.

Prin calificările de la nivelul unu elevii trebuie să dobândească abilităţi şi cunoştinţe

generale despre domeniul de pregătire la nivelul doi sau să se integreze pe piaţa muncii.
Pentru acest lucru o pondere mare în pregătirea elevilor o au formarea abilităţilor cheie în
comunicare, în igiena şi securitatea muncii, în lucrul în echipă, în organizarea locului de muncă
şi satisfacerea cerinţelor clienţilor .
Pentru aplicarea curriculumului, procesul de învăţare trebuie să fie focalizat pe formarea
competenţelor cheie, tehnice generale şi specializate cerute de nivelul de formare şi de calificarea
respectivă.
Acest deziderat se poate realiza numai prin folosirea celor mai adecvate metode, în care
activitatea didactică este centrată pe elev.
Există numeroase metode şi procedee didactice care pot fi folosite, dar trebuie alese pentru
fiecare unitate de conţinut, acelea care conduc la formarea competenţei specifice conţinutului.
Metode ca studiul de caz, descoperirea, problematizarea, brainstorningul, jocul de rol, turul
galeriilor, mozaicul, lucrul pe staţiuni au eficienţă maximă în procesul de învăţare, permit
agregarea competenţelor cheie cu cele tehnice generale şi cele specializate, stimulează gândirea
logică, cauzală, analitică, ca şi imaginaţia şi creativitatea.

Ex. învăţarea prin descoperire

Tema : Recunoaşterea speciilor horticole cultivate în zonă.

22
 Se împarte clasa pe grupe de 2-3 elevi.
Se aleg mulaje de fructe şi legume din fiecare sortiment, se repartizează fiecărei grupe un
număr de mulaje . Elevii observă fiecare mulaj, îi descoperă caracteristicile, îl identifică şi îl
încadrează într-una din grupe de clasificare.
Evaluarea scoate în evidenţă măsura care se formează competenţele cheie, competenţele
tehnice specializate . Se pot utiliza diferite metode de evaluare care să confere caracterul formativ
al evaluării, utilizând pe lângă metodele clasice şi metodele alternative ca : observarea
sistematică a elevului. Autoevaluarea este una din metode care capătă o extindere tot mai mare
datorită faptului că elevii îşi exprimă liber opinii proprii, îşi susţin şi motivează propunerile.
Metodele de evaluare utilizate beneficiază de o serie de instrumente care trebuie elaborate în
corelare cu criteriile de performanţă şi cu probele de evaluare introduse în S.P.P.

IV. Sugestii metodologice

În modulul Cultura plantelor horticole competenţele pentru abilităţile cheie şi

competenţele tehnice specializate se formează prin instruire practică, laborator tehnologic şi
instruire teoretică.
Conţinuturile corespunzătoare competenţelor se corelează cu numărul de credite acordate
pentru unităţile de competenţă care corespund numărului de ore din planul de învăţământ pentru
cele trei tipuri de instruiri.
Pentru pregătirea practică la modulul cultura plantelor horticole sunt alocate un număr de 204
ore care sunt repartizate pe laborator tehnologic ore şi instruire practică.
Orele de la laboratorul tehnologic se efectuează de către profesorul de specialitate
tehnică, iar orele de le instruirea practică de către maistru instructor.

Conţinutul tematic se ordonează logic şi cronologic:

23
 Nr. de ore alocate
Tema Teorie Laborator Instruire
tehnologic practică
Lucrări specifice de producere a
răsadurilor de legume şi flori
- metode de semănat
3 10 10
- unelte si materiale
- norme de protecţia muncii

Material vegetal folosit la înfiinţarea

culturilor legumicole şi floricole
- lucrări specifice
- metode de semănat şi plantat
3 10 10
- materiale şi unelte
- norme de protecţia muncii -echipament
de protecţie

Lucrările specifice de înfiinţare a culturilor

legumicole şi floricole :
- pregătirea manuală a terenului
- metode de semănat şi plantat 3 10 10
- materiale şi unelte
- norme şi echipament de protecţia
muncii
Lucrările de îngrijire cu caracter general şi
special aplicate culturilor legumicole
- materiale şi unelte 2 10 10
- norme de protecţia muncii

Lucrările de îngrijire cu caracter general şi

special aplicate culturilor floricole
2 10 10
- materiale şi unelte
- norme de protecţia muncii

24
Lucrările de îngrijire lucrări specifice în
spaţii protejate pentru culturile legumicole
ţi floricole 3 10 10
- materiale şi unelte
- echipament de protecţie
Lucrări de recoltare manuală şi
semimecanizată a culturilor legumicole şi
floricole :
2 6 6
- metode de recoltare
- materiale şi unelte
- norme de protecţia muncii
Lucrări de înfiinţare şi de întreţinere a
solului în plantaţiile pomicole
- metode de plantare manuală
- lucrările solului în perioda de vegetaţie
- lucrări de irigare 3 8 6
- lucrări de fertilizare
- materiale şi unelte
- norme de protecţie, echipament de
protecţie
Lucrări specifice de îngrijire a pomilor
- tăierea şi dirijarea ramurilor
- materiale şi unelte 3 10 10
- fişe de protecţie, echipament de protecţie

Lucrări de întreţinere a solului

- specifice tipurilor de plantaţii viticole
- materiale şi unelte 1 4 6
- echipament de protecţie

25
Lucrări specifice de îngrijire a viţei de vie
- tăieri
- plivitul şi dirijarea lăstarilor
- materiale şi unelte
3 8 8
- program pe calculator
- norme de protecţie, echipament de
protecţie

Lucrări de recoltare manuală şi a fructelor 2 6 6

şi strugurilor
- metode de recoltare
- materiale şi unelte
- norme de protecţia muncii
Total ore 30 102 102
Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămânând la latitudinea profesorului să facă
distribuţia în funcţie de specificul zonei, resursele materiale ale şcolii şi ale agentului economic.

Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare / învăţare.

Procesul de predare-învăţare trebuie sa fie focalizat pe formarea competenţelor cheie şi a

competenţelor tehnice generale cerute lucrătorilor din domeniul agricultură, prin folosirea celor
mai adecvate metode şi mijloace de învăţare.
Exemplificăm prin lecţia Lucrări de îngrijire a culturilor de legume şi flori în care se
urmăreşte însuşirea deprinderilor de executare a lucrărilor de îngrijire, folosind demonstraţia,
exerciţiul, problematizarea, jocul de rol. Profesorul elaborează şi foloseşte fişe individuale de
documentare şi de lucru, precum şi fişe de evaluare şi autoevaluare.
Elevii vor executa o parte din lucrările de îngrijire, realizabile pe lotul şcolii. Pot lucra
individual, sau împărţiţi în grupe de 2-3 elevi.
Elevii sunt puşi astfel în situaţia de a demonstra, a descoperi, a exersa în vederea formării
abilităţilor cheie şi competenţelor tehnice generale specifice domeniului agricultură.
Profesorul monitorizează activitatea independentă şi rezolvă deficienţele semnalate. Se realizează
evaluarea folosind fişe de observaţie, fişe de autoevaluare, teste de evaluare.

26
 Fişă de observaţie
Unitatea de competenţă: 22. Înfiinţarea, îngrijirea şi recoltarea culturilor legumicole
Competenţa: 22.3. Aplică Lucrări de îngrijire culturilor legumicole
Tema: Recunoaşterea speciilor legumicole
Numele candidatului:
Locul de desfăşurare:
Data de început:
Data de încheiere:
Numele evaluatorului:
Data de verificare:

Rezultat Feed-back

A. Recunoaşterea speciilor de legume după seminţe. Seminţele de legume se recunosc după următoarele
caracteristici:

Aspectul Culoare Luciu Mărime Miros Greutate

suprafeţei

C. Identifică speciile de legume după aspectul lor. Aspectul plantelor în timpul creşterii şi
fructificării este foarte diferit de la specie la specie, deosebindu-se prin:

Mod de
Mărime Frunze Flori Fructe Seminţe
ramificare

C. Recunoaşterea speciilor legumicole după părţile comestibile:

Părţile comestibile reprezintă organe după care speciile se pot recunoaşte.
27
 Muguri
Rădăcini Tulpini Lăstari Tulpini
Frunze puternic Inflorescenţe Fructe Seminţe
îngroşate îngroşate tineri false
dezvoltaţi

Sugestii privind utilizarea instrumentelor de evaluare

Evaluarea se poate realiza folosind fişe de observaţie, fise de autoevaluare, teste de evaluare
cu itemi (obiectivi, semiobiectivi, subiectivi)
Exemple:

TEMA: Lucrări de îngrijire a culturilor de legume şi flori

1. Itemi obiectivi:

1.1 Cu alegere duală

Încercuiţi litera A daca afirmaţia este adevărată şi litera F daca afirmaţia este falsă:

A F Tutorarea se aplică la speciile de plante care nu se pot susţine singure.

A F Prin copilire se suprimă bobocii laterali.
A F Fertilizarea este o lucrare de îngrijire specială.

1.2 De tip pereche

Stabiliţi corespondenţe între noţiunile din cele două coloane:

A B
plante legumicole irigare
plante floricole copilit
lucrări speciale cârnit
lucrări generale bobocire

28
1.3 Cu alegere multiplă

Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect:

Ciupitul este operaţia de eliminare a:
a. vârfului tulpinii
b. lăstarilor laterali
c. drajonilor
2. Itemi semiobiectivi

2.1 Cu răspuns scurt:

Transplantarea constă în ……………. plantelor de pe un loc de cultură pe altul.

2.2 De completare :
Completaţi spaţiile libere din textul de mai jos:
Tăierea plantelor constă din scurtarea sau…………….unei părţi din….. ………..sau
lăstarii unei………….
3. Itemi subiectivi
3.1 Rezolvare de probleme:

În rondul din faţa şcolii sunt trandafiri şi crizanteme la care s-au format numeroşi lăstari
din mugurii de pe rădăcină. Ce lucrare recomandaţi să se aplice?

3.2 Eseu structurat:

Precizaţi factorii care influenţează necesarul de îngrăşăminte pentru plantele floricole.

3.3 Eseu liber :

Descrieţi lucrările de îngrijire pe care le ve-ţi aplica în grădina personală de legume şi
flori.

