Plumbul

Plumbul este un metal greu,având culoarea cenușie-albastruie,acesta gasindu-se in

minereuri și nu in stare naturală. Este un metal dens, ductil, foarte moale, extrem de maleabil,
care are o conductivitate electrică slabă în comparaţie alte metale. Plumbul este foarte rezistent la
coroziune, şi de aceea este utilizat la construcţia recipientelor pentru substanţele corozive (de
exemplu, acid sulfuric).

Se topește la 327ºC,dar emite vapori la 450ºC.Cu cât crește temperatura plumbului

topit,cu atât crește cantitatea de vapori emisă.

Intoxicația cu plumb numită și saturism este o boală profesională in urma acumulărilor

cantitaților mari de plumb in organism.

Metalele grele sunt periculoase pentru ca sunt bioacumulabile.Aceasta inseamnă că,in

timp, concentrația lor crește in organismele biologice, ajungând mai mare decat cea din mediu.

Plumbul este un element foarte raspandit in natura, sub forma de galena, ceruzit, anglezit
etc. Scoarta terestra contine in medie 1-2ppm plumb, existand insa si soluri cu proportie mult
crescuta(20-30 ppm). In prezent,datorita poluarii generale, plumbul se gaseste pretuntindeni
(aer,apa,sol),chiar si in aerul si zapada de la poli.
Patrunde in organism pe cale digestiva,respiratorie sau cutanata.din apa si alimente se
absorbe 3-10%,iar prin pulmon,40-50%.Acumularea are loc cind se depaseste potentialul de
eliminare.

Particulele de plumb patrunse in singe pot fi fagociate si raspindite in tot

organismul.Plumbul patrunde lent in organism,distribuindu-se in oase (40-
90%),ficat(22%),rinichi(11%)etc.
In intoxicatiile acute,pb se stocheaza in cantitati mici in ose,iar in cantitati mai mari in
rinichi,ficat si cortexul cerebral.Normal,in singe exista 0,05- 0,25 mg pb/litru.
Se considera ridicat la 0,40mg/litru(chiar daca nu apar semne de intoxicatie),periculas
indeosebi pentru tineret si animale gestante.In intoxicatia acuta,plumbemia ajunge la 1 -;
2mg/litru.Plumbul peste 25 mg/kg in corticala renala si 10 mg/kg in ficat indica
intoxicatia.Valorile ridicate se mentin 1-2 saptamini si apoi incep sa scada,ajungind in limitele
normale dupa 8-10 saptamini.Mai mult Pb este retinut la masculi (cca 40%),fata de femela (cca
30%).
Eliminarea Pb din organism este lenta si se face pe cale
bilinara,renala,salivara,digestiva,mamara etc.laptele poate continecantitati suficiente de Pb din
prima zi de ingestie a toxicului (0,2-0,3mg/l),devenind necorespunzator pentru consumul
public.Cantitatea cea mai mare pe pb (90%)se elimina prin fecale.La doze mari animalele
elimina astfel,pina in a 6-a zo,4-10% din cantitatea de pb ingerata.Cind furajul contine 1-6mg
pb/kg laptele va contine 0,05-0,15 mg/l timp de peste 120 zile.din tubul digestiv,din cantitatea
ingerata se absoarbe 1-2%la oaie,0,8-1% la iepure,50% la om,90% la bovine.
Patrunderea pe cale respiratorie este mai periculoasa,intrucit Pb ajunge direct in singe si
nu se mai elimina in majoritate prin fecale.
Continutul normal de Pb(ppm raportat la SU) la produse vegetale este 2,5-9,9 in iarba si fin;0,5
-3,9 in frunze de paie si cereale;0,2-0,5in boabe de cereale;0,4-0,7in tuberculi de cartofi;3,3-4,8in
frunze de sfecla;0,3in sfecla;2in frunze de mazare etc.In boabe de mazare si frunze de cartofi nu
s-a gasit Pb.
Dupa datele OMS,in medie,continutul normal in pb al unor produse alimentare(ppm
raportat la produsul proaspat)este 0,2 in fainoase;0,22 in cartofi;0,27 in carne si peste;0,21 in
lapte si brinza;0,83 in unt si diverse grasimi;0,24 in oua;0,40 in legume;0,30in fructe; in iarba
pasunilor de linga mine 6,5 pb/m2.

