Sunteți pe pagina 1din 7

17.

Recoltarea produselor biologice 2RECOLTAREA


EXSUDATULUI FARINGIAN
Definiţie: exsudatul faringian este un lichid rezultat în urma unui proces
inflamator faringian.
Scop:
- explorator
 depistarea germenilor patogeni de la nivelul faringelui în vederea
tratamentului
 depistarea persoanelor sănătoase purtătoare de germeni
Pregătirea recoltării exsudatului faringian
 materiale – masca de tifon – pentru protejarea personalului
 sterile – spatula linguală
 eprubetă cu tampon faringian sau ansă de platină
 eprubete, medii de cultură
Pacientul este pregătit psihic şi fizic.
Execuţia
 se recoltează înainte de administrarea antibioticelor sau sulfamidelor
 asistenta se spală pe mâini şi se dezinfectează cu alcool, îşi pune masca
de protecţie
 invită pacientul să deschidă gura şi inspectează fundul gâtului
 deschide eprubeta cu tamponul faringian
 cu tamponul faringian şterge viguros depozitul de pe faringe şi amigdale,
dezlipeşte o porţiune din falsele membrane (când este cazul)
RECOLTAREA SECREŢIEI NAZALE, OTICE ŞI OCULARE
Recoltarea secreţiei nazale:
 se face cu un tampon mai subţire fixat pe un porttampon de sârmă uşor
îndoită, cu care se poate pătrunde în nazo-faringe;
 pentru examinări virusologice, recoltarea se face fie prin suflarea
puternică a nasului într-o cutie Petri sterilă, fie prin spălare nazo-
faringiană.
Recoltarea secreţiei otice: - se face cu tamponul, sub control vizual
(otoscop), din conductul auditiv extern.
Recoltarea secreţiei oculare - indicaţii:
 infecţiile oculare care necesită examen bacteriologic
 secreţia din conjunctivite şi dacriocistite se recoltează cu tampon steril
 colecţiile purulente
 umoarea apoasă a camerei anterioare
Execuţie: – recoltarea se face dimineaţa, după trezirea pacientului.

RECOLTAREA SPUTEI
Definiţie: sputa este un produs ce reprezintă totalitatea secreţiilor ce se
expulzează din căile respiratorii prin tuse.
Scop: explorator - pentru explorări macroscopice, citologice,
bacteriologice, parazitologice, în vederea stabilirii diagnosticului.
Pregătire: materiale
 sterile: cutie Petri, pahar conic; scuipătoare specială
 nesterile: pahar cu apă, şerveţele sau batiste de unică întrebuinţare.
Execuţie
Pacientuluiu i se oferă paharul cu apă ca să-şi clătească gura şi faringele
 În vasul de colectare, în funcţie de examenul cerut, se solicită pacientului
să expectoreze după un efort de tuse
 se colectează sputa matinală sau adunată din 24 h
Recoltarea sputei prin frotiu faringian şi laringian
 se umezeşte tamponul de vată cu apă distilată sterilă
 se apasă limba cu spatula
 se introduce tamponul în faringe cerând pacientului să tuşească
 sputa eliminată se prinde pe tamponul de vată care se introduce imediat în
eprubeta sterilă
 frotiul laringian se recoltează de medic pătrunzând cu tamponul în laringe
sub control laringoscopic
Recoltarea sputei prin spălătură gastrică
 se introduce sonda (Einhorn sau Faucher), în stomac, dimineaţa, pe
nemâncate
 se introduc prin sondă 200 ml apă distilată, bicarbonatată, călduţă, care
este evacuată imediat sau extrasă cu seringa
 lichidul recoltat se trimite imediat la laborator, pentru că germenii căutaţi
pot fi distruşi dacă stau mai mult timp în contact cu mediul acid al sucului
gastric
 se utilizează la pacienţii cu TBC care nu expectorează
 se pun în evidenţă bacili încapsulaţi în submucoasă, care nu apar în mod
obişnuit în spută
 se introduc în recipientul de aerosoli 5 ml ser fiziologic sau 4 ml soluţie
teofilină 3% cu 1 ml soluţie de stricnină 1‰ pe care pacientul o inhalează
 după aspiraţii, pacientul începe să tuşească chiar dacă nu a tuşit anterior
 sputa expectorată se recoltează într-un vas steril, recoltarea se repetă
zilnic, în următoarele 4 zile, în vase separate
RECOLTAREA URINEI
Scop: explorator
- informează asupra stării funcţionale a rinichilor, cât şi a întregului
organism.
Pregătire- materiale:
 urinar sau ploscă
 materiale pentru toaleta organelor genitale externe
 eprubete
 pregătire fizică şi psihică
Execuţie:
• recoltarea urinii pentru un examen sumar:
- din urina obţinută se trimite un eşantion de 100-150 ml;
• recoltarea urinii pentru urocultură la jumătatea micţiunii:
1. urocultura stabileşte prezenţa bacteriilor în urină
2. se recoltează urina de dimineaţă
3. înainte de începerea tratamentului cu antibiotice
4. se spală mâinile cu atenţie, se usucă cu un prosop curat
5. Pentru examenul obisnuit de urina recoltarea se face din prima urina de
dimineata, intr-un recipient curat, furnizat de laborator.

