Anul IT Hai sa dam mand cu mana cei eu inima romanaCoPMUL - © .Paulo, Tunic~August 1952 — Pepteoosecsesboasasedtocasceccosescoscoabeoa0e0 “simindrorun ’ Pigogte "i a faring sém&n&torul: §i'n_ brazda neagré, umeda de. round, Arunca& 'ntr'un noroc vie f& noua, Pe. one va lega-o viitorul. * Susana eriunjele pe bulg&ri, ploud: Speranfa, dragostea lui-sfanth,dorul |. es De-a 'mbelguga’ eu. munca lui ogorul, ; ek . Le samn& du” manile-amandoud. . Trudegte, fheMtérule de bine, ~~ Yeni-vor, rojuri, alyii dupa tine §i vor culége rodul - bogé}iesLa UN SFERT TE VEAC.., MU ee seldizeros cerelai i400 naftoani: uniren dior intr'un singur Stat, gonerafia care luptaso p. Tor Row rca chonassh agi goles ondatror Llplinita,ccheiiorkeq'Ts 2Rtrec Ha odptignts ouatite souciun gi serifieil,1i ‘conforen “gre icte @e4 e¢ bucure de acun in pace #1 tihnd do roadelo oi. dopigPtul iyi de 1ecrini ai unui popor chinuit de ncdroptipigi inpitet clilere,erau fascinafi de strdluciroa soarolui of inet ie Barice pi lui,astfol o&,pontru nonent ocl pufin,orau or Jincapavfit’s doscrva nofli co so sdunaa po nbet hy ea o neagré ancninfare pentru insdgi fiinja jgite.. ValrEteia ropie,onro inoondinse fart-colos deln risiri¢ oy weg acun 9d so extindé pesto intregul continent,constitea’t im WA peisosaio. 0 aubostinare a "poricolulut” ropa seieet™, © 4 fetele pentru fara noastra Care nunpi vindfoase tong *Yo le din razboiu gi se gicca abia 1a inceputil fess de ison Tent vg conunieté oc inflitr-ss ge 101 91 pc ooloyg} inipenieere* maigilor nosstro gi procesul do cintaninare inttpace et ind-in nodiul oraglor, - in atoliore,fabrict pi eases dao, ment era ins& festul,sa ined fon, phtase ica 9 culté « farii,se t ris itimanifostarilo desi ee caeorente, pand a +g de gandit. "Profcsorii Universitatii(in gpcpa este vorba de o. Jyataré do un grup foarte ctr et sorau partagii ageleingil ,do etanga. Profesorul Paul Bujor,unul : @in cxpgnenfii miso ijii,rostiso chiar lapiaer in plin’Senat al Reomacd Th dela Résirst*,adick do pect Nistras hockens nig js waa easta esorilor,cari considcrau ca “barbaric Piaee Atteea don@listdja avut oa cfect desorient: one cu proctitis de nafionali. lo gnticonunisa." Toate adestea ajungea casi ingrijorars tuturor scolora osek avo le Neanului Pie wittorul paris. e pute parfi 4le Peril ec setnaleu nen: ifestapii de stradé, sarap ge diapole fopit Rte do "jos atnata", "jos ” tgp ttaize0’ revolufia "trilased Rusia’ sovieti- cae nn uhn eruncasera gi ei af scare, dc; 7a da rod in sanul popu- ogor fertil printre ole- @ gi du Neam= treceau sub ochii indiferenfi gi nu araro- r chen: a veghea la Bese lay # propi= ra un popor di lin de inoredore,tranele” gectinisay ee ‘ petit gs a cla, ucatoare de dupé rAzboi, reac uncaeh i férani fats Ci ochi,nici urechi 78; probloncle ofpitsic, emt 20 Punesu dn oole “tinbart de zréaanta: com Romania introg.té Se ab iceneea ee c&dere pl in ab impinse’ pe ultinul’pian. Fares of i rispéntig in fats carcia sc gisca nayia,de prapastia intaaosta cavoo péndoa. far