Profesorul va folosi instrumente şi metode de evaluare diverse, date de propria lui personalitate,
de particularităţile individuale ale celor formaţi, cât şi de resursele materiale de care dispune
şcoala.

29
30
MODUL III: ECONOMIA ÎNTREPRINDERII ŞI MEDIUL EXTERN
I. Notă de prezentare

Informaţia economică este astăzi prezentă în toate domeniile de activitate ,fiind un

element indispensabil al progresului.
Realităţile societăţii moderne ne arată că odată cu dezvoltarea economiei de piaţă şi
sporirea gradului de complexitate a acesteia ,trebuie să se dezvolte corespunzător şi informaţia
economică pentru ca ea să poată să ne ajute să observăm modul de utilizare a resurselor materiale
şi umane, să sesizăm şi să examinăm critic aspectele pozitive dar şi deficienţele existente, în
vederea luării măsurilor ce se impun.
Modulul Economia întreprinderii şi mediul extern şi propune familiarizarea tinerilor cu
mediul economic , având ca scop formarea unui mod de gândire economic prin însuşirea şi
aplicarea unor cunoştinţe specializate în acest domeniu .
În şcoală elevii vor dobândi concepte economice fundamentale şi vor fi capabili să
nalizeze logic diferite probleme cu care se vor confruntă în calitate de lucrători, consumatori sau
cetăţeni .
Modulul se adresează elevilor din clasa X-a SAM , nivel I din domeniul agricultută ,
fiind integrat în pregătirea de bază pentru cele trei calificări;
- lucrător în cultura plantelor
- lucrător în creşterea animalelor
- lucrător în gospodăria agroturistică

Ruta curriculară a pregătirii în domeniul agricultură pentru nivelul 1

Pregătire generală Pregătire generală Pregătire generală

în cultura plantelor în creşterea în gospodăria
clasa a X a animalelor agroturistică
clasa a X clasa a Xa

Pregătire generala
clasa a IX a

31
II Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul

Unităţi de competenţă tehnice generale

 Întreprinderea şi mediul extern

III. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor

Unităţi de competenţă
Întreprinderea şi mediul
extern
Întreprinderea şi mediul
extern
Întreprinderea şi mediul
extern
Competenţe Conţinuturi tematice
individuale
19.1  Conceptul de întreprindere
Identifică trăsăturile  Trăsăturile caracteristice ale
caracteristice ale întreprinderii (tehnico-productivă,
întreprinderii organizatorico-administrativă, economico-
socială)
 Procesele economice ale întreprinderii :
aprovizionare, depozitare, producţia de
mărfuri şi servicii, comercializare.
19.2  Clasificarea întreprinderilor
Prezintă criteriile de  Întreprinderi mici şi mijlocii.
clasificare a Caracteristici: condiţii de încadrare, funcţii,
întreprinderii facilităţi, avantaje, dezavantaje.
 Tipuri de societăţi comerciale conform
Legii 31/1990: SRL, SA, SNC.
19.3  Mediul extern al întreprinderii
Descrie mediul extern  Relaţiile externe ale întreprinderii: de
al întreprinderii cooperare, informare, asigurare, finanţare,
control-evaluare.
 Organizaţiile din mediul extern al
întreprinderii: clienţi, furnizori,
întreprinderi concurente, instituţii bancare,
societăţi de asigurări, mass-media, camerele
de comerţ şi industrie, instituţiile statului,
asociaţii comerciale.

IV. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare

32
 Proiectarea curriculumului şcolar pentru nivelul unu, s-a făcut după un model nou, centrat
pe competenţe cheie, competenţe tehnice generale şi competenţe tehnice specializate.
La baza elaborării programei a stat Standardul de Pregătire Profesională, care are
următoarea structură:
 Unitatea de competenţă
 Nivelul
 Valoarea creditului
 Competenţe
 Criterii de performanţă
 Condiţii de aplicabilitate
 Probe de evaluare
Conţinuturile din modul vor fi tratate utilizând toate condiţiile de aplicabilitate din
Standardul de Pregătire Profesională.
Prin calificările de la nivelul unu, elevii trebuie să dobândească abilităţi şi cunoştinţe
generale despre domeniul de pregătire care să le permită să continue pregătirea la nivelul doi, sau
să se integreze pe piaţa muncii.
Pentru acest lucru o pondere mare în pregătirea elevilor o are formarea abilităţilor cheie în
comunicare, în lucrul în echipă, în organizarea şi pregătirea pentru integrare la locul de muncă şi
în rezolvarea de probleme.
Pentru aplicarea curriculumului, procesul de predare - învăţare trebuie să fie focalizat pe
formarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnice generale cerute de nivelul de formare şi
de calificările corespunzătoare.
Acest deziderat se poate realiza numai prin folosirea celor mai adecvate metode, în care
activitatea didactică este centrată pe elev.
Există numeroase metode şi procedee didactice care pot fi folosite, dar trebuie alese pentru
fiecare unitate de conţinut, acele metode şi procedee care conduc la formarea competenţei
specifice acesteia.
Procesul de evaluare constă în generarea şi colectarea probelor care atestă performanţa unui
elev şi în evaluarea acestor probe în comparaţie cu criteriile definite. Elevul şi evaluatorul au o
răspundere comună pentru producerea şi colectarea probelor, iar responsabilitatea de a estima
competenţa elevului pe baza probelor , aparţine evaluatorului.