Continutul in Pb in diverse probe recoltate de la bovine intoxicate cu compusi ai

plumbului ar fi in medie urmatorul(mg/kg proba ca atare):57,7in tesut renal;3000-11900in
continut rumenal si 0,78 in singe.Cantitatea de 10 mg/kg tesut hepatic proaspat indica pragul
toxic,iar sub 10 mg/kg sunt necesare si datele de anamneza si continutul de Pb din alte
tesuturi.Alte determinari in cazuri de intoxicate la bovine(ppm raportat la tesutul umed)17,3-
17,7in ficat;88,6in rinichi;1,03 in creier si 3052 in continutul rumenal.

In episoadele acute de saturnism la bovine adulte s-au gasit urmatoarele(ppm raportat la

tesutul umed):50-75-160 in ficat;50-80-140 in rinichi;3-7,5-72in os lung;5-60 in os plat;0,2-8 in
muschi si cord;in splina si pulmon 10-18;0,2-12 in peretele de intestin subtire;6-8 in cosgul
sanguin;0,2-1in ser sanguin si 30-55-1050 in continutul rumenal.
Dozele toxice letale sunt inca discutate si variaza cantitativ:sub forma de zaharat de Pb
sunt de 10-100g pentru rumegatoarele mari;500-750g pentru cabaline;20-25g pentru
rumegatoarele mici;10-25g porci si ciini;65gpentru gaini etc.Sub orice forma sar gasi
plumbul,tineretul animal si animalele gestante sunt mai sensibile.
La om,doza letala este apreciata la aproximativ 0,6 g avetat de pb si 20-50g ceruza
(carbonat bazic de pb)Doza de 0,15g acetat de Pb este considerata toxica,producind
varsaturi,colici voilente,diaree cu fecale negre(datorita formarii sulfurii de Pb)si chiar
colaps.Aceste doze nu se ating prin alimente de origine animala provenite din intoxicatii,dar se
pot datora alimentelor contaminate estern cu Pb.
Local Pb este astringent,iritant si causric.In general,toxicitatea ionului de pb se exercita prin
inhibarea enzimelor celulare,fiind un toxic tiolopriv,deplasarea unor ioni metalici biologic activ
de metaloenzime,afectarea membranei hematiilor,reducerea transportului de oxigen de catre
hematii,tulburari fuctionale in nervi periferici,tulburari in dezvoltarea osoasa,efectuarea
accentuata acoproporfirinei urinare,encefalopatie saturniana cu convulsii etc.
Totodata,pb produce endarterite,prin afectarea tunicii interne a vaselor sanguine si
constrictie vasculara.Aceste tulburari circulatori pot explica si crizele circulatorii
abdominale,care decalseaza colici grave.Ionii de pb se fixeaza o data cu ionii de calciu,in
oase,producind tulburari plastice si fuctionale ale maduvei hematoformatoare,din care cauza
hematiile prin aderenta particulelor de pb.

Aceasta hemoliza stimuleaza si ea fuctia hematopoetica a maduvei,explicindu-se astfel

regenerarea.

In ficat,pb produce tulburari in fuctia cromatoformatoare,cauza a anemiei si aparitiei

porfirinelor.
In celelate tesuturi,pb poate produce leziuni celulare grave.Astfel,on sistemul nervos se
pot produc encefalopatii saturnice sau leziuni periferice,ca degenerescenta nervului recurent (din
care cauza pot sa apara cornajul esential la cabaline)sau degenerarea altor nervi periferici,apoi
scleroza pulmonara(consecinta hipertensiunii sanguine),nefrita cronica,hipertrofie
cardiaca,hepatita alternativ exudativa acuta etc.Tetraetilul si tetrametilul de pb produc leziuni
capilare la nivelul circulatiei cerebrale,cu encefalopatie edematoasa si hemoragica,ce evoleaza cu
o simptomatologie neurologica severa.

La o plumbemie de 0,09-0,3 mg la 100 ml,pentru inceput semnele clinice sunt reduse ca

numar si intensitate,api devin mai evidente si se inmultesc,agravindu-se progresiv.
Forma acuta se intilneste mai frecvent la rumegatoare.Semnele clinice la aceasta specie
pot apare in primele 24 ore sau dupa 6-10 zile de la patrunderea toxicului in
organism:inapetenta;stare de somnolenta;privire pierduta cu ochi lucitori;cecitate;racirea
extremitatilor,temperature normala; salivatie (ptialism); colici(colici
saturnice),meteorism,gemete(mai ales noaptea),coprostaza,rareori diaree(la 10% din cazuri),cu
fecale negre si fetide,sensibilitate obdominala mare;colaps circulator precoce;contractii
spamodice ale musculaturi de la fata,ureehi si salba,tremuraturi generalizate,accese epileptiforme
di rabiforme (tulburari nervoase definitive sau reversibile),transpiratie,scrasnaturi din
dinti,hiperexcitabilitate;puls dur,hipertensiune arteriala ca urmare a refluxului de singe produs de
spasmul vaselor mezenterice;respiratie accelerata;oligurie,albuminurie,cilindrurie si uneori
hemoglobinurie,urina cu aspect vascos si lipicios;inflamarea dureroasa a articulatiilor si frecvent
dromomanie,mers in cerc,ataxieetc;inpunsul cu capul a diverselor obstacole(iesle,stilpi de
sustinere,perete etc),mialgii(probabil in urma depunerii de uratii)etc.

