•

Anul II. Nr. 8. Noemvrie 1936.

•

'I
•

r 'I r
\

'

'

•
Apar odată p_e lnnrt.
\ •
•

•
Director: TRAIAN BRĂILEANU, •
•
'

profesor de Sociologie la Universitatea dln Cernăuţi.

I •

CUPRINSUL I
•

•
ARTICOLE

I. Traian Brăileanu : Martiriul Bucovinei ...

•

II._ Ion Covrig-Nonea: „Duşmanii inteligenţei".

\
III. Aurelian Ropceanu: Lupta anticomunist� în Belgia.
IV; Leon Ţopa: Taberele de muncă obligatorie.

I
REDACŢIA: Cernăuţi, str. General Berthelot 5.
ADMINISTRAŢIA (Profesor Constantin Zoppa):
•

Cernăuţi, str. Baltinester 15.

Abonamentul pentru 1 an . • • • • • • Lei 60 •

Exemplarul . . . • • • . •
,
• • • • •
" 5

" ' ...

•

I •

• • • •
• •

•
•

'

Tipografia Mitropolitul Silvestru, Cernăuţi.

•

.
.acoro111an1ca.ro
wwwd
.
REVISTA CARŢILOR
Eugenia Sperantia, Principii fundamentale de filosofie juridici.
Constantin Noica, Concepte deschise tn istotia filosofiei la Descartes,
Leibniz şi Kant.
Eugen Neculau, Problema rldlc�rli satului romfnesc.
Activitatea „Frăţiei ortodoxe romine" din Arhiepiscopia Sibiului
pe anul 1935-36. (Traian Brăileanu).#

REVISTA REVISTELOR
Iconar, Cernluţi. - Buletinul A. G. I. R., Bucureşti. - Sociologie
Romînească, Bucureşti. - Făt-Frumos, Cernliuţi .

Fiecare număr va avea cel putin 32 pagini.

Manuscrisele nu se înapoiază.

www.dacoromanica.ro
 ANUL II. Nr. 8. Noemvrle 1936
•

Insemnări Sociologice
Director.· TRAIAN BRĂ ILEANU,
profesor de Sociologie la UnitJersitatea din Oernăuţi.

Martiriul Bucovinei ...

I.

lntr'o dare de seamă 1) asopra "lnsemnăril or Sociologice•

d-l Oaston Richard zice: "Directorol lnsemn. Sociol. . . . şi co­
laboratoni săi năzoesc a desprinde o conceptie a sociologiei me­
nită a face sl se înţeleagă introducerea acestei ştiinţe tn înalta
edacaţie intelectaată a unei naţiuni care după ue·şi dobtndi nea­
ttrnarea şi unitatea no poate accepta ideea de a Ie sacrifica onor
mirajori sociale, tncă mai puţin unor teorii disolvante sau scep­
ticismuloi moral. Sociologia no trebue să oprească acest avtnt
de energie spirituală care singor explică relnvierea naţionalităţii
romtne tn seoolul XIX şi unificarea ei tn secolul XX ; ea trebue
dimpotrivă să ne facă a o înţelege legtod-o de marii ei repre­
zentanti din trecut".
Intr'adevăr, .oe strl.duim să punem sociologia, ştiinta so­
cială, tn slajba natiunii noastre, care no poate trăi şi dăinui, tn
condiţiunile concrete de azi, decît organiztndu·se tntr'un Stat
naţional dopă toate regalele artei politice. Teoria noastră sociali.,
expnsl, cu toată obiectivitatea cerută tn cercetări ştiinţifice, tn
•
cele trei clrti ale noastre: Introducere in Sociologie, Sociologia
generală şi. Politica, precum şi tn studii privind probleme spe�
ciale, trebue pasă tnsă, pentro a�şi da roadei&, tlll serviciul unei
tehnice sociale care să arate prin ce mijloace raţionale �cţionea
poate tnfăptni scopuri determinate. Scopul suprem spre care trebne
să se îndrepte toate năzuinţele Romtnilor este, dupl convingerea şi
credinţa noastră neclintiti, organizarea onoi puternic Stat Na­
ţional,. Determintnd tn felul acesta scopul saprem, toate celelalte
•

scopuri trebaesc subordonate lui.

·

Teoria socială pură, obiectivă, no propune act.ionii scopuri,

nu atribue oooi scop o valoare mai mare dectl altoia; ea arată'
ci există scopuri, el unii 'ameui urmlresc un scop alţii altoi ;
ea explici, prin cercetări biologice, psihologice, economice etc.

1) Revue lnternatlonale de Sociologie, No. VII-VUI, 1936, pag. 412/13·

www.dacoromanica.ro
 - .2 -
•

fenomenele sociale şi raporturile lor, desprinztnd Jegi şi onifor­

mitâ\i tn desfăşurarea lor. Tehnic� însă, servind acţiunii, treboe
să ridice scopurile pe primul plan ; ea dă. regula tehnicienilor
cari tşi propun realizarea onor scopuri determinate, regule scoase
din teoria pară şi tntemeiate p e cunoaşterea legilor sociale. Dar
nici tehnica no ne arată care scop ar fi de ales, ar avea mai
mare valoare, ci ea ne spune numai că, hotârindo-ne pentru
cotare sau cotare scop, vom trebni să alegem mijloacele potri­
vite �copoiai ales.
Alegerea scopului depinde de voinţa celul ce actioneazll •

Şi am zis: scopul nostra este bine fixat; noi vrem să contribuim

.

co toate poterile noastre la sporirea puterii Statului nostro na·

ţional. Aşadar sociologia noastrâ nu este şi nu poate fi dectt
mijloc; noi na-i atribuim o valoare tn sine. Ea serveşte consti­
tuirii unei tehnice sociale care, ş; ea, e pasă. direct tn slujba
unui scop precis. „lnsemnările Sociologice" expun această teh­
nică, on asamblu de regale pentru arta politică, pentru acţiunea
îndreptată spre înfăptuirea onoi Stat ndţional romtnesc puternic
şi tn stare să înfrunte orice atac.
Am putea lămuri rostul activităţii noastre la această re­
vistă şi prin citate din autori. Aşa Kant, în tratatul său Spre
pacea eternii, cere adoptarea onui „articol secret" de cuprinsa] :
„Maiximele filosofilor asupra conditianilor posibilitătii păcii pu­
blice să fie consultate de către Statele pregătite de războiu".
Filosoful no pretinde să ia parte la acţiune, să i se dea potere,
dar crede că e bine să i se dea libertatea de a vorbi, de a-şi
spune părerea şi că e bine să fie ascultat de cei ce detin pu­
terea. „Ca regii să filosofeze, zice Kant, sau ca filosofii să devie
regi, no e de aşteptat, dar nici no e de dorit; deoarece pose­
siunea poterii întunecă inevitabil judecata liberă a raţiunii". Şi
Fichte, to prefaţa-dedicaţie la Statul comercial închis, ti dă filo­
sofului rolul modest de sfătuitor: el e mulţumit dacâ, prin pu­
blicarea proiectului săo, li s'ar da altora prilejul să reflecteze
mai adtnc asupra acestor probleme ajongtnd, ln sfera din care
oricum nu vor vroi să iasă, la vreo descoperire f olosiloare şi
ap licabilă". Aşa ar vrea şi Auguste Comte să se înfăptuiască o
rodnicâ colaborare tntre ştiintă şi practică, tntre reprezentanţii
poterii spirituale şi cei ai puterii vremelnice (materiale): numai
din delimitarea precisâ a sferelor lor de activitate pe de parte
şi din strtnsa lor colaborare pe de altă parte pot rezulta reforme
sociale folositoare societătii. Istoria pare a confirma valoarea

www.dacoromanica.ro
 -3-

�cestui principiu începtnd cu colaborarea tnlre Aristotel şi Ale­

xandro ptnă la cea între Salazar şi Carmona.
Rolul revistei noastre e deci limpezit. Presupuntnd că există
la noi oameni politici cari vreu să tnfA.ptoiască un Stat naiional
romtnesc puternic, revista noastră încearcă ·Să arate cari su�t
Tegulele, descoperite şi verificate de ştiinţa socială şi pe cari
<>amenii noştri politici ar trebui să le observe pentru a-şi atinge
scopul. Am mărturisit şi mărturisim că acest scop reprezintă
pentru noi o valoare indiscutabilă şi că toţi aceia cari se opun,
•

din diferite motive şi interese, realizării acestui scop sunt duş-

manii noştri, fie că sunt tn afara sau tnlăontrol hotarelor Sta·
toloi nostro; noi nu expunem deci tn această revistă o tehnică
generală care ar putea servi pentru orice scop, ci o tehnică posA.
tn slajba onoi scop determinat.
Deci : treboe tras hotar de despărţire adtnc tntre cei ce
vroesc acelaş scop, organizarea Statului naţional romin, şi cei
-00 urmăresc alte scopuri, fie bună starea lor personală chiar tn
paguba Statului sau vreau şi doresc distrugerea Statal ni nostru
naţional în interesul comunităţii lor naţionale şi politice. Aceşti
duşmani ai noştri vor găsi tn ştiinţa socială dease meni lămuriri
despre cum să procedeze pentru a-şi tnfăptni scopurile Jor.
Astfel jidanii comunişti au adoptat ca manual de tehnică socială
manifestul comunist. Ei ştiu el propagtnd tntre creştini princi­
piul luptei de clasă, ateismul şi cosmopolitismul, comunitatea
lor va reuşi să-şi institue dominaţionea asupra popoarelor
•

-0reşl1ne.
•

S'ao găsit între creştini pretinşi savanţi (d. ex. Engels) cari
au susţinut cri manlfestul comunist derivă direct, ca singură
tehnică socială posibilă, din „ştiinţa socială". Dar ştiinţa soclald,
no pseudo-ştiinţa marxistă, no ne poate spune dectt că )opta între
-0lasele sociale e un fenomen frecvent şi explicabil ; că în anu­
mite condiţiuni această luptă poate provoca catastrofe so ciale
revoluţii şi instituirea de despotiil dar că ln alte conditiuni ea
poate fi îndulcită şi tnlătorată prin reforme sociale, restabilin­
du-se echilibrul social. Ştiinţa nu ne poate demonstra că trebne
să vrem revoluţia proletară sau împăcare intre clasele sociale,
ci ne arată numai cam ne putem dobîndi o tehnică socială co
ajutorul" căreia să provocăm o revoluţie sau să o evităm - dapă
cum vrem una sau alta.
Jidanii vreu să deslănţoiască „revoluţia proletară", la noi
:şi pretutindeni, pentra. a deveni stăptnii lumii. Noi vrem să opu-

www.dacoromanica.ro
 - 4 -

nem rezistenţă hotărttă acestei tendin,e. Aşa deci ne găsim în

plin războia cu Jidanii şi �comuniştii" conduşi de Jidani. Dar
numai ,comoniştii41 sont conduşi la noi de jidani?
Am avut prilejul să arătăm, în această revistă, că tntre­
lipja de demar-eaţie . ce desparte lumea legionară, comunitatea
celor ce vreau să tnfăptoiască Statal naţional romtn şi sunt gata.
sl-şi jertfească viaţa pentru ace3t ideal, de comunitatea iodeo­
comonistă care unelteşte co toate mijloacele la destrămarea şi
prăbuşirea Statului nostro, stă mulţimea amorfă a celor fără
credinţă şi ideal cari tşi urmăresc interesele lor personale, fa­
miliale, de clică şi partid. Aceşti oportunişti se declară, ctnd in&
teresele lor o cer, naţionalişti, omaoilarişti, comunişti, liberali„
ţărânişli etc. ele., şi sunt gata să încheie carteluri, aliante, fa·
zioni ca oricine, cu conditia să-şi dobîndească sao să-şi păstreze­
foloase personale, să-şi satisfacă ambiţii, să poată trăi larg şi
fărâ multă muncă. Ei sunt democraţi, adică iubesc „poporul şi­
libertatea", ei sunt franc-masoni, liber-cngelâtor� orăsc „extre­
mismul" fie de dreapta sau de sltnga, urăsc „violenta" şi anar&
„

hia". Ei iubesc tot ce le foloseşte şi urăsc tot ce i-ar putea tm-·

piedioa să-şi desfăşoare activitatea „rodnică pentru neam şi tarfl".
Dealtminteri ei văd bine că lupta hotărttoare tntre Romtni
şi Jidani se apropie şi că, tn sfirşit, ei vor fi ameninţaţi să fie­
striviţi lotre cele douâ forţe antagoniste. Fiecare dintre ei şi-a,
fă.cot planul cum sl iasl teafăr din tncorcătură : dacă vin&
.dreapta" la putere, vor merge cu dreapta şi vor dovedi că de­
multă vreme au fost co snfletol Jtngă legionari, dacfl vine sltnga
vor dovedi că. au luptat totdeauna împotriva extremismului de·
drea.p�; )ar pentru orice eventualitate aceas.tl „elită" politică a.
depus, la bănci tn străinfltate bani soficienţi 11enl(u ca să poată..
plr1si ţara şi să trăiască tn linişte ptnl Ia adtnci bătrtnete . � „