33
 Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate în
modul. Demonstrarea altor abilităţi în afara celor din competenţele specificate este lipsită de
semnificaţie în cadrul evaluării.
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele cheie şi
competenţele tehnice generale din Standardul de Pregătire Profesională. Se pot utiliza diferite
metode de evaluare care să confere caracterul formativ al evaluării, folosind pe lângă metodele
clasice şi metodele alternative ca: observarea sistematică a elevului, investigarea, proiectul,
portofoliul. Observarea înseamnă observarea elevului în timp ce el efectuează o activitate ( reală
sau simulată ). Evaluatorul trebuie să observe elevul efectuând activitatea, dar să şi verifice faptul
că elevul înţelege de ce o anume activitate trebuie efectuată într-un anume fel.
Metodele de evaluare utilizate beneficiază de o serie de instrumente care trebuie evaluate în
corelare cu criteriile de performanţă şi cu probele de evaluare introduse în Standardul de
Pregătire Profesională.

V. Sugestii metodologice
Competenţele pentru abilităţile cheie şi competenţele tehnice generale se formează în 30 de
ore.
Predarea se bazează pe cunoştinţele anterioare de la alte discipline şi la rândul său constituie
drept premise pentru alte discipline.
La predarea teoriei de specialitate se recomandă pornirea de la probleme concrete şi
înţelegerea legăturilor economice.
Probele de evaluare şi autoevaluare pot fi concepute sub formă de fişe de observaţie, fişe de
autoevaluare, teste de evaluare cu itemi ( obiectivi - subiectivi ).
Exemplificăm evaluarea competenţei 19.3: Descrie mediul extern al întreprinderii,
utilizând un test de evaluare cu itemi.

Test de evaluare:
I. Încercuiţi răspunsul corect:
1. Întreprinderea, fiind influenţată direct şi indirect de factorii mediului în care acţionează,
poate fi privită ca un sistem:
a) dinamic
b) închis
c) deschis
34
 2. Puterea de cumpărare a populaţiei este o componentă a factorilor:
a) economici
b) sociali
c) tehnici
3. Iniţierea şi adoptarea legilor referitoare la desfăşurarea activităţii întreprinderilor sunt
acţiuni ce aparţin factorilor:
a) juridici
b) politici
c) socio-culturali
4. Rolul de reprezentare a întreprinderilor în dialogul cu instituţiile guvernamentale este
jucat de către:
a) instituţiile statului
b) camerele de comerţ şi industrie naţionale
c) asociaţiile comerciale
d) mass – media

5. Cercetări de piaţă la nivel local, regional sau naţional sunt oferite întreprinderilor de
către:
a) mass – media
b) camerele de comerţ şi industrie
c) instituţiile bancare
d) instituţiile statului

II. Asociaţi prin săgeţi factorii externi din coloana A cu componentele acestora din coloana B.

6. În coloana A sunt enumeraţi factorii externi care influenţează activitatea întreprinderii iar
în coloana B componentele acestora.

A B
1. factori politici a. vegetaţia şi fauna
2. factori tehnici şi tehnologici b. politicile altor state şi politicile
organismelor internaţionale
35
 3. factori demografici
4. factorii mediului natural înconjurător
c. licenţele cumpărate de întreprindere
d. strategia şi politica economică ale unei
ţări
e. structura populaţiei pe sexe şi vârstă
f. ponderea populaţiei active în totalul
populaţiei unei ţări
g. nivelul tehnic al utilajelor şi instalaţiilori

III. Completaţi spaţiile libere:

7. Numiţi organizaţiile din mediul extern ce reprezintă interesul întreprinderilor membre:

………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………
8. Factorii ….1…. reprezintă ansamblul …2… care influenţează activitatea întreprinderilor:
legi, decrete, …3… guvernamentale, ordine ale …4…, …5…, ale Prefecturilor şi
Primăriilor.
a) juridici
b) decizii
c) hotărâri
d) reglementări juridice
e) miniştrilor

9. Activitatea oricărei întreprinderi este influenţată …1…de…2… cu care întreprinderea are

diverse relaţii de …3…., informare, …4…, finanţare,…5… etc.
a. asigurare
b. cooperare
c. direct
d. organizaţii externe
e. control-evaluare