Recoltarea se face dimineata, dupa o toaleta riguroasa a regiunii genitale


cu apa si sapun. Primele picaturi de urina, care sunt contaminate de
bacteriile care exista in mod obisnuit in segmentul inferior al uretrei, sunt
eliminate in toaleta, iar urina din jetul mijlociu este colectata direct in
urecipient (urocultor), fara a atinge dopul acestuia de nici un obiect din
jur pentru a nu se contamina cu germenii existenti pe acesta.

Este recomandat ca recoltarea sa se faca inainte de inceperea


tratamentului cu antibiotice deoarece acestea distrug flora microbiana iar
rezultatul uroculturii va fi negativ chiar daca infectia urinara exista.
6. prima cantitate de urină emisă, aproximativ 50 ml, se elimină la toaletă
sau în bazinet, apoi fără să se întrerupă jetul urinar se recoltează
aproximativ 5 ml urină într-o eprubetă sterilă
7. se recoltează în eprubetă sterilă
8. se transportă la laborator sau se însămânţează direct pe mediul de cultură
şi se introduce la termostat
9. recoltarea urinei prin sondaj vezical: se utilizează atunci când recoltarea
la jumătatea micţiunii nu este posibilă şi când puncţia vezicală nu este
dorită
10.recoltarea urinei prin puncţie vezicală: se face numai în caz de: vezică
plină, când nu se poate recolta urina la jumătatea micţiunii sau prin
sondaj vezical
RECOLTAREA VĂRSĂTURILOR
Definiţie:
Vărsătura - conţinut gastric care se elimină spontan,
de obicei în afecţiuni digestive, dar şi în alte afecţiuni
(hipertensiune intracraniană, infecţii etc).
Scop:
- explorator – se fac examinări macroscopice, bacteriologice, chimice
pentru stabilirea diagnosticului
Pregătire:
materiale: două tăviţe curate şi uscate; pahar cu
soluţie aromată; pregătire fizică şi psihică a pacientului
Execuţie:
 se îndepărtează proteza dentară (dacă are)
 asistenta susţine tăviţa renală
 sprijină fruntea bolnavului
 după vărsătură se îndepărtează tăviţa
 i se oferă paharul cu apă să-şi clătească gura
Îngrijirea ulterioară a pacientului
 se şterge gura pacientului
 se îndepărtează materialele folosite
 se aşează pacientul în pat
 se supraveghează pacientul în continuare
Pregătirea produsului pentru examen de laborator
– se completează buletinul de recoltare
RECOLTAREA MATERIILOR FECALE– se trimite produsul la
laborator
Definiţie:
Scaun - resturile alimentare supuse procesului de
digestie, eliminate din organism prin actul defecaţiei.
Scop: explorator
 depistarea unor germeni patogeni (ex. bacteriologice, biochimice,
parazitologice)
 depistarea unor purtători sănătoşi de gemeni
Pregătire: materiale:
 tavă medicală
 ploscă sterilă
 tub recoltator
 sondă Nélaton nr. 16-18
 purgativ salin
 eprubete cu medii de cultură
 materiale pentru toaleta perineală
 muşama, aleză
 lampă cu spirt, chibrituri
 pregătire psihică şi fizică
Execuţie
› recoltare din scaun spontan sau provocat
› recoltare directă din rect
› recoltarea la copii
 se face cu sonda Nélaton
› recoltarea pentru ouă de paraziţi
 se poate face prin raclare cu o spatulă sau cu o baghetă
 raclarea se face la 2-3 ore după culcare sau dimineaţa
devreme
› RECOLTAREA MATERIILOR FECALE
Pentru recoltarea materiilor fecale, pacientul va primi de la laborator un
recipient special (coprorecoltor ) si va fi instruit in vederea folosirii
corecte a lui.
Pentru examen coproparazitologic : nu se impune recoltarea pe mediu de
cultura. Este necesara efectuarea a 3 (trei) probe la interval de cateva zile
- de regula la 5-7 zile- pentru a putea suprinde eventual parazitii
intestinali in fazele lor evolutive (oua, chisturi, larve).
Pentru examen coprobacteriologic : se va recolta in coprorecoltor fara
mediu de cultura sau daca nu se poate ajunge la laborator in timp util
( 30-60 minute de la recoltare) pe mediu de cultura.
Pentru proba de digestie sau hemoragiile oculte : pacientul va fi instruit
de catre medicul de laborator in privinta dietei alimentare ce trebuie
urmata inaintea probei.

S-ar putea să vă placă și