11.
lncepuse războiul mondial. Romtnia nu intrl. tn războitL
Boooviea deveni ctmp de luptă într.a Austriaci şi Roşi.
Alunei s'aa vbot lucruri nemaipo°'enite. Mare mulţime de
inteleolnali şi ţărani romtni au fost arestati, tmpoşcaţi, sptnmfaţi,
de jandarmii austriaoi subt aeuzarea da „tridare". Citiţi cartea
lui Nicolae Coman, Martiriul Bucovinei 1914-1915, ca să ve­
deţi jalea şi amarul ce cuprinse sufletele. în acele vremuri. Şi
oine se pa86 to slujba eill&ilQl\ cin& deno.nţa pe. .fl'Adălori•.
cin& S& bucma atnd călăii închideau, liopnş� şi sptnzarau ?

www.dacoromanica.ro
 -6-

'Toatâ Jidovimea din Bucovina. Autorul a tnşirat fapte ce se pot

controla şi verifica tncl astăzi. Trliesc rade de-ale victimelor,
trliesc tocă noii dintre cei ce-an sclipat din tnchisori, trăesc toci
mulţi, prea mo!ţi, dintre clilăi şi ajutoarele lor. Cele povestite to
această carte ni se tnfâţişeazâ ca no preludiu şi o prevestire a
locrorilor petrecute mai ttrzin tn Rusia, tn Ungaria, ln Spania.
No e vorba de comunism ş i teorii sterpe: fiara jidovească s'a
nilpostit asupra creştinilor pentru a-i extermina. Unealta & indi­
ferentă, jandarmul austriac a începol opera, "proletarul" creştin
avea s'o desilvtrşeascâ. Aceeaş ţintă dela tncepnt ptnă azi: loc
pentru Jidani to toate posturile condncâtoare prin uciderea eli­
telor creştine.
Antorol Martlrlulul BucO'llinet, refagiat tn acea vreme tn
Vechiul Regat, tşi tocheie expunerile: „Şi de jngol jidovesc, Ro­
mîoii din Bucovina, ca şi toate naţionalitilţile din monarhia
habsburgică, nu se vor libera dectt deodată cn liberarea lor din
sclavia anstro-nngarâ".
Aşa nădăjduiam toţi câ se va tntlmpla, aşa ar fi trebuit sli
.se înttmple. Dar nn s'a tntîmplat.
Ci: Anhanch, Michelson şi tot neamul lor au devenit slâ­
ptni în B·ucovina, jidani galiţieni zidesc ca antreprenori biserici
şi clădiri publice, nomărnl medicilor ·şi avocaţilor jidani a sporit
tngrozitor şi comunismul jidovesc a pornit să cotropească ţara
•

şi s'o sobjage. Citiţi Universul: Cine sunt şi ce vor. Citiţi Po­

runca Vremii. Primejdia e mare, mai mare dectt orictnd.
Din conştiinţa acestei primejdii a pornit mişcarea legionarii,
1npta tineretoioi universitar tmpotriva comnnismolni jidovesc, din
conştiinţa acestei primejdii mu1icito rtt creştini au tncepot să se
despartă de jidanii comunişti şi socialişti şi să se tnfrilţeascâ co
intelectualii şi ţâranii creştini, pentrncă an tnţeles câ socialis­
mul şi comunismul no sont dectt momeli jidoveşti menite sâ-i
facă pe creştini a se sfişia tntreolaltă înlesnind astfel jidanilor
.să-şi potolească setea de sînge şi setea de stăpinire asupra
-0reştinilor.
Muncitorii creştini s'au organizat şi tn Bacovina pentru rt
pnne stavil!l comunismului. La alegerile pentru Camerele de
muncd ei tşi puseră lista lor, fără jidani. Lista a fost anolatl ş i
au fost proclamaţi aleşi cei de pe lista "oficială•, san cam o
numeşte ziarul socialist Vorwatts, din Cernăuţi, lista "sindica­
telor libere•.

www.dacoromanica.ro
 -6-

Anume: Liberalii, ţărăniştii şi socialiştii (cari nu sunt dectt

comunişti camuflaţi) an intrat ln tratative pentru a compune o.

listă unică, dar cu excladerea „extremiştilor". Ţărăniştii însă pn­

riînd condiiii neacceptabile, lista unică nn s'a înfăptuit. An ră·
mas liberalii cu socialiştii sindicalişti, iar ţărăniştii s'an aliat cu
Poale-sioniştii şi cu a n grnp „Silberbund-Salzinger". Şi lista tă·
rănistă de altminteri a fost anulată pentru vicii de formă.
Aşadar organizaţia liberall „Meseriaşul Romtn" a încheiat
•

cartel cn comuniştii. Scrie Vorwarts (27 Sept. 1936);

„ Partidal social-democrat, totaşa cel liberal şi cel ţărănist
an acceptat principial de a lăsa organizaţiilor lor profesionale
mină liberă. Alegerile la Camera de manei trebuiau considerate
ca alegeri profesionale fără caracter politic, pentru a împiedica
excese la alegeri. Lista unică dorită na s'a înfăptuit totoş. Re-
•

prezenlantii sindicatelor libere afiliate Confederatiei generale a

muncii an făcut total pentru e tnlesni realizarea unei aslfel de
liste unice. Dacă nu s'a tnttmplat, vina nn e.:1te a lor. Sindicatele
libere au avut, subt conducerea Con/ederaţiei generale a muncit,
singura tint,ă înaintea ochilor: să împiedice ca extremiştii de
dreapta să capete în mînli camera de muncă, ceea ce s'ar fi
înttmplat co certitudine, dacă pnnclnl de vedere netodaplecal al
tărăniştilor ar fi învins".
Justifică „ Vorwărls" această atitudine nobilă şi democratjcfl
a sindicatelor prin pretinsa duşmănie fată de muncitori a extre­
miştilor de dreapta, cari pontnd mtna pe camera de mancă ar fi
desfiintat legile de protecţie muncitorească şi „arbitrarul şi ex­
ploatarea (Erpressnngen) ar fi fost la ordinea zilei".
Iată deci că liberalii bucovineni an salvat tncăodată demo­
craţia. De astă dacă cn ajutorul tovarăşilor de la Vorwdrts. Pe
lista lor comună a fost ales an tovarăş care a ispăşit o pedeapsl
mai lungă pentru propagandă comunistă şi altul care, a dona zi
" după Rlegeri, a fost arestat sabt bănuiala de spionaj, dar a fost
eliberat tn urma onor_intervenfii oficiale pentru a nu da lista
de ruşine.
Şi pentru ce acest cartel, pentru ce anularea listei parti­
dului Totul pentru Ţară? Pentru ca anii domni liberali, cari nu
sunt nici muncitori ci numai liberali, să-şi asigure an locşor de
rodnică activitate. Oportunism radical. I>ar explicarea completă
a fenomenului ar cere . o analiză mai amănnntită. Lăci nu la
Vorwarts şi tn sindicatele libere stau adevăratii slăptni, ci to
celelalte Camere unde dictează rotary· enii, franc-masonii şi ra-

www.dacoromanica.ro
 - 7 -

b\nii. Aco]o ti vom găsi şi pe oportuniştii saturaţi, pe cei cu

bani peste graniţă. Dela ei duc cărările direct to sus spre Mini·
sterul muncii, apoi tn jos spre şefii sătui ai Confederaţiei generale
a muncii şi spre sindicatele libere şi nucleele comuniste. Acolo se
pune la cale soarta Statului nostro, se face selecţiunea politicie·
nilor doeili şi abili cari să ţină echilibrul tntre dreapta şi sttnga
ptoă la ceasul hotărttor, ptnă ce bolşevizarea va fi destul de pro­
gresată to toate straturile sociale, ptnă ce muncitoru] şi ţăranul
romîn va fi gata să ridice arma împotriva conducătorilor să fireşti:
preoti, tnvă\ători, magistraţi, ofiţeri Muncitorii şi ţăranii· tre·
. • •

boesc scoşi de subt infloenta extremiştilor de dreapta: presa

naţionalistă trebue zugrumată (legea presei), taberele d e mancă
naţionaliste trebuesc oprite (legea muncii obligatorii), iar organi­
zaţiile muncitoreşti naţionaliste treboesc puse subt conducerea
exclusivă a C. G. M. Paralelismul co politica internă franceză e
evident: Cegetişti şi Cegemişti, lege a presei şi acolo şi aici,
educaţie c.etăţenească controlată de lojele masonice.
Se va obiecta : extremiştii de sttnga sunt tnchişi pectnd cei
de dreapta se plimbă liberi şi ţin adunări politice - prin ur-
-

mare guvernul sprijină mişcarea de dreapta. Iluzie şi înşelare.

lnchisorile se deschid numai pentru trapele fanatizate ale comu­
nismului nerăbdătoare să dea foc ţarii, şefii tnsă se bucură de
cea mai largă libertate şi de plină consideraţie din partea elitei
noastre conducătoare. Pentru mişcarea de dreapta există alte mij­
loace de a-i opri avtntol : foamea, corupţia, Intriga şi, la sate,
bătaia. Moncitoral naţionalist nu capătă de lacro, intelectualul
naţionalist no capătă ocopaţie ptnă no se pleacă şi tradează, ţă­
ranul naţionalist e supraveghiat deaproape de jandarm. Alianţa
tntre bancherii şi marii indasiriaşi jidani şi policienii corupţi
dispune deocamdată de suficiente mijloace de constrtngere asupra
creştinilor peni ra a n o trebui să procedeze ca tn cazul comu­
niştilor jidani. Iar dacă nu vor mai putea ţinea echilibra], vor
deschide închisorile şi vor lăsa să se tncaere cele donă tabere
- dacă vor mai exista donă.
Alegerile la Camera de muncă din Cernăuţi ne-au desvă­
loit prin ziarul Vorwtt,rts (scris tn limba germană pentru inter­
naţionala jidovească şi no pentru muncitorii creştini cari nu cu­
no3c această limbă) planurile masoneriei jidoveşti, ne-au desvă­
luit şi slăbiciunea şi docilitatea extremă, ruşinoasă a politicieni­
lor noştri oportunişti, liberali şi ţărănişti- faţă de internationala
jidovească.

www.dacoromanica.ro
 - 8 -

Martiriul Bucovinei va sâ înceapă dia nou, ameoioţtnd

tosă acuma să devie na martiriu al întregii ţlri romtaeşti.
Intelectuali bucovineni: preoţi, învăţători, magistraţi, citiţi
cartea lui N. Coman, citiţi scenele zguduitoare descrise de
Mircea Streinul to Iconar şi catremarati·vă de cele ce vă aşteaptă
din partea fiarelor jidoveşti, dacit, Doamne fereşte, ar reuşi să
dărtme zidul de apArare al Legiunii!
Să no ne lăsăm înşelaţi de atitudinea onor prefecţi şi po­
Jiciaoi cari tşi ian aere de „naţionalişti• pentru a sămAna des­
binare şi defetism to rtndurile legionarilor.
Să rămtnem, noi legionarii, ţărani, muncitori şi intelectuali,
strtnşi uniţi to jarul Clpitanoloi, gata de luptă, gata de jertfi. I
Toate planurile duşmanilor trebae să se sfarme de zidul nostra
de fer. Camarazii muncitori s'aa organizat şi an an comandant
vrednic. Alături de ei, ţăranii, preoţii, tnvăţltorii, studenţii le­
gionari vor porni, ctod ceasul va sona, la atac împotriva hidrei
iadeo-comaoiste şi a cuiburilor de laşi oportunişti, slugi oarbe
ale duşmanilor cari na.an schingiuit odatA pArinţii şi fraţii şi stau
astAzi gata să se arunce asupra noastră şi a copiilor noştri.
Formalei de acţiune „Proletari din toate ţlrtle, uniţi-vă",
prin care ura neîmpăcată a Jidanilor a ridicat muncitorii creştini
•

împotriva patriilor lor, todemnindu-i sA diirime toate aşezămintele

civilizatiei omeneşti, trebae să-i opunem chemarea la unire şi
înfrăţire a claselor sociale to hotarele Statelor Naţionale şi la
luptă comună a Statelor creştine împotriva duşmanilor lui Hristos
şi ai Umanităţii.
Aşadar: „Fraţi Romtni de pretutindeni, aoiţi-vl !" este for­
mala noastră de acţiune. Na lupta de clasă a determinat evo­
luţia naţiunilor, ci organizarea conştient� pentru a asigura cola·
borarea pacinici. a claselor sociale, no ora ci dragostea între
fraţi de acelaş neam şi aceeaş lege a ridicat omenirea din
. starea de animalitate pragălind-o pentru o viaţl superioară, stră­
biitată şi laminată de valori spirituale.