36
MODULUL IV PRACTICĂ COMASATĂ

I. Notă introductivă
Rolul practicii este decisiv în formarea abilităţilor cheie, a competenţelor tehnice generale şi a
competenţelor tehnice specializate, întrucât se realizează la agentul economic, în condiţii de producţie,
familiarizând elevul cu viitorul loc de muncă .
Orele din C.D.L prevăzute pentru practică comasată sunt în dezvoltare locală din punct de
vedere al organizării activităţilor practice şi al opţiunii pentru anumiţi agenţi economici. Conţinutul
activităţilor trebuie să ducă la formarea competenţelor prevăzute în standardul de pregătire
profesională.
Programa pentru instruire practică comasată este o programă cadru care se adaptează de fiecare
şcoală la condiţiile locale, dar ea va urmări aceleaşi competenţe din standardul de de pregătire
profesională şi va avea aceaşi structură modulară.
Programa pentru clasa a X a va urmări formare unor abilităţi cheie şi a unor competenţe tehnice
specializate pentru nivelul 1 lucrător în cultura plantelor.
II. Lista unităţilor de competenţă care se urmăresc a se forma în cadrul practicii comasate din
clasa a X a are următoarea structură :
Abilităţi cheie:
 Comunicare şi numeraţie
 Tranziţia de la şcoală la locul de muncă
 Pregătirea pentru integrarea la locul de muncă
 Satisfacerea cerinţelor clienţilor
Competenţele tehnice specializate:
 Cultura plantelor de câmp
 Cultura plantelor horticole
 Intreprinderea şi mediul extern
Abilităţile cheie precizate în standardul de pregătire profesională pentru nivelul 1,
repartizate pentru clasa a X-a se formează si se aprofundează în fiecare modul, în mod deosebit
pe instruirea practică dar se evaluează numai în anumite parcursuri ale curriculumului aşa cum
se prezintă în tabelul numărul 1 cu alcătuirea modulelor.
Unităţile tehnice specializate reprezintă suportul pe care se formează abilităţile cheie.

37
 Competenţele şi conţinuturile unităţilor tehnice specializate nu sunt detaliate în tabelul
de corelare la punctul III , pentru că parcurgerea şi evaluarea lor se realizează în modulele
prezente în curriculum din trunchiul comun.
Subliniem încă odată că: unităţile de competenţă cu abilităţile cheie – Tranziţia de la
şcoala la locul de muncă şi Pregătirea pentru integrarea la locul de muncă - se tratează
complet şi se evaluează în cele 180 de ore de instruire practică comasată din clasa a X a şi care
se vor regăsi în tabelul de la punctul III .Unităţile de competenţe Satisfacerea cerinţelor
clienţilor se tratează complet şi se evaluează în cadrul celor 2 ore/săptămână de C.D.L., incluse
în planul de învăţământ.
În orele de instruire practică comasată se asigură predominant formarea abilităţilor cheie
menţionate şi experienţă în muncă pe domeniul de pregătire generală în cultura plantelor.

Ruta curriculară a pregătirii în domeniul agricultură nivelul 1

Pregătire generală Pregătire generală Pregătire generală

în cultura plantelor în creşterea în gospodăria
clasa a X a animalelor agroturistică
clasa a X clasa a Xa

Pregătire generala
clasa a IX a

II. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru instruire practică comasată la

clasa a X- a
Abilităţi cheie:
8. Pregătirea pentru integrarea la locul de muncă
9.Tranziţia de la scoală la locul de muncă

III. Tabel de corelare a competenţelor şi conţinuturilor

38
 Unităţi de Competenţe Conţinuturi tematice
competenţă individuale
8.1.Obţinerea de  Surse de informare în domeniul agricultură:
8.Pregătirea informaţii despre -pliante,broşuri,mass-media,publicaţii de
pentru cerinţele locului specialitate,Inter-net.
integrarea la de muncă
• Cerinţele locului de muncă pentru sectorul de
locul de
cultivare a plantelor şi pentru sectorul de creştere a
muncă
animalelor :
-program de lucru
-regulament de ordine interioară
-activităţi desfşurate la locul de muncă într-o fermă de
culturi de câmp,fermă horticolă sau fermă zootehnică
-instrucţiunii de utilizare a utilajelor şi maşinilor
agricole în dotare
-abilităţi de executare a unor operaţii simple,manuale în
cultura plantelor şi în creşterea animalelor.
-abilităţi de comunicare,de lucru în echipă,de igienă şi
securitatea muncii în domeniul agricultură

8.2. Se încadrează  Sarcinile de lucru specifice unui loc de muncă

în cerinţele din fermele agricole cu profil vegetal sau zootehnic.
locului de muncă  Programul de lucru in sectorul de creştere a
animalelor şi în sectorul de cultivare a plantelor.
 Regulamentul de ordine interioară al agentului
economic din domeniul agricultură.
 Drepturi ,obligaţii,sancţiuni,recompense
prevăzute de angajatori pentru lucrătorii care se
angajează în unităţile agricole.
 Operaţii şi procese de rutină ce se pot efectua
sub supraveghere şi îndrumare, în exploataţiile agricole
cu profil vegetal sau zootehnic.
8.3. Descrie • Structura organizaţională a unei exploataţii
structura unei
agricole:
39
 organizaţii din -servicii,departamente,funcţiile acestora,ierarhizarea,
domeniul niveluri de calificare specifice funcţiilor din cadrul
profesional serviciilor si departamentelor.
-relaţii de suboordonare,colaborare,de comunicare cu
membrii echipei cu superiorii.
8.4. Manifestă  Atitudine faţă de muncă,receptivitate la sarcina de
disponibilitate lucru primită,receptivitate la lucru în
faţă de colectiv,flexibilitate,disponibilitate la programul
consecinţele de prelungit de lucru în perioada campaniilor agricole
lucru. de toamnă,primăvară sau vară,în sectorul vegetal
sau în sectorul de creştere a animalelor.
 Rezolvarea situaţiilor neprevăzute: defecţiuni ale
utilajelor de semănat,recoltat,a instalaţiilor de evacuare
a dejecţiilor din sectorul zootehnic.
 Disfuncţionalitaţi la locul de muncă:
-întârzieri la programul de lucru în sectorul de creşterea
animalelor .
-lipseşte nemotivat un combanier care lucrează pe
combina C14 M la recoltarea cerealelor păioase
-întârzie de la program magazionerul care trebuie sa
elibereze lotul de semânţă pentru semănat porumb
boabe.
9. Tranziţia 9.1 Îşi evaluează  Cerinţele unui loc de muncă într-o exploataţie
de la şcoală nivelul de agricolă:
la locul de pregătire în raport -spirit de organizare, competenţă în distribuirea de
muncă cu cerinţele unui sarcini.
(1,5credit = loc de muncă -respectă normele de igienă şi securitate a muncii
90 ore) -relaţii de muncă, calitate, respectare de termene.
 Fişa postului:
-abilităţi cheie
-competenţe tehnice
-capacitate de autoevaluare a abilităţilor proprii
comparativ cu cerinţele locului de muncă.