Urmeaza perioada de depresiune nervoasa corticala,cu vertijii,pareze,paralizii,hipoestezie

sau anestezie,oboseala la mic efort,tahicardie,urmate de moarte sau vindecare,cu o cavalescenta
de lunga durata.

Forma cronica este cea mai des intilnita si se manifesta prin semne prea putin evidente
pentru inceput si cu slabire progresiva pina la casexie.Se pot semnala:stamatita ulceroasa,prurit
intens,dermatite pustuloase,alopecie,catarbronhial si chiar accese astmatiforme.Se mai pot
constata:colici repetate,parezii,paralizii,artralgii,mialgii cu caracter reumatismal(rheumatismus
saturnus),icter(apre tirziu si este urmarea hematiilor incarcate cu particule de Pb)etc.Uneori mai
apar:amauroza(prin degenerescenta nervului optic),accese epileptiforme,cornaj adevarat la
cabaline,paralizia unor nervi periferici principali(radial,facial,recurent etc),urmata de atrofii.
Spre sfarsitul evolutiei poate sa apara o dunga negricioasa pe gingii,semn considerat
caracteristic,dar care nu este prezent in toate cazurile.

Semnele intoxicatiei cu plumb,indiferent de forma evolutiva,nu difera mult de la o spacie

la alta.La rumegatoarele mici se mai inregistreaza avorturi si sterilitate.La
porcine,poliurine,excitatii nervoase mult mai pronuntate,amauroza evolund pina la orbire,iar
fecalele sunt de culoare alb-cenusie,in majoritatea cazurilor(mai ales in urma consumului de
ceruza).la carnivore so omnivore apar inconstant vomitari de continut gastric cu aspect laptos.
La om,saturnismul se manifesta prin: insomnie, constipatie, anemie, colici,nevrite,tulburari
mintale,halucinatii,tremuraturii,confuzii,tulburari auditive,eventual moarte,din cauza
degenerescentei hepatice.

Compusii plumbului intrebuintati in terapeutica,fiind toxici pentru animale si om,se

recomanda a fi depazitati,manipulati si utilizati cu grije,pentru evitarea cazurilor de
intoxicatie.Este necesar a cunoaste continutul in plumb al pamintului si pasunii,intrucit se pot
inregista cazuri de intoxicatie ronice,atit prin ingerarea de catre animale a particulilor de
pamant,cit si a plantelor pasunate,la care creste continutul de plumb.

O astfel de pasune prezinta un pericol mare pentru porcinr,care,prin rimat si prin consum
de radacini ingera si o cantitate mare de pamint cu continut de ceruza,galena,anglezic etc.
Pasunea,finetea sau plantele furajere cultivate in jurul uzinelor sau fabricilor care folosesc
plumbul in procesul de fabricatie (acumulatoare, oglinzi, jucarii, termocentrale,poligrafe etc)pot
fi toxice prin continutul ridicat de plumb,provenit din precipitarea vaporilor de plumb sau
sedimentarea particulelor de plumb antrenate odata cu fumul pina la distanta de 2-3 km(0,1
mg/m3)si chiar pinala 10 km(0,01 mg/m3).Se recomanda ca periodoc sa se determine continutul
de plumb din aceste furaje,pentru a se putea lua masuri din timp pentru preintimpinarea
intoxicatie cu plumb.Se va evita pasunatul in jurul minelor de plumb,pe pasuni cu resturi de
ambalaje,acumulatoare,aliceetc.
La acestea se mai adauga prezenta resturilor de coloranti ,acumulatoare, uleiuri, chibrite,
alice,munitii(de pe pasunea poligoanelor),mase plastice,cu continut de stearat de plumb,fainuri
de la pietre de moarachituite cu plumb,cabluri,ceramice,capete de sifon,jucarii,reziduri de la
turnatorii si poligrafe,lacuri cu adaos de sicative pe baza de plumb,cositor folosit la lipir de
fier,legatura longitudinala(aliaj Zn-Pb)a corpurilor cutiilor lipite fara valt sau lipitura capacelor
unor cutii pentru conserve de peste uzate si reziduurile din diverseramuri industriale.
O alta sursa de contaminare cu plumb a apei si alimentelor o constituie vasele de
fier,cupru,otel etc.,spoite cu cositor plumbifer.Chiar si gratarele spoite cu un asemenea aliaj care
contine 30% plumb pot contamina friptura pina la 10-90mcgpb/kg.Aceasi situatie intervine si in
cazul folosirii acestui aliaj pentu cositorirea cutiilor de conserve.daca contine mai mult de 0,2%
plumb.
 Totodata,plumbul poate contamina alimentele si prin folosirea frauduloasa a unor saruri
de plumb,in specialpentru obtinera unui colorit placut.Astfel,ceruza(carbonat bazic de plumb)se
foloseste pentru albirea si cresterea densitatii fainii,cromatul de plumb(de culoare
galbena),pentru inbunatatirea coloritului untului,litarga(oxidul de plumb),pentru inbunatatirea
gustului la bauturi,minium(tetraoxid de plumb),pentru boiaua de ardei.