III.

S'ar părea cil to expunerile noastre ne-am lăsat împinşi de

pasiune şi de prejodecăti de „partid" şi am depăşit limitele ce
i se impun „onai om de ştiinţă", Noi am trebui, dopă părerea
unora, să constatăm faptele, să le descriem şi să le expJicAm,
dar na să enunţăm judecăţi de valoare. Ni s'11r togă.dai poate
să aoaJizA.m din ce motive partidele noastre „democrate" preferă

www.dacoromanica.ro
 -9-

să se alieze cu comuniştii împotriva oationaliştilor dectt co na­

tionaliştii împotriva comuniştilor. Se presupune doar că orice
eveniment în lume e determinat, deci şi evolutia noei societAti
îşi găseşte explicatia prin cauze independente de vointa oame­
nilor. „Socio logai" ar trebui să rămtnă impasibil tn fata desfă­
şurArii evenimentelor, sl'l le observe, sl'l le analizeze şi sl'l Ie
explice prin cauzele lor. Intemeiat pe acest principiu Durklzeim
a ajuns să considere „crima" ca nn fenomen „normal", deoarece
nu există societate tn care sl'l nu constatăm aparitia acestui fe­
nomen. Sociologul n'ar avea decit să constate cari fapte sunt
numite crime, dar n'are să condamne sau să aprobe crima. Cu­
nosctnd cauzele �i motivele ��.lunecării clasei noastre conducă­
toare spre stînga, noi, făcînd ştiinţă, am trebui să renunţăm, după
această conceptie „ştiinţifistă", la orice apr&ciere, la orice des­
aprobare, - dealtminteri riscăm set fim consideraţi ca „profana­
tori ai tempJalui ştiintei". Nicicînd sofismă mai primejdioasă nu
s'a pus tn circulaţie !
AdicA, deraierea unui tren este, din panel de vedere al
mecanicei, no fenomen normal şi mecanica n'are decît să-l explice
prin legile mecanice, fără considerarea, dacA tn acest accident
au pierit sate de oameni, ea. n'are să stabileascA responsabili­
tl'ltile, condamntnd neglijenta personalului de serviciu etc. Totaşa
fiziologul, cînd constat! şi explici fenomene patologice tn fanc­
tianea unui organism. Dar vorbind de deraierea unul tren, de
îmbolnăvirea unui organism, de crime noi am depăşit sfera
„ştiinţei obie'3tive". Pentru reprezentantul mecanicei termenii de
„tren", „deraiere", „accident" n'au nici on înţeles „obiectiv",
cam nici termenul de „boală" pentru fiziolog. Aşa nici pentru
sociolog termenul de .crimă" n'are niciun înţeles ştiintific
obiectiv.
Dar e lămurit lucru el nici un inginer mecanic nu va zice
că un accident de tren e un fenomen normal, cum niciun fizio­
log nu va zice că boala e ceva normal, sau un sociolog că cri­
ma e on fenomen social normal. Deoarece, cînd le cerem acestor
specialişti explicarea accidentului, boa/el şi crimei, noi vrem să
ştim cum se pot evita pe viitor accidente, îmbolnăviri şi crime.
Şi tot e� specialiştii, ne pot arata cum trebae să procedăm ca
să na se prodacl'l aceste fenomene nedorite de noi, şi noi ştim
că şi ei, dacă sunt oameni normali, na doresc repetarea acestor
fenomene anormale, ci sunt hotărtti să contribae la suprimarea lor.
Toti· oamenii de ştiinţă trebae să fie însofl.eţiti de dorinta
de a pune cunoştintele şi descoperirile lor în slojba comunităţii
în care s'au născut şi trăesc pentru a-i asigura dăinuirea şi
prosperarea. Din aceastA dorin�ă s'a nAscat ştiinţa şi de ea
treboe sl rămtnă legată - pentru a fi ştiinţă. De aci derivă nu
numai dreptul, dar şi datoria noastră să desaprobAm faptele cari
primejdaesc existenta Statului nostru şi sA ariitAm cam ar putea
fi împiedicate - fiind crime, fenomene morbide şi nicidecum
normale. Traian Brăileanu.

www.dacoromanica.ro
 - 10 -

,,Duşmanii inteligenţei''
Se semnalează, cu tngrijorare, ca o caracteristicii de rău
angnr pentru viaia contemporaneităţii romtneşti, antiinteleotna­
lismul şi antilivrescal vremii noastre. Co un termen mai expresiv,
cal'e contareazl şi redii fidel ideea: anticerebralismul nostru.
Depărtarea tot mai vădită a omului romtn contimporan, - ma­
nifestatli prin netncredere, uneori ostilitate şi dispreţ faţă de
meditaţie şi speculaţie -, de carte şi de eroditie. Cu ancorarea
lui, sinonimii de o totală înglobare, în alt ord existenţial : trăirea
ilirectă, imediată, tumultuoasă, dară, co iz de lot. O răsvrătire
împotriva măestritoloi, dar şi temerarului joc al gândului pe
platouri de everestice tnâlţimi, o părtlsite a lui, ormatâ de re­
tragerea spiritualitâtii de pe poziţiile, dobtndite prin obositoare
eforturi şi însemnate jertfe, ale cerebralităţii, şi întoarcerea vieţii
la imediat, instinctiv şi originar ; adică, la coltul forţelor telurice.
Unde, dopă lungi peregrinări pe tntortochiatele drumari ale spe­
colaiiei şi erudiţiei, viaţa revenită la matcă, regăsindu-se pe
sine şi oprindu-se asupra sa tnsăşi, co voluptoasă plăcere, tşi
trăieşte şi savurează, intens şi plenar, propriu-i destin, uiltnd de
arhitectonica gtndirii, co artificiile ei.
Iar atunci ctnd, strâb!ktută de generoase elanuri şi strunită
de clocot plăsmuitor, agitată prin urmare de demonul creaţiei,
viaţa spirituală se descătaşeazli de sine, evadeazli din tiparele
strtmte ale egocentrismului ei, trimiitndo-şi conceatratele-i forie
sli lapte pe alte ctmpori de bătaie, acele ale creaţiei, cîm­
parile nu sant, pentru numeroşii luptători, de domeniul intelec­
tual, al cărţii şi al erudiţiei. Energia lucrativă, plăsmuitoare de
valori şi forme culturale, a vieţii, t o atari momente, se centrează
nu asupra ideilor, desfăşartndn-se tn ctmpul cerebralului, cam
ne-am aştepta, ci se opreşte to ctmpul faptei, al pragmaticului
politic, cu realizările lui efective, concrete, practice. Spirituali­
tatea părăseşte piscuri everestice de gtod pentru contopirea tn
căldura elanului trăirii, mliestrita coreografie intelectoal!k pentru
.
aciiune. Că.ci, în sufletul contimporanilor, trăire intensă şi vifo­
roasă, plenară şi tumultuoasă, a realităţilor a luat locul artifi­
ciilor cerebralalai; realizăaile practice locul dansului de idei şi
al erudiţiei; fapta local glndolni, al jocului speculaţiei, co toate
frumuseţile dar şi toate riscurile lui.
Simptomatic şi îngrijorător, se crede, este faptul că atar i
atitudini se tntreţin şi promovează, co multli deziuvoltorA, în

www.dacoromanica.ro
 -11-

�ercorile tineretoloi. Io ochii loi, al anilor poţini îndeosebi, visol

:şi meditaţia, cartea şi erudiţia, ao cAzot în desoetodine, s'a
-discreditat livrescol şi gtndirea. Tineretol, mai ales, s'a deplrtat
de coltol inteligente;, tntorctndo-se în miezul realitlţilor imediate.
S'a desprins de vis şi reflexione, s'a degajat de jocul temerar al
11pecnlaţiei, tntorctndo-se pe plmtnt. Unde şi-a plecat urechea sA
aodl glasai de chemare al foqelor telurice, co gţlgtitol lor de
·vitalitate şi ca sA se avtnte pe drumurile indicate de ele. S'a
1otors de la recea gtndire, ca să trliască din plin via ia reală;
.a lăsat speculaţia, ca să se afunde to voluptatea trăirii ; s'a 1n­
depărtat de carte, tmbrăţiştnd lupta. A pArăsit tocul pentru armă,
-cerebralul pentru aciiune, meditatia_pentro faptă. Co un cuvtnt,
iteoretizările pentru acţiunea pe plan pohlic, intelectualul pentru
politic. Fenomen oare a atras pentru tineri, din partea ctrcota­
.şilor, supranumele de duşmani ai inteligenţei, huligani - luat
1ermenul în sensul dat loi de d-r Mircea Eliade.
Ceeace este tnsl int�resant şi sorprinzltor în acest proces
·de discreditare a cerebralităţii este faptol cil fenomenul are loc
·tntr'on moment ctnd afloenţa tiueretoloi la şcoli este mai mare
·dectt oricînd şi se citeşte, relativ, faţă de alte timpuri, destul d e
mult, foarte mult chiar. Intr'o perioadă de timp tn care inşii cu
·diplome oniversitare roiesc, iar „intelectoalii ", prin mulţimea lor,
sunt cazuri comune, întrate 1n banal. Atlt de numeroşi că nu se
mai pot plasa, slujbele publice fiind saturate to cerinţele lor,
mulţimea lor, a posesorilor de diplome, devenind o problemă
- prin lipsa lor de ocopaţie - pentro Stat, susciltnd îngrijoră­
toarea problemă, necunoscută ptnă acom la noi, a şomajului
·intelectoal. Şi totoşi, tntr'o asemenea epocl, bogatl to inşi co di­
.plome, implicit oamenii clrţii şi erudiţiei, se vorbeşte de doşmaoi
ai inteligenţei, viztndo·Be tocmai tineretul posesor sau solicitator
-de diplome; adică, de o discreditare a cerebralităţii, livrescului
.şi erodiţiei l
Dece? Care este ttlcol acestei rlstornlri de întocmiri şi
·rosturi to factura vieţii spiritoale a tiueretuloi? Pentrucl există
actualmente în cercurile anilor puţini, fenomenal no poate fi tă·
·gldoit şi nici neglijat, on carent de discreditare a livrescului, a
pedanteriei şi erndiţiei. Dece aceastA tndeplrtare de cerebralitate,
·de teorie, co orientarea spre viaţl şi faptl?
Cauzele cari ao împins generaţiile romtneşti, tineretul tn
deesebi, pe platool anticerebralismoloi, co o ancorare furtunoasă,
-de totali aăroire de sine, tn cimpoi trlirii şi acţionii, se cer

www.dacoromanica.ro
 - 12 -

descifrate în strnctnra social-politică şi tn fizionomia spirituală.

intimă a vieţii romtneşti.
1 Motivul vizibil, nşor de sesizat pentru ochiul atent, care·
•.