nu nunzi ed nu ge'facea Rime pentru staviti= ren ourentului dela rasérit,oi ,congtient eau incongtientsprin Promovaren orupfici ot necinstes in vinga publica gf peivete; Printr'o serio de neafiptanl sivarpite ibpotrive. antorsogon d= falc alo poporulut,so oultiva un cLimt propioe dosagregteli gf haosulul, Se nai adsuga Ia toate accstoa gi tolorenge dusk padk la-oxtren £22 de 0 sean do clonnte strkinoyoari de dupa para Vanul droptuziior demooraticeyunclteau impotriva poporului $t Statului Romain. : Nie fort deeds snetinetul sinktos a1 neftes noastre ae lin geri cinatiti gi cu frica lui Dumozeu,cglita in eursul socklan Felon ingeroiel,osre,in elipt cuprenl & gtiut, sf Slengd Gram cel adevérat, dtuml’ spro Viay gi lunin&. Prin tincrelo lud vlé- sfere,neamul’s inceput si simt&,Sé intuiascd din care parte 41 pandoa noua prinojdic. r 4 yonit ‘inpal ei reounoagton inet rgit norttal. gcelor "copii nosscultitori", - adevarati llceferi si Aostinului,rdsirifi os prin minunc,in’ceasurile dc nari nolinigti gi print jdic, #4 en Foot oct ont au dat ciara, gi tot of fu shat! coi dintdi cart au "incins sibiilo neamluit Yntru apdrarca lui, Gandul ni poart& inapoi, 1a agei bécfi de. liccu cari se adu= naw intr!asouns (ce crddé*ironie!),in pAdurile Dobrinei spre a discut gi hotira:."ce vom face dadh vor voni bolgevicii peste noi?" Taf unul dintre ei,cu numele Cornoliu Codrednu, a dat so- lufig: "Dacd armata bolgevicd va tréce Nistrul gi apo Prutul,a- jungind sf inoaloe locurile noastre,noi ea nu ne supunem,cl sk ho rotragem cu tofii in p&dure inermafi.iiei s& organiza un cen= tru de eofiuno gi'de rozistonzé romameascd...” r Agestea eral preceuparile unui tinerot,abia ogit din vareta copildriei; in suflotul lui sensibil r&gunaso inst mrca chemre @ Neamului, = chemare pe caro “cei bétrani" nu mai tran pesemne in stare ‘sto audd, nici s'o ingeleagé. + -,0 man&. de tineri ridicascré un steag, Sunasors ae inh Fa aed degteptirii noama}ui,chomindu-) lao viapd nou. Jera trebuie trézité din somolenfa-i bolndvicitas& in care fugese scufundaté do o BeewdonelAtd conduedtoare cgcieté gi Lipeitd de sorupule. | Stegéml tinerei generayii ce-pi fécea Intrarea pe.arena istori~ e4 Pondiegti, era Comeliu Codfeanu, - Capi tanul» Prin Btifudincs de mare curaj gi neprecupe it patriotism de mongtrate, cu prijejul eeitapiilor Jomniste dela tagi, Cornelin Céareanu, actionand in numedo tinerei gonerafii do dupé r&eboiu, a précizat odata pontru tosdesuna pozifia accsteia fapa de. come nian Dar od4+f cu {afrdugorpn ‘prime jdiei_comuniste eub forma a= cutisin care so prezentase in anii de dupa r&zboiul nostra de tregire, so impunos gi o cét mi, grabnic& indreptare a colorial- te Tabata un stad este condui do o aga ish "elité™ formaté ‘din tot co-are el mai réu,mai nesdndtds,mi stricat, este oare admi- sitaitee eieavatadied mai, intrebe déce statul sé ruineag&? Lath ‘ in oare tre= et A aeere f peaticre pete case ¢.tlnp cu milté, congti inolosi tate era’ meron nindni nu~pi d&deA geana do asset