Se semnaleaza migrarea plumbului din vesela in aliment,in mediu acid(alimente otetite,cu

sos de otet),putind ajunge,in cazul solutiei de 4-20% acid acetic,pina la 10-315 mg/litru solutie.
Alte surse pentru om ar mai fi praful de copt contaminat cu plumb,bauturile acide vara
mentinute in vase de cristal,mancarurile acide dinvanat care contin resturi de alice de
plumb,tigarile,fructele,drojdia de vin(prin particulele de proteina retine mult plumb)etc.Fructele
contaminate se spala cu acid clorhidric diluat;pe fructe se pot gasi20-40 mg pb/kg.De mare
importanta sunt aerosolii fumului industrialce se depun pe o raza periuzinala de 3-12 km,fumul
vulcanic,fumul padurilor arse,fumulmeteoritic sau aerosolii oceanici.
Pentru evitarea intoxicatiei cu plumb a animalelor care sunt adaptate in ape naturale de
suparafata(rau,lac,helesteu etc)este necesar sa se cunoasca din timp daca in aceasta apa se varsa
ape reziduale de la diferite instalatii industriale in care este prezent plumbul.Fabrica in cauza este
obligata sa aibe pentru apa reziduala filtre decantoare.

Totodata,apa are un continut ridicat de plumb,acolo se practica vanatoare cu alice de

plumb.pestii,prin lantul trofic-fito si zooplancton-pot contine asa de mult plumb,incit intoxica
mortal pasarile ohtiofage.Au fost semnalate cazuri de intoxicatie si la om cind a consumat astfel
de peste.Insasi apa paote fi toxica pentru om si animale,prin continut ridicat de pb.

In apa potabila OMS admite 0,05 mg/l.

Oasele provenite de la animale intoxicate cronic nu se vor folosi pentru faina de oase.
Alimentele nu se vor conserva in cutii cu staniu care are un continut de plumb de 50%.In
industria alimentara nu se vor intrbuinta cromat de plumb,in loc de galbenus de ou.
La manipularea puberilor si pastelor de arseniatde plumb folosite ca insecticide de ingestie
trebuie sa se ia masuri de protectie a muncii,iar furajele contaminate(tratate),inainte de a fi date
in hrana,sa fie supuse unui examen de laborator.
Fumul de tutun contine cantitati apreciabile de plumb.
Controlul periodoc oblicatoriu se va efectua si de-a lundul autostrazilor,la iarba plante
furajere,legume,zarzavaturi etc.intrucit pina la maximum 50m lateralcontinutul de plumb este
curent crescut de 50-60 ori.La animalele situate in vecinatatea autostrazilor,prin intermediul
consumului plantelor furajere acumulatoare de plumb,continutul de plumb in ficat creste de 20
ori si 3-4 ori in carne si lapte la bovine.
Plumbul este introdus in benzina sub forma de tetraetil sitetrametil de plumb,folositi ca
antidetonanti,pe linga cele doua hidrocarburi aromatice azotate(nitropiren si
nitrofluorantren)care,emanate o data cu gazele de esapament din arderea amestecului de benzina
si motorina,s-au dovedit a fi cancerigene.
Prin spalarea alimentelor si furajelor se indeparteaza o cantitate de pb lipsita de
impotanta. OMS admite in aer 0,2 g pb/m3.