a suscitat şi a dat cel dintti impuls îndepărtării tineretului d&

preocuplrile intelectuale, de carte şi meditaţie, stă tocmai în.
numărul mare al inşilor posesori de diplome, cn toate riscnrile­
inerente ce include acest nnmăr. Prin perspectivele sumbre pe
cari el, la nn moment dat, le poate crea pentru viitor.
Fiindcl, - şi nn trebuie sl ne lăsăm amăgiţi de aparente ş•
sl ne îmbătăm cu iluzii -, diplomele, afară de rare, excepţio­
nale cazuri, nu sunt rtvnite pentru ele înşile, pentru intrin­
seca lor valoare, ca titluri onorifice confirmatoare ale unor mai
mult sau mai puţin strălucit ficate studii, ca scop, deci, fări
alte destinaţii. Ci sunt urmlrite pentru alte teluri, de altă na­
tură, extrinsece lor: practice. Ele au, în primai rînd, un scop­
lucrstiv, de utilitate practică imediată: de a servi ca mijloci­
toare de -trai posesorului. Prin urmare nn studiul, nu neostoiata.
căutare a adevărului, susţine şi hrăneşte pe frecventatorii şcoalei
solicitatori de titluri, ci diploma - ca şansele ce deschide;
nu promovarea cerebralitlţii, ci banala preocupare 2:l asigarlrii
traioloi zilnic. Stodiol şi coltul inteligentei, cartea şi erudiţia„
vin dopă aceea. Pentru puţini doar, aleşi, cu chemare, dacă faţa
lucrurilor se schimbă. Pentru cei mulţi, faptul - cu toată su­
părătoarea lui goliciune - rămtne real.
Un adevăr evident, care nu suferă desminţire. Din care­
isvoreşte întreaga tragedie sufletească şi profesionali a inşilor­
onorati cu titluri academice.
Clei inşii, conduşi de atari intenţii, - mai mult BţlU mai
puţin mărturisite, dar în . calele sufletului lor existente, - îşi
aţintesc privirile lor asupra funcţiilor de Stat şi particulare, unde­
rtvnesc sl ajungă şi cărora tşi oferl serviciile, cu hotărtrea sin·
ceră de a se face ntili. Funcţiile de Stat şi particulare sunt.
tnsă limitate în capacităţile lor de încadrare şi utilizare a diplo­
maţilor. Ca sl folosim un termen aznal tn industrie, potrivit..
ideii de aci, instituţiile publice şi private sunt mlrginite tn po­
sibilitltile lor de consumare a stocului de titraţi lansaţi pe­
piaţl de şcoli; barate tnlăuntral unor anumite cerinţe peste cari
na pot trece firi riscul deranjării normalei lor funcţionări� Ca.
atare, şi posibilitlţile de plasare a titraţilor sunt zlglzuite. Nu­
mlrul lor fiind mare, locurile de plasare limitate, tn mod fatal
mnlti sunt sortiţi să rămînă pe dinafarl, neplasaţi, suspendati tn,

www.dacoromanica.ro
 -13-

�id, tn voia vtnturilor. Diplomele, tn atari momente, devin inn­

tile; nu mai corespttnd destinaţiei extrinsece lor deoarece na
mai asigarl traiul posesorilor, sant prin· urmare nole ca valoare
lucrativi practici.. Pe frontispiciul vieţii, pentru titraţi, tşi profi­
Jeazl atonei, în asemenea timpori, spectral amenintltor şomajul
intelectual, cu tot tragismul lui. Fenomen care s'a petrecut la
noi, ln mari - de toatl amploarea - proporţii.
Ofensiva şcolarl, idee bonl tn sine, tnceputl imediat dopl
rlzboiu şi susţinută cn multă ardoare dealangnl anilor, s'a soldat
acum, dopl doal decade de promovare, ca un formidabil crah.
Adică, a ajuns ca, atunci cind sl·şi dea mult aşteptatele-i roade,
- cel paţin tot attt de bane pe cît de bane an fost intenţiile
cn care ea a fost pornitA, - sl culeagl fracle pldareţe. Să dea,
peste şi împotriva oriclror aşteptlri, rezultate tocmai potrivnice
celor sperate : în loc sl apropie inşii de carte şi erudiţie, să·i tn·
deplrteze; tn loc sl formeze intelectuali ataşaţi cerebralitlţii,
sl fănrească o pletoră de posesori de diplome solicitanţi de
posturi; ln loc de promotori ai intelectnalitlţii, "daşmani ai
inteligentei".
Şi aceasta din extrem de simplul motiv că cei chemaţi să
tradacl tn fapt ideea şi sl-i urmlreascl plinirea, au procedat
facil şi superficial ·in aplicarea ei. Antrenaţi de frumuseţea ideii,
s'an lăsat copleşiţi de tntraripat romantism ctnd i-au dat curs,
şi n'au stndiat tn prealabil, r.n saficientă • prevedere, pini.
unde se poate tntinde ea. N'an scratat deci co ochiu sever,
critic, şi n'an discernut cu snficientl obiectivitate realitlţile, ca
sl poată preciza şi circnmscrie dopă indicaţia lor modalitlţile
optime de tnfăptaire a ideii. Ci, an pornit la tnttmplare, legănaţi
de vis, fărl sl cunoascl tn amănunt cerinţele reale ale vieţii
de Stat romtn. Deşi, accentuez, ideea ofensi�ei şcolare, Inată tn
sine, era norocoasl şi, ptaă la no punct, chiar necesari.. A fa­
limentat însl şi a .dns la dezastrnoase rezoltate din lipea de pre­
vedere şi de organizare a ofensivei, din partea celor chemaţi să o
duel la boa sfirşit. Final care a dos Ia şomajnl intelectual de astlzi.
A grăbit apoi potenţarea gravităţii f�nomenalui încl un
fapt, paralel şi în flagrantl opoziţie cu ofensiva şcolară, ·rezultat
din aceeaşi condamnabilă lipsă de prevedere a diriguitorilor
vieţii publice romtneşti. Este faptnl el, pe ltngl campania şco­
lari promovatl cu attta fervoare, în chip romantic, conducătorii
Statului s'an gri.bit, pentro banul merâ al instituţiilor Statulni,
să umple golnrile şi al facl faiă primelor cerinţe ale lor prin

www.dacoromanica.ro
 - 14 -

oamenii pe cari îi aveau la tndemtnă, multi dintre ei, majori­

tatea, impr01Jizaţl pentru fnnctiile de Stat, co studii somare�
incomplete şi, de molteo'ri, dubioase. Locurile au fost, astfel,
ocupate de chemati şi nechemaţi, vrednici şi nevrednici. Fapt
este tnsă ct.t au fost ocupate, ptnă la saturaţie, barind întrarea.
altora. Iar atonei ctnd tineretul co pregătirea completă /
ş co
diplome tn regolâ - tineret rezultat tocmai din campania şco·
lară întreprinsă - a eşit de pe băncile şcolilor şi şi-a etalat
pretenţiile, ele no se mai puteau satisface dectt ta miel mâsură.
sau de loc. Statal no mai are, acum, nevoie dectt de puţini·
dintre ei. Pentru marea majoritate n'are locuri. Libere sunt pu­
ţine, insuficiente pentru plasarea tuturora. Iar vechii slujbaşi, cu
vechime, chiar nevrednici - prin pregătirea şi corectitudinea
lor - no pot fi scoşi din funcţie, se pretinde, pentrocă an drep­
turi ctşligate ! Tinerii diplomati au rămas, deci, co toată pregă­
tirea lor, pe dinafară, neutilizaţi, sortiti să batl străzi şi la oşi­
de ministere, accepttnd compromisuri, umilinte şi l'enuntări,
pentru o bucată de pline.
Tineretul s'a văzut, astfel, înşelat în aşteptările lai ; desa­
măgit şi tulburat tn planurile-i de viitor; cu speranţele spulbe­
rate şi elanul de muncă puternic sguduit. Clei, eşit de pe băn­
cile şcolilor legănat de întraripate visuri şi dor de muncăt cu
constată co surprindere că nimeni nu-l utilizează� nimeni nn
foloseşte cunoştinfele, energia şi puterea de muncă cu care
este înzestrat. Nimeni nu se îngrijeşte de el şi de soarta lui. Ci-I
lasă să se descurce singur, de capul lai. Rămtne, prin urmare,
izolat, strein de viata romtnească, neîncadrat disciplinei de
• grup. PentrucA. eşit, majoritatea, din pătura ţărlneascA, nu se
mai poate întoarce acolo de unde a plecat; e corp strein tntre
ai lni, prin preocupări şi formatiune sufletească. Iar carierele
pentru care a fost pregăti� îndemnat şi sustinot să se pregă­
tească, i·au tnchis şi ele portile; na l-au primit tu rtndul bene­
ficiarilor lor, însuşind pe evadaţii unei alte clase. A rămas, deci,
tineretu 1 co carte tn marginea vietii romtneşti, declasat, o cate­
gorie de Oameni flră rosturi şi fără destin. Ptnl ctod o parte
dintre el şi-au regăsit rosturile, prin instinctul sA.nAtos etnic,
moştenit din strămoşi, care le·a iluminat conştiinta şi le- a ari.lat
calea mtntoirii, a lor şi a neamului: lupta eroică. pentru repu­
nerea neamului romtnesc tn drepturile lui, dictate de destinul
}ni istoric. :MuJti însA. au rămas neutri, tnafară de preocapA.rile
politice, la discreţia intemperiilor vremii .

www.dacoromanica.ro
 - 15 -

Rămas izolat ş i strein, neutilizat, san folosit tn condiţii

grele, deadreplnl oneroase, silit să accepte compromisuri cari
n n arareori snnl ln flagrantă contradicţie cn morala predicată lni,
şi tnsoşită de el, tn şcoli, tineretul cărturar romtn triieşle o
mare decepţie. Neocnpat, se sbate tn ghiarele solitndinei şi izo­
lării sale, co tot tragismul lor, ctnd dorinţa loi cea mai vie ar
fi să se· facă ntil vieţii de Stal romtn ; se sbate şi frămtntă,
oztndn-şi energiile şi elanurile tinereţei tn chinuitoare agitaţii
lionlrice, to loc ::să şi le cheltuiască pe ogornl pnblic, tn ser­
viciul colectivităţii . etnice; silit, pentrn o ho cală de ptine, să
accepte compromisori şi tnjosiri, i se clatină din temelii convin­
gerea to trinmfol binelui şi a�văroloi; sortit şomajoloi, tşi pierde
încrederea în carte şi erndiţie ; scos din făgaşele noei vechi şi
sănătoase tradiţii ţirăneşti, .respins de tiparele sociale onde era
chemat si vină, aruncat, .deci, to viitoarea neconoscotoloi, flră
rosturi, cu viaţa lipsit! de sens, a tnceput si nrasci şcoala,
cartea şi pe patronii lor, cari l-au dos tn această stare.
Toate acestea au măcinat tncetol cu încetul, cam macinA.
ploaia dealurile, energiile tinereşti, dorol de carte, co dramul d&
cull al intelectuaJitlţii existent tn sufletul lui; au sdrancinat sim­
burele de elan penlrn livresc şi erudiţie, meditaţie şi speculaţie>
al spiritualităţii tinereşti. L-ao dos, aceste fapte, pe an ctmp sim­
ţitor ostil vieţii cerebrale, erijtndu-1 în p.ostora de duşman al
inteligenţei.
2. A griibil acest proces de pirăsire a ogoruloi inteligenţei,
cu orientarea tineretnloi spre vieaţă ş i faptă, un fenomen de o
semnificaţie mai adtncă dectt cel analizat, co ttlc ascuns ln to"
tocmirile vieţii romtneşti : radicalele transformări operate de
mtna vremii tn rosturile sociale şi statale romtneşti. Iscate şi
promovate, la noi ca şi ainrea, de ciclonul risturnilor de nave
sociale şi polilice: răsboiul. Care a fost, pentru contemporanei­
tate, apocalipticul Levialhan venit să tulbore şi să tncnroe tn·
tocmirile tradiţionale ale vieţii moderne. A răstornat valori, a
sfărtmal aşezări şi a măcinat ideologii. La noi la fel ca pe tn„
treaga scenă a lumii. La noi cn efecte molt mai simlite, to pro­
portii mai adtnci şi comprehensive dectt aiurea, pentruci la noi
baza alcătuirilor sociale şi statale, schiţate şi construite dopl
ideologia democrată-liberali'l a sec. 19- lea, erau abia pe cale de
cimentare; se trasan şi se fixau doar acum. Nu erau temeinio
conto:rate şi cimentate, avtnd l a spate o tradiţie care, ca tn alte
ţiri, prin anchilozarea vieiii colective to tip arele sale, de bine

www.dacoromanica.ro
 - 16 -

de rău, să garanteze echilibrai şi continuitatea vietii colective

to fata viforoaselor intemperii ale vremii. Ci doar începuturi.
Ioftripări mai mult sau mai pnlin promiţătoare, cele mai multe
imitări, deseori caricaturizări, dopă formele de viaţă aposene.
Ca atare, şobrede şi artificiale to arhitectonica lor pentru viata
romtnească. E firesc prin armare ca, aşa schematic cootorate şi
slab cimentate cum erau, şubrede şi artificiale pe de altă parte
ln construcţia Jor lăuntrică pentru climatul sufletesc romtnesc,
să se clatine şi să se pmboşească la cea dintti adiere mai vio­
lentă a vtntoloi. Ceeace s'a şi tottmplat. Sob . lovitora pumnului
de otel al răsboioloi, s'au dezagregat �i împrăştiat înainte de a
se fi tnchegttt şi dat rod, făctnd loc desechilibrolui şi anarhiei
în viata socială şi statală romtnească, secondate de nesiguranla
zilei de mtine, co tolborătorol ei 2emn de întrebare ; şi semă­
ntnd o mare, ucigătoare, desorieolare şi nelinişte to suflete,
vlăguitoare de energii �i potente spirituale. Toate aceste eveni·
mente profiltnd pe orizontal istoriei viitoare o sombră amenin­
tare pentru acest neam : sugrumarea to faşe a Romînismului şi
îngroparea sob dărtmători a vietii romtneşti, ea fiind lipsită, pe
deoparte, de tntocmiri sociale şi statale proprii, cari să-i garan­
teze susţinerea şi continuitatea, - pe de altă parte, fiind mtnată
lăontric de nelinişti şi tolborări, cari nu au nimic din clocotul
plăsmuitor, ci sont întotdeauna semne prevestitoare ale unei to­
ciri şi vlăguiri spirituale a neamarilor.
Atari perspective prevesteşte Romtnil'mnloi trecutul apropiat
romlnesc, co întocmirile şi rosturile clădite pe ideologia veacoloi
19, bone ctndva, l a ele acasă, devenite tnsă deadreptol dăună­
toare, prin artificialitatea şi viciile lor, vielii romtneşti.
Viata etnică nu a potot fi tnsă sugrumată to vtlvătăile ei.
Clocotul ei lăuntric, plăsmuitor de noui forme, tnlr'on noo stil
de viaţă romtnească, no a potul fi înăbuşit ; şi nici zăgăzuit.
· Nu s'a putut bara revolta forţelor telurice în expansiunea şi
dorul lor de existentă. Peste ruine, d�rtmtnd stăvilare, strunită
•