40
  Sarcini modificate în funcţie de tehnologii noi
sau utilaje noi.Exemplu- efectuarea lucrărilor de
pregătire a solului cu un tractor care lucrează pe
baza unui program asistat de calculator.
- furajarea animalelor pe baza
unui program asistat de calculator.

9.2 Îşi asumă  Cerinţe privind fişa postului pentru persoana

responsabilitatea care lucrează intr-o exploataţie agricolă,
faţă de sarcina vegetală, animală, mixtă.
primită  Instrucţiuni de exploatare a utilajelor pentru
operatii simple:
- instrucţiuni de utilizare a echipamentului de tuns
mecanic al oilor
- instrucţiuni de utilizare a trusei de marcat animale
-încadrarea în dispoziţiile organizatoriale de proces
(superiorul ierarhic)- şeful de echipă sau tehnicianul
fermei.
- responsabilităţi în îndeplinirea sarcinilor primite în
echipă, relaţii de colaborare cu membrii
echipei.Exemplu – incărcatul unei remorci cu făn,
transportul ei în baza furajeră şi omogenizarea unei şire
de făn.
 Sisteme de asigurare a calităţii îi aplicarea lor
într-un proces tehnologic într-o exploataţie
agricolă.Exemplu – recoltarea în intervalul optim
a culturii de grâu de consum şi a grâului de
sămânţă.
9.3 Se instruieşte  Programe de formare profesională, formare
continuu în continuă, învăţare formală, informală, non-
vederea formală.
îmbunătăţirii -cursuri de formare continuă a adulţilor organizate de
propriei ANCA.

41
 performanţe - pregătirea în domeniul agricol prin formarea non
formală din familia care practică tehnologia de cultivare
a plantelor şi creştere a animalelor.
- surse de informare prin avizare, mentor sau şeful
echipei de lucru.
- informaţii ce se primesc de la organizatorul procesului
de producţie într-o exploataţie agricolă.
- informaţii primite prin observaţiile şi recomandările
făcute de grupul de lucru pe parcursul derulării
activităţilor de producţie dintr-o expolataţie agricolă.

9.4 Manifestă  Surse de informare:

mobilitate - centre de formare profesională.
ocupaţională faţă - agenţii de consiliere privind cariera.
de schimbările de - COR – clasificarea ocupaţiilor din România.
pe piaţa muncii  Oferte de locuri de muncă prin avizare şi agenţii
specializate, consiliere prin relaţii interpersonale.
 Opţiuni profesionale prin consiliere cu asistenţă
de specialitate.

IV Condiţii de aplicare didactică şi evaluare

Proiectarea curriculumului şcolar pentru nivelul I , s-a făcut într-un model nou centrat pe
abilităţi cheie, competenţe tehnice generale şi competenţe tehnice specializate. La baza
elaborării programei a stat standardul de pregătire profesională care are următoarea structură:

 Unitatea de competenţă
 Nivelul
 Valoarea creditului
 Competenţe
 Criterii de performanţă
 Condiţii de aplicabilitate
 Probe de evaluare
42
 Prin calificările de la nivelul I elevii trebuie să dobândească abilităţi şi cunoştinţe generale
despre domeniul de pregătire care să le permită să continue pregătirea la nivelul II sau să se
integreze pe piaţa muncii. Pentru acest lucru o pondere mare în pregătirea elevilor o au formarea
abilităţilor cheie în comunicare şi numeraţie, în pregătirea pentru integrarea la locul de muncă şi
tranziţia de la şcoală la locul de muncă.
Pentru aplicarea curriculumului, procesul de predare-învăţare trebuie să fie focalizat pe
formarea abilităţilor cheie, competenţelor şi competenţelor tehnice specializate, cerute de nivelul
de formare şi de calificările corespunzătoare nivelului respectiv.
Acest deziderat se poate realiza numai prin folosirea celor mai adecvate metode, în care
activitatea didactică este centrată pe elev. Pentru fiecare unitate de conţinut, trebuie alese acele
metode şi procedee didactice care conduc la formarea abilităţilor cheie şi competenţelor tehnice
specializate cerute la clasa a X a – nivelul I de calificare.
Metode ca: studiul de caz, descoperirea, problematizarea, jocul de rol, metoda
proiect, simularea au o eficienţă maximă în procesul de predare-învăţare şi în mod special la
instruirea practică.
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează abilităţile cheie, competenţele
tehnice generale şi competenţele tehnice specializate. Se pot utiliza diferite metode de evaluare
care să confere caracterul formativ al evaluării, folosind pe lângă metodele clasice şi metodele
alternative ca: observarea sistematică a elevului, investigarea, proiectul şi portofoliul
elevului.
Pentru instruirea practică comasată sunt recomandate să fie utilizate ca instrumente de
evaluare: fişa de observaţie, fişa de autoevaluare, proiectul, chestionarul, testul de verificare.
Metodele de evaluare utilizate trebuie elaborate în corelare cu criteriile de performanţă şi cu
probele de evaluare introduse în standardul de pregătire profesională.

V. Sugestii metodologice

Unităţile de abilităţi cheie: Pregătirea pentru integrarea la locul de muncă şi Tranziţia

de la şcoală la locul de muncă, se parcurg şi se evaluează în totalitate, în cadrul celor 180 de ore
de instruire practică comasată la clasa a X –a.
Pentru asigurarea condiţiilor optime de formare şi evaluare a celor două unităţi de
competenţă, este recomandat ca unitatea de învăţământ să contacteze şi să informeze agentul

43
economic unde urmează să efectueze clasa, practica comasată, privind condiţiile şi locul unde se
pot parcurge şi evalua cele două unităţi de competenţă.
Având în vedere că planul de învăţământ pentru cultura de specialitate la clasa a X-a este
structurat pe trei module de bază, din trunchiul comun :
 Cultura plantelor de câmp - 186 ore/an;
 Cutura plantelor horticole - 234 ore/an;
 Intreprinderea şi mediul extern - 30 ore/an;
Se recomandă orientativ practica comasată pe următoarea structură :
 2 săptămâni Cultura plantelor de câmp;
 3 săptămâni Cultura plantelor horticole;
 1 săptămână Economia întreprinderii.
Agenţii economici cu ferme mixte pot să asigure în condiţii optime parcurgerea celor
patru săptămâni de practică comasată, prin trecerea eşalonată a elevilor prin cele trei mari
sectoare de activitate. Evaluarea se poate face pe parcursul celor patru săptămâni pe durate de
timp diferite în funcţie de activităile de instruire practică desfăşurate, de metodele şi
instrumentele de evaluare utilizate de comisia de evaluare.
Instruirea practică comasată la clasa a X-a va fi coordonată de către maistrul instructor
din şcoală în colaborare cu reprezentantul intreprinderii desemnat de conducătorul unităţii unde
se desfăşoară practica comasată.

Redăm mai jos tematica orientativă realizată pe norme de timp pentru practica comasată –
clasa a X-a nivelul I, pentru domeniul de pregătire- agricultură:

Nr.
crt. Tema Număr ore
1  Surse de informare în domeniul agricultură
 Cerinţele locului de muncă pentru sectorul de cultivare a 25
plantelor şi pentru sectorul de creştere a animalelor
2  Sarcinile de lucru specifice unui loc de muncă din fermele
agricole cu profil vegetal sau zootehnic
 Programul de lucru în sectorul de creştere a animalelor şi
in sectorul de cultivare a plantelor
44
  Regulamentul de ordine interioară al agentului economic
din domeniul agricultură 25
 Drepturi, obligaţii, sancţiuni, recompense prevăzute de
angajator pentru lucrătorii care se angajează în unităţile
agricole
 Operaţii şi procese de rutina ce se pot efectua sub
supraveghere şi îndrumare în exploataţiile agricole cu
profil vegetal sau zootehnic
3.  Structura organizaţionala a unei exploataţii agricole. 20
4.  Atitudine faţă de muncă, receptivitate la sarcina de lucru
primită, receptivitate la lucru ţn colectiv, fexibilitate,
disponibilitate la programul prelungit de lucru ţn perioada 20
campaniilor agricole de toamnă, primăvară sau vară în
sectorul vegetal sau în sectorul de creştere a animalelor.
 Rezolvarea situaţiilor neprevăzute.
5.  Cerinţele unui loc de muncă într-o exploataţie agricolă.
 Fişa postului. 20

 Sarcini modificate în funcţie de tehnologii noi sau utilaje

noi.
6.  Cerinţe privind fişa postului pentru persoana care lucrează
într-o exploatatie agricolă, vegetală, animală sau mixtă.
 Instrucţiuni de exploatare a utilajelor pentru operaţii simple 30
 Sisteme de asigurare a calităţii şi aplicarea lor într-un
proces tehnologic într-o exploataţie agricolă.
7.  Programe de formare profesională, formare continuă,
învăţare formală, informala, non formală. 20

8.  Surse de informare.
 Oferte de locuri de muncă prin aviziere şi agenţii
specializate, consiliere prin relaţii interpersonale. 20
 Opţiuni profesionale prin consiliere cu asistenţă de
specialitate.