şi alimentată de tomultoase elanuri şi generoase entuziasme, a

isbocnit vulcanic din adtncorile unde şi-a zămislit fiinta şi alura,
o sănătoasă reactione a Romlnismului integral, realizat totalitar
I

tn creznl şi lupta legionară, impontndu-şi voinţa de potere. Peste

morminte şi peste stăvilare opritoare, prin nimic, prin nici nn
obstacol tnfrtnabilă, ca şi primăvărateca redeşteptare a naturii.
S'a sttrnit sufletul şi vrerea romtnească, tu rev!lrsările lor de
conştiintă ; s'au trezit gtndal şi simlirea ronitnească, dinamizîndu-

www.dacoromanica.ro
 -- 17 · -

se şi pontndo-se to mişcare pe.-dromol faptei. Vestind, celor ce

ştia să vadă şi să citească tn semnele vremii, o nouă viată ro„·
mtnească, proprie colectivităţii etnice romtneşti, plămădită şi
modelată din soflet . şi vrere romtnească.
De mulţi încă netnţeleasă. Din timp tnsă sesizată şi tnte­
leasă, această profetică chemare a vremii, de tineret, ca sa.D.e­
tol sensibil la glasai de tndemn al istoriei. ln primai rtnd de
oropsiţii cărturari romtni, grea încercaţi de evenimente cari tn
nona luptă se regăsesc ei tnşişi, co rosturile lor, căci înseamnă
pentru ei o revenire la matcă şi la tradiţia strămoşească. Sesi­
zată şi tnţeleasă mai mult pe calea inimfi, a căldorii sentim en­
tului, dectt pe cea a raţionii. Deci, no prin Jongi, laborioase şi
istovitoare cercetări. însoţite de savante şi academice discuţii.
No ! Ci, simplo : sesizată printr'o viziona lăuntrică, de revelaţie
spontană a conştiinţei. Desvelită loi, tineretoloi, de clocotinda
agitaţie subterană a forţelor telurice etnice, co tendinţa lor de
expansiune şi realizare tatr'o nooă formă de vieaţă, cu ajutorul
acestui tineret chiar. Revelată lai ca parte din marele suflet na·
lional ce se agită şi cristalizează prin el, şi tn mtna căroi a ge­
neraţiile nu sunt dectt instrumente, factori de realizare a voinţei
etnice, ca năzuinţele şi idealurile ei.
Şi, odată înţeleasă imperioasa poroncă a momentului istoric,
tineretul şi oropsito! cărturar romtn n'ao pregetat să se încadreze
tn ritmai destinai ai istoric al naţiu nii ; n'ao ezitat, ca toate opre­
liştele şi greotăţile aruncate tn faţa lor de netntelegâtori şi in­
teresaţi, să pornească pe dramul indicat de el, bătătorind cără­
rile Romtnismului. S'a IA.sat prins şi tineretol de hercolana vrere
romtnească pentru o viaţă nooă, viaţii co aşezări şi rosturi
temeinice, întocmite dopă structura şi fizionomia ei spirituală,
adică, ostaş tn serviciul ei, ascalttnd de marea ei poroncă. A
părâsit laboratoare şi biblioteci, cărţi şi stadii, animat de an
singur, tnă.lţător, grnd : să fie soldat credincios tn serviciul na­
ţiunii sale. Convins, tineretul, că, pentru carte şi erudiţie, pentra
meditaţie şi speculaţie, este tocă timp, mai Urzio, ctad neamul
va fi repos tn drepturile lui, pe pămîntol şi sab cerul lui ; tnca­
drat deai tn destinul lui. Convins, tineretal, că ceasul care bate
Jncearcă braţul şi nu mintea neamurilor ; vrea luptători, nu oa­
meni, de. carte ; eroi, no vlăguiţi cerebrali.
Aci stă ttlcul adtoc al îndepărtării majorităţii tineretalai de
carte. Secretul orientării lai spre faptă, co cobortrea tn arena
publică, revendictnc;l calitatea de luptător tn local aceleia de

www.dacoromanica.ro
 - 18 - ·

intelectaal. Domeniu tn care malţi cărtarari romtni şi posesori

de diplome, desrădAcinati pentru· un moment, prin mentaJitatea.
şcolii to care au fost formaţi, din glia strămoşească şi înstrăinaţi
de satlelul romtnesc, se regAsesc pe ei tnşjşi tn destinul lor­
romtnesc.
3. Pe ltngA aceste două temeinice motive care se tntrepun
tu calea promovării cerebralitAţii, mediul caltoral romtnesc şi-a
luat ingrata sarcină de a ridica puternice piedeci şi tn fata ace­
lora cari, prin tnze�trarea sufletească, sunt destul de puternic·
ataşaţi tnteluctaalităţii, ca sA n o li se sdrnncine tn�rederea în
valoarea ei şi să nu li se macine nici elanul cu toată vitregia
greutăţilor, şi, legati de carte, absorbiţi de preocapArile lor, se
ţin departe de fră mtntările publice, neutri, închişi ln turnai lor­
de ivoriu, dedicaţi exclosi v misinnii lor ştiinţifice.
Pentru aceşti aleşi, tnzestrati cu daruri cari depăşesc pe­
oamenii de medie, firava traditie ştiinţifici de la noi înalţă un all
obstacol, no uşor de trecut, care sttnj eneşte activitatea cerebrală.
şi domoleşte zeiai, dacă nn-1 poate opri : na ajută munca inte­
lectualului ciirtorar şi savant, fiindcă nu-i pune la dispozitie su·
ficieola aparaturii de mijloace de lacra ; adică, ansamblul de­
conditii, socotit tn bibliot�ci, laboratoare, public cititor, etc., -
necesar cercetărilor şi studiilor ştiinţifice. Io acest punct tara.
noastrii se găseşte la început : laboratoarele sunt incomplet ame­
najate, bibliotecile insaficient înzestrate şi publicul cititor de
ciirţi ştiinţifice restrtni::i la citi va specialişti. Na rar asistăm la
degradatorul spectacol al închiderii şcolilor, universitătilor, spi­
talelor de Stat, clinicelor, bibliotecilor publice, etc. constrtnse la
acest desniidăjdnit gest din lipsă de fonduri. Stato], care face o­
enormă risipă co gospodăria banilor tării, cheltuind pentru lu­
cruri cari na sunt necesare vieţii . de Stat, priveazl tn schimb -
pe motiv de economii bugetare ! - tocmai institotiile cele mai
'utila vieţii de Stat, sortindu-le sii rămtnii insuficient înzestrate
sau chiar să-şi tnchidA porţile, bloctnd sub chee şi slabele mij­
loace de cari dispun pentru ajatorarea muncii intelectoalnloi şi
cărtararulni romîn - (ca să vorbim numai de această latură a
chestiunii, care interesează tn .mod special aci). Iar tn ceeace
priveşte publicul cititor, numeros şi avid dopii lectură literară.
este redus ca număr ctnd e vorba despre. citirea cllrtilor de spe­
ciali tate, restrlns la specialişti şi Ja cttiva curioşi îndrăgostiţi de
descoperirile ştiinţifice, cari, prin pregătirea lor, pot foarte bine
să urmăreascii activitatea TOmtoească şi tn limbi streioe.

www.dacoromanica.ro
 - 19 -

Astfel el, savantul şi clrtorarol romto, redus la asemenea.

slabe mijloace, are neapărată nevoie - pentru punerea la punct
a lucrărilor loi - de dese călAtorii to strAinAtate, pentru infor­
matii bibliografice şi cercetlri de laborator. Şi dacl se vrea citit.
şi conoscot, este silit să-şi publice operele tntr'o Jimbă streinl
pentrocA - la noi - riscl sl rAmtnl cn cărţile nevtndnte · şi
cunoscut nomai de camarazii loi, a clror apreciere nn tnttrzi&
să vină chiar dacA tşi publică lucrarea tntr'o limbă streinl. Nu
rar asistăm la spectacolul emigrării medicilor, inginerilor şi ar­
tiştilor romtni peste hotare, opttnd pentru avantajele ce li se·
oferă tn alte tAri to locul ltncezirii din ţara noastră, tări cari
ştia s(l utilizeze capitalul nma11, lăsat - Ia noi - to paragină,
neexploatat. deşi mijloace sont şi nevoile sociale o cer imperios.
E de miral'e atonei cA tntr'on atare medio ştiintific cu
mijloace de mancă descomplectate şi stimulent de activitat&
aproape nnl, cerebralitatea, cn cnllnl inteligenţei, ttnjeşte ? E d&
mirare el se remarci. o tndeplrtare tot mai vlditâ a intelectua­
lului romtn de carte şi de eroditie ?
* *
*

Aceastl întreită fîşie de faple concurează la tndepârtarea.

omnlni romtn contimporan de cal'le şi ernditie, tmpingtndu-1 pe
o poziţie oarecum ostilă livrescolni şi intelectualităţii. Şi credem
importanta lor o suficient de motivată replicl pentru acei cari„
condoşi de rântate şi tngnstime de vedere, vorbesc despre „duş­
mani ai inteligentei" vizînd tineretul cărturăresc român, tnglobat
tn noa san alta dintre categoriile analizate mai sos.
Ion Covrig-Nonea.