45
 Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, recomand la latitudinea maistrului
instructor să facă distribuirea orelor în funcţie de specificul zonei, resursele materiale ale şcolii şi
ale agentului economic.
Intregul demers didactic depus de maistrul instructor în procesul de predare-învăţare,
trebuie focalizat pe formarea abilităţilor cheie şi competenţelor tehnice specializate prevăzute la
nivelul I de calificare pentru clasa a X-a în domeniul agriculturii.
O importanţă deosebită o au metodele de predare-învăţare, mijloacele şi matreialele
didactice, precum şi modul de lucru şi metodele de evaluare utilizate.
In activităţile de instruire practică comasată maistrul instructor are rolul să ghideze
activitatea practică, documentarea, punând accent deosebit pe dezvoltarea gândirii logice,
creativităţii, descoperirii şi imaginatiei.
Problematizarea, studiul de caz, exerciţiul şi demonstraţia trebuie să domine în
activitatea de instruire practică comasată. Se recomandă activitatea individuală, activitatea în
grup, activitatea pe echipe pentru a dezvolta spiritul de cooperare, comunicare, necesar în
formarea abilităţilor cheie prezentate în standardul de pregătire profesională.
Fişele de lucru care pot fi utilizate de către elevi în transpunerea rezultatelor obţinute în
activităţile practice curente, îi ajută pe elevi să ajungă prin efort individual sau colectiv la
corelarea sau măsurarea şi evaluarea unor indicatori de calitate.
Evaluarea continuă sau secvenţială, cu caracter predominant formativ se poate realiza prin
referate, proiecte, teste, fişe de observaţii, fişe de evaluare sau autoevaluare.

Exemplu : test de evaluare sub formă de itemi subiectivi – eseu liber.

Identificaţi şi descrieţi locurile periculoase, generatoare de accidente de muncă din
unitatea unde efectuaţi practica comasată. Elaboraţi un plan de măsuri de prevenirea eventualelor
accidente.
Se recomandă ca instrument de evaluare în practica comasată utilizarea fişei de observaţii.
Redăm mai jos un exemplu de fişă de observaţie.

Fişa de observaţie
Competent 9.1.Îşi evaluează nivelul de pregătire în raport cu cerinţele unui loc de muncă;
a.Identificarea documentaţiei necesare la locul de muncă pentru o situaţie dată.
Evaluatorul oferă câteva fişe pentru diferite posturi şi pliante.
46
 Fişa de observaţie
Nr. Identificarea documentaţiei necesare la locul de muncă Evaluator Data
Crt. pentru o situaţie dată
1. Alegeţi fişa postului şi două pliante pentru situaţia dată
2. Selectaţi din documentaţia de la punctul 1 operaţiile pentru
situaţia dată
3. Precizaţi cel puţin un alt material necesar pentru
aprofundarea abilităţilor cerute de situaţia dată

b.Aprofundarea unor abilităţi dobândite anterior

Nr. Aprofundarea unor abilităţi dobândite anterior Evaluator Data
Crt.
1. Precizaţi cunoştinţele noi care vă sunt necesare pentru
desfăşurarea activităţilor cu utilajele existente în situaţia
dată.
2. Selectaţi documentaţia necesară acumulării de abilităţi noi.

3. Enunţaţi particularităţile de funcţionare ale utilajelor

folosite.

c.Transpunerea abilităţilor dobândite în situaţia nou creată.

Nr. Transpunerea abilităţilor dobândite în situaţia nou Evaluator Data
Crt. creată.
1. Identificaţi tehnologia şi utilajele necesare situaţiei date.
2. Efectuaţi lucrarea cerută în situaţia dată.

Notă în atenţia evaluatorului : Evaluarea competenţei se va face în atelierul şcoală sau

la agentul economic, prin bifarea unei căsuţe de fiecare dată când s-a demonstrat buna realizare a
unei sarcini.
In momentul în care au fost bifate toate căsuţele, evaluarea s-a încheiat cu succes.
In cazul în care competenţa nu s-a validat se fac recomandări de către evaluator pentru
îndeplinirea cerinţelor nevalidate, în cazul reevaluării. Se vor putea exersa şi alte competenţe
cheie, competenţe generale care au mai fost tratate la celelalte module din pregătirea de bază

47
 TABEL DE CORELARE A MODULELOR PENTRU PREGĂTIREA GENERALĂ

Domeniul agricultură - nivelul 1 - clasa a X-a - lucrător în cultura plantelor

Nr. Săpt Modulul I – Cultura plantelor Modulul II – Cultura Modulul Practică

de câmp plantelor horticole III Ec. comasată
întrepr.
Teorie Lab. Teh I.Practic Teorie Lab. Teh I.Practic Teorie
ă ă
SEMESTRUL I

1. Se
2. recomandă
3. ca practica
4. comasată
5. să se
6. efectueze
7. pentru
8. domeniul
9. agricol în
10. campaniile
agricole de

17 zile x 6 ore / zi = 102 ore / an

11.

17 zile x 6 ore / zi = 102 ore / an

13 zile x 6 ore / zi = 78 ore / an

13 zile x 6 ore / zi = 78 ore / an

12. primăvară
şi toamnă.
13.
14.
SEMESTRUL II

15. Se
16. recomandă
17. ca practica
18. comasată
19. să se
20. efectueze
21. pentru
22. domeniul
23. agricol în
24. campaniile
25. agricole de
26. primăvară
şi toamnă
27.
28.
29.
30.
31.
32.
33.
34.
35.
36.

48
49