Lupta anticomunistă în .Belgia

(L�on Degrelle şi organizaţia „Rex")

Despre mişcarea rexistâ belgianl şi despre Leon Degrel le„

condncătornl şi animatorul acestei mişcări, s'a vorbit prea puţin
no numai to presa dela noi, dar chiar şi tn cea străinl. Feno­
menul rexist a fost şi este merea şi din plin lovit de acele arme
laşe, iudaice şi neloiale, de cari uzează agentiile de presă evre­
eşti pentru & ascunde sau a denatura anumite lucruri cari nn-s
tn nota vederilor lor. Conspiraţia tăcerii tn prim rînd, iar ctnd
un e suficientă această metodă, se pone tn aplicare cealalti:

www.dacoromanica.ro
 - 20 -

„Leon Degrelle ? - Un aventurier, on hitlerist, an daş­

man al poporolai, al libertl\ilor populare şi prin urmare al de­
mocra\iei integrale".
„Mişcarea rexistl ? - O copilărie, no foc de paie care va
fi repede stins de aceeaşi concep\ie cetl\enească a . . . democra­
ţiei. integrale". Şi mai departe :
.Degrelle arestat, Degrelle ex­
pnlsat de pe plmtnt francez, Degrelle etc. etc.". Aşa scrie amin­
tita presă - ctnd scrie I despre cei ce . vor înfăptui noal Stat
belgian.
Dar, to definitiv, ce vrea Degrelle ? Ce este această· miş­
<:are rexistă ? Are ea oare aderent.ă to adlncnrile safletalai bel­
gian sao este aşa cam o califică detractorii iadeo-comanişti : „no
foc de paie" şi „o copilărie".
Să vedem. ·

Intr'adevăr Leon Degrelle se găseşte pe linia europeană a

•

marilor aspiraţi ani şi ascensiuni ale „dreptei". El este to prim

rtnd nn iremediabil adversar al Moscovei şi al monstrnosnlai joc
al Sovietelor. Atunci ctnd Kominternol lansase formala frontu­
rilor populare, rexiştii an fost aceia cari a11 lmpiedicat tnjghe­
barea frontului popular belgi1:1n. Leon Degrelle a organizat nn
mai poţin de şasezeci de „meeting"-uri antisovietice pentra. stă­
vilirea comanismoloi ce tncepase a caogrena corpul muncitorilor
belgieni. Incepotal fusese, desigar, grea. Convertirea muncito­
rilor ce alonecao vertiginos pe panta dezastralai roşo a fost
anevoioasă. Acom aceşti muncitori tnşişi vin să îngroaşe falan­
gele rexiste pentrocă se conving de faptul cfl sistemul corporativ ·

al realităţilor vii preconizat de rexişti va rezolva problema mun­

-citorească. ln afară de aceasta, organiza\ia rexistă a creiat sin­
dicate, binroori de plasare, asociaţii de ajutor motoal, cari toate
vin tn sprijinul muncitorului. Ura de clasl, baza sistemoloi mar­
xist, tncepe a fi lnllturatl. Dar Degrelle, la orice întranire, co
<>rice prilej, ln orice covtntare se ridicl tot mai impetuos, tot
mai crtncen, tot mai implacabil împotriva spectraloi sovietic şi
nu se sfieşte să. considere pe cei ce ajută la rlsptndirea ideilor
eomuniste - oricine ar fi ei - ca duşmani legali ai Belgiei. O
Fran\ă a frontalni popalar şi a pactelor co comuniştii înseamnă
un pericol pentru Belgia. Categoric. Iar consecinta firească a
acestui fapt no poate fi alta dectt nimicirea acelor tradiţionale
:şi fireşti legltori dintre Belgia şi Franţa, an poate fi dectt o
de�părţire a onor destine ce ln mod natural, organic oarecum,
păreau a merge pe acelaş dram. Ctteva pasagii dintr'o scrisoare

www.dacoro111anica,10
 - 21 -

a lui Degrelle cltră Francezi, publicată to hebdomaderol parisian

„Je sois partoot• (No. 309 din 24 Oct. 1936), ne dovedesc lă­
murit conceptia rexistă asupra legătorilor co Franţa frontului
popular. Fără 1:1entimenlalisme, fără regrete dopă .alia�ii fireşti• „
Leon Degrelle o spune clar : „Daqs la mesore ou la France lie
son sort ă. celui des Soviets, elle devient an danger poor notre
people el poor la civilisatioo•. Şi mai departe : "Alors, com·
prend-on que noos ne vonlions ă. aocoo prix etre lies ă. un pays
qoi, par son alliance avec Moscoo, ponrrait oons condnire ă. nn
conflit qai ferait, au prix de combien de morts nooveaox, le jea.
monstroeox des Soviets ?"
Şi acest lacro no-I spune numai Degrelle. E o concepţie
ce prinde tot mai mult consistentă to so.Hetul poporoloi belgian.
No ştiu dacă s'a stăruit todeajons asupra sensului adevlrat
al răsonA.toro1oi discurs pe care l-a rostit no de mult Regele
Leopold, dar opinia exprimată to acest discurs are o perfectă
asemănare co aceea a lui Degrelle. Un fapt puţin surprinzător-,
căci dacă e ttdevărat că un Rege e personalizarea şi concreti­
zarea voinţei onoi popor şi dacă e adevărat, pe altă parte, ci
mişcarea rexislă e „tnsoşi poporul care se deşteaptă", atonei po·
tem pătrunde aceste legători şi suprapuneri de gtndnri. De altfel,
a dona caracteristică esenţială a mişcării rexiste, pe lingă anti­
comunismul ei, e puternica, marea credinţă tn institotia Rega­
lităţii. Paul Torrent, rexist notoria, publică tn ziarul Rex (V. „Je
suis partont• No. cit.) no articol care e de fapt o apoteozare a
Regalităţii : „ La ooeur de la nation . bal en lui (roi), el en Ini
vil l'â.me de tont un people. Au milien des partis, ii reste Ie
gage et l'esperance des reconciliations fntnres " . Şi mai departe :.
„La Royaote condoit le penple vers ses destins, soos _ le sigo&
de la noblesse morale el de la dignite. Le roi est aossi no sym­
bole vivant ou se concretisent Ies forces Ies pios genereoses
d'one nation•. .
•

Rtndnri ca acestea sunt fără tndoială expresia noei sincere

admiratii şi în acelaş timp a unei mari credinte în virtotile
monarhiei.
Dar anticomonismol şi monarhismul no sont singurele note
cari definesc mişcarea rexistl. Jose Streel, noul dintre fondatorii
„Rex"-olni, fixtnd ctteva puncte de doctrină (ziarul citat) arată
că „rexismol voieşte să exalte virtotile cele mai adtnci ale unui
vechio popor creştin cam e ceJ belgian, adică : demnitatea per­
soanei umane, solidaritatea oamenilor, respectai femeii şi a ma-

www.dacoromanica.ro
 - 22 -

mei, dragostea de mancă, prestigiul elitelor, ierarhia şi ordinea

tn justiţie, grija de bonul public". Şi mai departe, zice Streel :
• vom căuta ceeace e mai real şi mai sănătos tn sufletul omenesc
� vom creia o societate pe măsura cea tdevărată a · omului".
Această societate nonă, această comunitate despre care
vorbeşte Streel, se va înfăptui nu prin distrugerea arbitrară a
eeeace au creiat veacurile sănătos şi organic, ci prin înlăturarea
artificialnloi şi a împromntorilor ce no se tncadreazl spiritului
naţional şi nu încap în orizonturile sufleteşti ale naţiunii.
În ordinea aceasta de debarasare a societăţii de artificiali­
tate intră tntăi marea grijă care trebue acordată instaurării orga�
nizaţiei familiale pe temeiurile ei fireşti.
Într'adevăr, teoreticienii Stalolni iudeobolşevic, ai acestui
Stat de roboti, Stat-larmă, an văzot în familie care ea doar Im­
primă individoloi cele dintâi modelări sufleteşti, o rezistenţă se·
rioasă. Această rezistentă trebuia distrasă. Şi astfel. sistemul fa·
.milial a fost lovit cel dintăi. Căsătorii libere, răsvrătirea femeii
pentru emancipare, sufragete, lopta împotriva „prejudecăţilor"
·morale, libertinajul sub diferitele lui forme, oşorinţa divorţurilor,
laxul, intrarea evreicei tn familiile creştine, toate acestea an dos
•

la slăbirea coeziunii tn celula familiei şi an pregătit şi pregătesc

.prăbuşirea societăţii înseşi.
Fată de această tentaliv� de cariere a organismului social
.prin slăbirea rezistentei nocleoloi familial, se impun fireşti mă­
suri de apărare. Stalul însuşi e chemat în prim rtnd să intervie
· -.energic pentru restabilirea ·echilibrului familiei (dacă se mai
poate !). Mişcarea de care ne ocopăm înţelege să dea mare im­
portanţă acestei probleme. Ea preconizează intervenţia dlrză a
.Statului pentru întărirea familiei şi pentru a se da posibilitate
,generaţiilor tinere să dacă o vieată morală tn mijlocul familiilor
pe cari ş i le vor întemeia. Jean Denis, deputat rexist de Namnr,
spune textual : „Printre esenţialele fonctioni ale Statului e şi
aceea de a apăra şi de-a favoriza instituţia familiei care este
una dintre componentele naturale ale Statului însuşi".

De carenta familiei ar trebui să se ţină seama şi la noi ;

cei chemaţi ar lreboi să vadă în această carentă izvorul unei
însemnate parti a răoloi de care suferim şi ar trebui să pur­
ceadă neînlîrziat la împlinirea lipsurilor şi la bararea drumurilor
„celor fărl patrie• şi ale celor ce consideră căsătoria şi familia
-ca simple contracte materiale şi negustoreşti.

www.dacoromanica.ro
 - 23 -

Dar, trectnd la altA ordine de idei, am vrea să pomenim

-ceva despre raportul dintre partidele politice belgiene şi miş-
·carea rexistă. ,
. · S'a epos că „Rex"-ol e şi el an partid politic. Această
afirmaţie e contestată tnsă de condocătorii mişcării. Ei reclamă,
dimpotrivă, disolvarea tutoror partidelor cari împart şi sftşie tn
mod dezastruos şi inutil poporul. Se zice îndeobşte : „Rex no
-este cu poporal. El no vine la popor. El este poporul tnsoşi care
se deşteaptă". Acest popor va aboli partidele, va înlătura pră­
pastia care există lotre ţara reală şi cea legală, va instilai sis-
1emul federativ între Flandra şi Walonia, creind onitatea Statolui
şi a naţiunii ; se va tinde la înfăptoirea onei încrederi motoale
între popor şi .governanţi. „Guvernai va trebui să ai bă stabilj_
tale şi durabilitate, iar activitatea parlamentară se va mărginj
la controlai gestionii bonurilor poblice şi la votarea bogetului •
(v. Je suis partout).
Aceste idei pe cari le-am tmfăţişe t în mod soccint în acest
articol stao la baza mişcării rexiste. Ele află încredere în su­
fletol poporoloi belgian pentru că se prezintă în aureola ento­
ziasmolui tumultoos şi sont animate de sinceritatea unui tineret
nepătat. Sufletul acestui tineret belgian care răscoleşte massele
populare e Leon Degrelle. Portretiştii ni-l tnfăţişează pe condo­
eătorul de 30 de ani al „Rex"-uloi ca pe un om extraordinar.
Energie de fier, ziarist de mare talent, pole-nist de temut, orator
strălucit - tnstlrşit înzestrat cu toate calilă'.ţile unui conducător,
calitâţi cari puse to slujba marilor idealuri naţionale ctşligă tn
valoare şi'n rodnicie prin faptul el no merg împotriva firescului
-ci tn ritmul lui.
Mişcarea rexistă e ttnărl. Ea şi-a făcut Intrarea definitivl
1n arena politică tu Noemvrie 1935 printr'nn discurs extraordinar
al lui Degrelle, ţinut la Oourtrai în tmprejorări co totul neobi­
-0inuite. Într'adevăr, în ziua de 2 Noemvrie 1935, „Federaţia aso­
eiaţinnilor şi cercurilor catolice" a convocat on congres la
Courtrai. La acest congres au participat şi vre-o 300 de parti­
zani ai ziaristului Degrelle. Afci Leon Degrelle a cerut cuvtntol.
1-a fost refuzat. Dar acest refaz nu l-a împiedicat să se urce la
tribunl şi să aronce cele mai teribile acozaţiuni lumii politice
,şi financiare a Belgiei care întreagă era de faţă. A fost, desigur,
calificat acest incident drept „sLandal", dar momentul acesta a
1nsemnat o rupere cu lumea veche belgiană ; o lame nouă înce­
pea sl mijească.

www.dacoromanica.ro
 - 24 -

Peste ctteva Ioni dela această cnrajoasfl afirmare„

numai
mişcarea rexistă a tntronit la alegerile din Mai 1936 un număr
de 270.000 de voturi şi a putut trimite deodată tn Parlamentul
din Bruxelles 12 senatori şi 21 de deputaţi. E ceva ce demon­
strează fără alte comentarii proportiile neobicinuite la cari poate
ajunge tn scurt timp „Rex"-ul lui Leon Degrelle.
MonarhistA, anticomunistă, corporatistă, tradiţionalistă şi,
ctt e sănătos, progresistă, mişcarea rexistă belgiană lucrează zi
de zi la creiarea unei ambianţe sufleteşti care va dace ·la tnfăp­
toirea noolai Stat belgian.
Toate indiciile ne-o dovedesc.
Şi izbtnda lui Degrelle no poate tnsemna dectt biruinţa fi„
rescului şi a naturalului tmpotriva construcţiilor arbitrare şi hi­
bride, izvortte din creerul unui degenerat ca Marx.
Ea no poate tnsemna dectt tncă o verigfl tn lanţul ce va
încătuşa nebunia iodeo-bolşevică. Aurelian Ropceanu.

Taberele de muncă obligatorie

Acum cinci ani tn urmă dacă saluta cineva co mtna dreaptă
ridicată tn sos, era privit ca o raritate ciudată, ca un trăznit
san un biet imitator al fascismului. Astăzi toti copiii de şcoal�
sunt obligJ\ţi să se supună acestei trăzneli şi tocă de imporl
străin. „Spiritele culte" ale vremii comentau cu mare aprinder&
„decăderea valorilor omeneşti superioare" prin introducerea or­
ganizaţiilor militare tn viaţa tinerimii. Astăzi profesorii şi tnvă­
tltorii noştri sunt foarte fiatati de insignele militare, pe cari le„
poartă ca o distincţie, co glodul nemărturisit de-a fi mai ttrziu
sau mai cortnd mari demnitari ai statului Dar de ce să na.
. . •

mirăm de toate aceste ? Dreptul de a ne mira l-am �ierdut d&

mnlt tn Romtnia.
Ar putea fi aduse, tn această direcţie, multiple exemple din.
diferite ramuri de activitate. Toate ar confirma o situaţie de·
băigoeli tn viata socială a Romtni�i actuale. Cele mai paradoxal&
reforme stau alături ; ele emană de la aceiaşi oameni, convinşi
luptători pentru două diferite idei sau. mai bine zis, pentru
n1c1una.
• •

Dar fenomenele sociale · no pot fi tndeajuns tnţelese nici­

odată numai prin prizma prezentului. Faptul social trleşte din
trecut. (Un mare sociolog francez spunea că morţii sunt mai
mult ascultaţi tn,viaţa socială dectt contemporanii.) Starea Ro-

www.dacoromanica.ro
 - 2f> -

· mtniei actuale, a guvernelor romtneşti, tşi gikseşte rădăcini tn

·evenimente politice de acum o sotă şi mai bine de ani.
Mişcarea legionară s'a născut co tendinţa de-a revoluţi ona
spiritual Romtnimea pentru a o vindeca de plăgi adinci şi de
multă vreme infiltrate tn viata noastră naţională. Astfel s'a ivit
opoziţia pe plan spiritual, politic şi economic tntre Legiune şi
restul partidelor politice din ţară. Vom clota să punem fată tn
faţă idealul tineretului c o interesele democraţilor, pentru a scoate
ca attt mai mail tn relief absorditatea măsurilor noi, de factură
specială, pe cari le i a u guvernele Romtoiei Mari.
Anul 1 829 are o importantă considerabilă gentru viata eco­
nomicii şi socialii a principatelor romtne. Pentro că Statal bur­
ghez al Romtniei secololai XIX şi XX no s'a „tofiinţat" odată
cu aşa zisa revoluţie de la 48, ci el este rezaltatol unor pre­
faceri sociale anterioare. Şi anume, mai ales de la 1829 tacoace,
se formează-clasa noaă a micilor proprietari, a comercianţilor
şi a industriaşilor. Burghezia zisă romtnească - şi locral no
treboe aitat - nu s'a format pe lingă clasa aristocrată, boe„
rească, pentru a Ina, mai ttrzio, o atitudine de opozitie fată de
aceasta, ca to Apos, ci ea este to marea ei majoritate formată
din elemente străine, infiltrate tn tari'l şi avlnd ca prim efect
dispariţia. vechilor bresle de meşteri şi negostori romtni. Din
capul locuiai treboe observată marea deosebire între fostul Stat
borghez italian, francez sau german şi Statal burghez romtn.
Foarte bine relevă Şt. Zeletin tn „Burghezia romtai'l" că, ajon­
gtnd la conducerea Statoloi, toate burgheziile an introdus tn po­
litică spiritul economic, individualist.
Dar aceastii constatare nu poate fi aplicată la situaţia din
Romtnia, dectt cu corectura că, aci, introducerea Statului bur­
ghez a dat străinilor, mai ales Jidanilor, an extraordinar ascen­
dent asupra politicii ţării. Guvernele şi partidele Romtniei mo­
derne reprezintă interese economice şi interesele oamenilor cari
condoc economia. lată el borghezirea Statului romtn are o altă
semnificaţie dectt tn Apos. Co attt mai mult principiile de bază
ale partidelor democratice romtneşti, importate din Occident, sunt
absolut alături de realitate. Ce apără guvernele Romtniei ? Liber­
tăţile cetăteneşti ? Ale căror cetăţeni ? Aplră libera prosperare
a economiei naţionale ? Care economie naţională ? Apără presa
romtnească? Apără constituţia şi marile instituţii naţionale, folo­
sindu se de ele prin presiuni sau linguşiri ?
-

In această stare de lucruri a apărut Legiunea. Doul mari

www.dacoromanica.ro
 - 26 -

probleme se cer deslegale: 1. formarea unei elite politice naţio­

nale, peste orice semne de partid, independentă de economic ;
deci neaservită intereselor străine şi 2. reducerea burgheziei la
rolul ei primordial por economic, prin crearea clasei economic&
romtneşti şi creştine. Antibnrghezismul generaţiei tinere nu tind&
la introducerea unei economii comuniste, ci la normala divi­
ziune a muncit sociale, prin care politicul sd se separe de eco­
nomic, fiind, totuşi, ambele coordonate de marile interese ale
naţiei şi ale Statului romîn.
Pentru a putea realiza acest ideal sociJtl, Legiunea a tre­
buit să vină cn nn non spiri t de viaţă morală, socială. S'a impus
o nouă tactică de luptă, avînd ca supremă încoronare crearea
Jegionarnlni, a omnlni politic ostaş, crearea Legiunii, adică a
unei nnităti sociale gala de luptă, perfect disciplinată, erarhizată
şi insofleţittl de nn irezistibil avtnt. Date fiind alte teluri, şi mij­
loacele de înfăptuire an trebuit să fie altele. Astfel lumea poli­
ticianistă şi legionarii s'an despărţit radical. O prăpastie s'a des­
chis intre aceste donrt lumi deosebite ca ideal, ca mijloace de
înfăptuire, ca vtrstă, ca istorie.
Bine înţeles lupta a fost inevitabilă, Şi intradevăr, ase.liaţi
de legionari, democraţii au trebnit sii-şi piardli o poziţie dopă
alta. Poporul a început să no mai creadă nici în vorbele lor,
nici în metodele şi sistemele lor. Cam de trei ani încoace, a
intervenit o nonă fază în această luptă. Asediaţii an adoplal
•

metoda combaterii dnşmannlni prin propriile sale mijloace. Mai

tnliiu şi-ao spus : atenţie la tineret. Ni se laie urmaşii. No vom
mai avea oameni, cari să ne continue opera (!) Atenţie la
• . .

felul lor de organizare, atenţie la toate inovaţiile, pe cari le

aduc. Zis şi făcut. Apoi au pornit să plagieze ! Şi an plagiat cu
ferocitate, mindri de inţelepciunea lor nemaipomenită, încintaţi
de marile lor întreprinderi. Socoteala a fost simplă - „toate
. lacrnrile mari sunt simple" - : vom face noi legiuni, îi vom
duce pe aceşti tineri nebuni tn marşuri, îi vom pune să ctnte,
să salute, ii vom trimite l a ţară cu scopuri culturale, le vom da
uniforme. Ce le va mai rămtnea ? Vor dispărea. Nu avem în
faţa 11oastră decît nişte băeli prea expansivi" fiziceşte (ce erodă
aser�inne !), pe cari exercitiile „to aer liber" îi vor linişti deplin.
ln sfirşit, avem ultimul plagiat, foarte recent, în plină coacere :
obligativitatea taberelor de muncă I 1).

1) .Ante-proect de Jege asupra serviciului muncii obşteşti•, .Universul•

Nr. 303, 2 Noernbrle 1936, pag. 6.

www.dacoromanica.ro
 - 27 -

SA presnpnnem cil măsura este pasă în practică de cltre

guvern. Patra puncte vom trebui să analizAm tn legi.tură cm
aceasta : 1. Care ideal nrmi.reşte, care scop practic ; 2. Cine va
conduce şi organiza taberele de mnocă obligatorie ; 3. Cine va
lucra în aceste tabere ; 4. Ce rezultate vor da.
1. Scopul cu care an fost înfiinţate taberele legionare este
to primul rtnd educativ. Educativ în sens general omenesc, des­
volttnd însuşirile de manei., de organizare şi de iniţiativl ; edu­
cativ în sens civic naţional romînesc, edactnd pentru romtnism.
pentru o simţire comună naţională. Paralel cu acest scop ideal,
practic se tafăptnesc o somă de lucrări folositoare vieţii reli­
gioase, şcolare, sanitare, economice. Art. 1 al anteproectnlni
amintit to notă spnne : „to vederea apropierii între ele a dife­
ritelor straturi sociale, a pretairii muncii manuale, a completi.rii
educaţiei tineretnlui prin o mancă temeinică şi rîndnitA şi a
executării de lucrări folositoare ţării se întiinteazâ serviciul
muncii obşteşti ". Oare este acest scop atît de non ? N a mai
există alte mijloace de apropiere a straturilor sociale ? O nonA.
lege. va face acest lucru ? Dar de ce să na precizilm fără prea
multe comentarii I Soopnl este oprirea tiaeretnlni de-a se putea
educa tn tabere legionare.
Comuniştii, socialiştii, - jidanii - îşi an şi îşi vor avea
taberele : atelierele şi întreprinderi1e lor, tn cari domneşte nu­
meros mnllus pentru Romtai. Ci pentru că şi Românii an intre·
prins instituţii de educaţie, de refacere a sufletnlai naţional mo­
leşit, li se opune azi legea muncii obşteşti. Scopul practic al
acestei legi e coprine tn Cap. V (Sancţiuni) Art. 26 : „Organi­
zare, concentrări de tineri de orice vlrstă pentru executarea de
lacri.ri sau tabere, sub orice formă ar fi ele, de către persoane
particulare, asociaţinni san grupări politice san altret tmpotriva
prevederiJor legii de faţă, este înterzisl. . Încălcarea acestei
. . •

dispoziţii este pedepsită cn închisoare de la 1 la o ani 11 •

2. Cine va conduce şi va organiza aceste tabere ? Bin&

înţeles nn comitet.
Se înfiinţeazl nn organ consultativ pentra tot ce priveşte
organizarea acestei munci şi a centrelor de adăpostire a tinerilor­
chemaţi san voluntari (cei de dopă vtrsta de 21 ani), numit
nComitetnl serviciul ni muncii obşteşti". El are scopul de-a refera
şi a face propuneri . . . Va fi compus din 5 membri : an delegat
,al Ministerului Instrucţiei, noul al Apărării Naţionale, nnnl al
Ministerului Sâaăt�ţii Publice şi Directorul muncii de Ia Minis-

www.dacoromanica.ro
 •

- 28 -

1erol Moocii. Art. 23. „Centrele de adăpost (taberele) sunt pase

sob conducerea onor condo.cători recrotati dintre ofiierii activi
sau de rezervă, cari dovedesc că posedă no titlu universitar sau
o şcoală superioară•. Art. 2f> „Io centrele de adăpost se aplică
tn total programul de activitate '61 pregătirii premilitare, prevăzut
tn legea pentru pregătirea premilitară din 11 Mai 1934".
De fapt conducerea o vor avea oamenii cari lucrează de
după culise, francmasonii şi jidoviţii (Căpitanul a arătat tn Me·
moriol adresat M. S. Regelui că aceste măsori pornesc d i n ace­
laş spirit francmui;1onic ca şi cel care a condus ptoă acum po ·

litica noastră externă). Doar şliut lacra este că Ministerul Muncii

mişună de lot fel ol de fu nctionari şi diurnişti corifei socialişti şi
eomnnişti, cari tşi ţes pînzele lor de păianjeni veninoşi. Se mai
ştie deasemeoea el tn ultimele alegeri la Camerele de mancă
liberalii an cartelat co comuniştii şi au împărţit, frăţeşte, locurile .
•

Să presupunem că intre omilii condocAtori de tabere (ofiţeri,

ofiţeri de rezervă, tavăţători, profesori, etc.) vor fi oameni de
inimă şi de ispravă, Ce vor putea râce dtnşii tn aceastl atmos­
feră ? Oamenii aceştia sunt hamalii tuturor reformelor, proecte­
lor şi contraproectelor politicianiste. Toată această nouă protipen­
dadik se va organiza, reglementa, birocratiza. De trei ori tn fie­
care zi vor sosi instrnctioni de la foruri le superioare (Binevoiii
a Ina l a cnnoştinţlk că, conf. cutare şi cutare, nu se mai . • ) Se
.

vor organiza, apoi, cursuri : de vară, de iarnă, de seară ; pentro

bărbaţi, pentru femei, mixte. La armă, se vor face şi mari ser­
bări naţionale. Poetul - copleşit de attta farsă - ar încheia :
„dar sufletul nu va fi acasl".
3. Cine va lacra în aceste tabere ? Iar, bine înţeles, tinere­
tul. De ce no şi blklrîoii ? De ce ? Na s'ar găsi pe an timp liber
de-o lonlk pentru domnii bătrtni ? Doar e vorba de tnfrl\ire I
Atonei ? E ridicolă întrebarea ? Dar e ridicol sl schingiueşti
tinerii cu tot felul de organizaţii, serbări, sisteme de educaţie,
programe, etc. I Ce mai vrau politicianii de la acest tineret ?
Vrau sii-1 robeascl ? Să-l zogrume ? Ce gtnd înalt îi va chema
pe tineri tn aceste tabere ? Pilda politicianilor tn automobile ?
Total va fi o parodie sinistrl. Dar aceastl armlk are două
tlişuri, să se ştie I
4. Ce rezultate vor d a ? Rezultate admirabile: lichidarea re•
gimului francmasonic, nesincer, de proaste şi meschine plagiatori .
lşi poate cineva imagina oprirea cnivr. de la muncă benevoli ?

www.dacoromanica.ro
 - 29 -

Se poate stăvili voinţa caiva de-a ajuta. pe un om sărac sau de-a

lacra la ridicarea anei biserici ?
Suntem din nou tn faţa anei încercări de corapere a caren­
tului naţionalist, sănătos şi puternic, care creşte pe zi ce trece.
Rezultatele taberelor obligatorii sant ta funcţie de lapte tntr&
partide şi Legiune. Na-şi dau seama oare politicianii cil li se
aproprie sorooul, scadenta poliţelor prea mari, pe cari Ie-au
semnat? No vrao ei să tnţeleagA că Legiunea este prea pater­
nică pentru ca să poată fi rasă de pe pămtnt? No cunosc marea
ei popalaritate şi mai ales mistica netnfri.cată a luptătorilor ?
N'ao avut timp ptnA acuma să vadA semnele trimise de la
Dumnezeu că Lt>giunea a loat fi.inlA spre a mtntoi o ţari p&
pragul pră.boşirii morale şi material e ? Sao, poate, vrau să facă
experienţe, conductnd ţara la anarhie, pentru ca apoi să-şi apel&
mtinile in nevinovăţi e ?
Pentrn legionari se impane aceeaş ţinoll de credinţi nes­
trlimutată tn victoria deplină ; disciplină, mancă şi jertvă pentro
CApitan şi Legiane. Mişcarea legionară este prea adinc ancoratl
tn credinţele şi nădejdile cele mai profande ale acestui neam„
ca sl poată fi deviatA de Ia ţinta ei de ori şi ce vint, sttrnit d&
cntari elemente intrase. In zorii fieclrei zile de tabArA legionară
şi tn fapta! serii, ctnd se ridicA şi se coboară pavilionul, se ctntl
ctntecal legionar, tn care sunt următoarele doal versuri :

Un dram avem : peste morminte ;

Un steag ne-ac;operl pe toţi.

Leon Jopa„

www.dacoromanica.ro
 - 30 -

R EVISTA CĂRŢILOR.

Eugenia Sperantla, Principit fundamentale de filosofie

juridică. Cluj, 1936. 227 pg. Lei 225. Acest tratat apare ca pu­
blicaţie a Facultăţii de drept din Cluj ·Şi întruneşte toate condiţiile
unei orientări sistematice în domeniul filosofiei dreptului. Prima parte
ne dă o .filosofie a spiritului" care desleagă problema logică a "im­
perativelor apriorice ". Partea a doua cuprinde o axiologie (o teorie
a valorilor) pe care se sprijină sistematizarea ierarhică a principiilor
şi normelor juridice. Funcţiunea socială a dreptului este o spiritua­
lisare a vieţii umane ; acelaş scop îl urmăreşte şi educaţia. „Ordinea
de drept coustitue o apariţiune socială care ar avea de îndeplinit
intre adulţi acelaş rol ca şi normele pe care educatorul le prescrie
copilului. lntr'adevăr: dreptul pozitiv, spiritualizind, educă". „Dreptul
e o cale către progresiva dominaţiei a spiritului în Univers".
Constantin Noica, Concepte deschise în istoria filosofiei
la Descartes, Leibniz şi Kant. Bucureşti 1936. 120 pg. Lei 60.
Cu impresionantă erudiţie şi vădit talent de dialectician, autorul ex­
pune şi analizează cu spirit critic „conceptul de mathesis universalis
.
la Descartes", cercetează „Elementele pentru o scientia generalis la
Leibniz" şi încearcă să facă un pas înainte în lămurirea „Problemei
lucrului în sine la Kant•. Cartea aceasta înseamnă o reală îmbo­
găţire a literaturii filosofice romîneşti.
Eugen Neculau, Problema ridicării satului romînesc. Iaşi.
1936. pg. 30. (Extras din Anuarul Seminarului „Veniamin Costache).
După o largă şi bine documentată expunere a problemei, care ocupă
partea principală, autorul ne dă, ca adaoa, o dare de seamă asupra
„Univer sităţii populare Ungureni" şi, în sfirşit, o bibliografie
asupra celor scrise despre mişcarea culturală şi economică dela Un­
gureni. Recomandăm această broşură cu toată căldura tuturor celor
-ce se ocupă de problema ridicării satul ui. Autorul arată toate greu-
•

tăţile ce se opun activităţii culturale la sate, dar în acelaş timp îşi

exprimă convingerea, verificată prin experienţa proprie, că prin muncă
·stăruitoare şi bine chibzuită se pot realiza. mai i progrese.
Activitatea ,,Frăţiei ortodoxe romîne" din Arhiepiscopia
Slblulul pe anu,l 1935-1936. Sibiu 1936. 16 pg. „Frătia ortodoxă
romînă" (F. O. R.) este o asociaţie religioasă pentru Romînii · orto­
,docşi din mitropolia Ardealului, Bănatului, Crişanei şi Maramurăşului •

Scopul ei este întărirea spiritului 9reştin, apărarea Bisericii

. ortodoxe
:şi a Statului romîn.

www.dacoromanica.ro
 - 31 -

In anul 1935-1936, asociaţia a desfăşurat o bogată şi rodnică

activitate : serbări, conferinţe, şezători culturale etc. Preşedinte al
asociaţiei este d-l Ioan Sandu, secretar general d-l Dr. Lucian
Bologa.
Traian Brăileanu.

REVISTA REVISTELOR. -

• Iconar. Subt conducerea d-lor Liviu Rusu şi Mircea Streinul.

Cernăuti, str. Dragoş-Vodă laterală 9 şi str. Dr. Mikulicz 1. An. II,
No. 2 (Octomvrie 1936). La locul Îlitîio o dare de seamă a d-lui
Leon Ţopa asupra „Cărţii Căpitanului", subt litiul Cartea invierii
romtneşti. lutre numeroasele. dări de seamă asopra acestei cărţi,
celei a d-lui Ţopa trebuie să i se dea un loc de fronte în temeiul
pătrunderii în spiritul scrierii Căpitanului şi al sintezei judicioase a
conţinutului. D-l Mircea Streinul continuă cu descrierea. dramatizată
a ororilor săvirşite de jandarmii austriaci împotriva ţăranilor romini
în anii războiului. D-l Barbu Sluşanschi analizează fenomenul dra­
gostei, considerîndu-1 ca fenomen fundamental al vieţii ; el opune
.anioialismului egoist şi depravat", „drăgostea pură, ca o flacără
sacră în care viaţa omului se consumă spre a da naştere altor vieţi,
taină sublimă care scoate din turma primitivă pe individul chinuit
de izolare şi-l încadrează grupării umanizate, familia". PClezii, Cronici,
Insemnări. (Abonamentul anual la Iconar este 60 lei). • Buletinul
A. O. I. R. Red. şi Adm. Bucureşti, B-dul Take Ionescu 31. An.
XVIII. No. 10. (Oct. 1936). Acest număr continuă publicarea (în
peste 200 pg.) comunicărilor prezentate pentru al Xlll-lett. Congres
A. G. I. R. laşi, Oct. 1936, rinduite după secţiuni : I. Probleme
profesionale, de muncă şi învăţămînt ; 11. Agricolă, silvică, ape ; lll.
Program naţional de lucrăl'i publice ; lV. Industrializarea ţării; V.
fregătirea tehnică a apărării naţionale ; VI. Probleme tehnice şi eco­
nomice ale Moldovei, în total 34 comunicări, toate interesante, te­
meinic documentate. Unele din aceste comunicări, amintim de pildă
O soluţie ln problema şomajului 1cmfnesc de ing. Eugen Oh.
Răuţă, ar merita să fie analizate mai pe larg şi -- mai ales -- să
trezească dorinţa şi voinţa de aplicaţiu1�i practice. • Sociologie
Romînească. Director D. Ousti. Red. şi Adm. Bucureşti, Piaţa
Romană 6. An. I, No. 7-9 (fulie-Sept. 1936). Arest număl.' triplu
are un conţinut bogat şi variat (104 pg ). Locul prim îl ocupă studiul
d-lui Qustl privind Temeiurile teoretice ale cercetărilor monogra­
fice. 11 Unele nedumeriri exprima.te în ultimul timp faţă de lucrările

www.dacoromanica.ro
 - 32 -

monografice, lăsînd la o parte cele pornite din sentimente peraonale

sau resentimente (Ovid Densuşianu, Traian Brăileanu etc.), îşi au
origine11 tot în lipsa de cunoaştere exactă a concepţiei noastre socio­
logice. lnfătişăm prin urmare pe scurt, dar integral, sistemul nostro
de sociologie, şi vom reveni asupra aspectelor parţiale şi a metodelor
de lueru pentru mai multă adînciro şi o mai bună lămurire. Ca să
uşurăm înţelegerea celor ce expunem, publicăm şi schema grafică a
sistemului, cu rugămintea ca cititorii să o folosească alături de ci·
tirea textului". Nădăjduim că prin acest studiu şi cele ce vor veni,
d-l Gusti va reuşi să imprt}.ştie toate nedumeririle - afară de cele
senti- şi resentimentale . .• Celelalte studii (5) aparţin monogra­
fiei. La cronici însemnăm interesanta dare de seamă a d-lui Traian
Herseni asupra „Metabolismului social". Recenzii şi Însemnări. nu­
meroase şi bine scrise. • An. I, No. JO (Oct. 1936). D-l Ousti ne
dă în continuarea studiului din No. precedent, un articol „Cercetări
parţiale şi cercetări integrale sociale". Urmează 3 studii din domeniul
monografic de H. H. Stahl, /. Făcăoaru, D. Ţiculescu. La Cronici, par­
tea a doua a dării de seamă asupra „Metabolismului social" de d-l Tr.
Herseni, care la Documente expune şi un „Plan de lucru pentru studiul
moralitătii săteşti". Recenzii ' şi Insem nări. • Făt-Frumos. Director
Leca Morartu. An. XI, No. 5. Număr închinat „Genialei protago.
ni1:Jte a artei romtneşti Agata Bîrsescu", cu un interesant studiu de
d-l Victor Morariu : Agata Bîrsescu şt Bucovina. Din bogatul
cuprins: D. Murăraşu, Eminescu şi Oxenstiern. „Multe şi mărunte",
„Cronică" de d-l Leca Morariu. .

Traian 8rălleanu.

Am mai primit la redacţie:

• Libertatea, Bucureşti Calea

, Victoriei 63. • Qlasul Strămoşesc,
Cluj, str. Baba Novac 1. • Ogorul, Bucureşti, str. Brezoianu 3. •
"Ideea Naţionalii., Buzău, str. Nae Stănescu 49. • Cuget Moldo·
venesc, Bălţi. • Chemarea, Iaşi, str. Cuza Vodă 17. • Cuvlntul
Satelor, Lugoj şi Timişoara. • Cruciada, Bucureşti, str. Radu dela
Afumaţi 16. • Valea Blrgăului, Prundul Bîrgăului, Năsăud. •
Omul nou, Brăila, str. Rahovei 76. • Chemarea, Botoşani, • Tri­
buna Basarabiei, Chişinău. • Pagini Uterare, Turda. • Cuvtntul
nost1u, Organ al Asoc. învăţătorilor din jud. Dorohoi.

www.dacoromanica.ro
 •

/
•

' •

•
•

'

• •

'

•
•

•
• „
•

.
•

d
ao
WWW•-
I DJ
C>�
--
1
1�
1�
,,
�
,�
al&l
ni_
ca_
,ro