Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
FACULTATEA CONTABILITATE
DEPARTAMENTUL “CONTABILITATE, AUDIT ȘI ANALIZA ECONOMICA”
REFERAT
Tema: “Contabilitatea operaţiunilor de
export în Republica Moldova”
A efectuat:
Studenta gr.CA-181
Invațămînt cu f/r
CRECIUN Andriana
A verificat:
dr.,conf. univ.
CECHINA Ecaterina
CHIȘINĂU, 2019
1
Cuprins:
INTRODUCERE
CONCLUZIE
BIBLIOGRAFIE
ANEXE
2
Contabilitatea operaţiunilor de export
3
raportul dintre aceste componente influenţează în sens pozitiv sau negativ creşterea economică
generală.
Diferitele aspecte sociale şi politice ce rezulta din activitatea de comerţ exterior sunt
necuantificabile prin sistemul de contabilitate, acestea fiind încadrate în categoria efectelor
neeconomice care influenţează pozitiv sau negativ economia unei ţari.
Orice activitate de comerţ exterior necesita dirijarea de către stat a acestui gen de activitate.
Unul din factorii principali utilizaţi de stat este reglementarea vamală. La 17.02.2008 Parlamentul
RM a aprobat legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr.XV MO nr.46-50 din
25.03.2008 prin care s-au operat un şir de modificări esenţiale în legislaţia vamală privind
determinarea destinaţiilor vamale şi a regimurilor vamale în cadrul acestora, reanimarea depozitelor
provizorii, reglementarea obligaţiei vamale separat de cea fiscală.Prin această modificare au fost
introduse standardele vamale europene şi în RM.Totodată au fost concretizate şi caracterizate
regimurile vamale.
Regimul vamal reprezintă totalitatea reglementărilor vamale care determină statutul mărfurilor şi
mijloacele de transport în funcţie de scopul operaţiunii comerciale şi destinaţia mărfurilor.
Regimurile vamale definitive sunt operaţiuni de o singură dată prin care mărfurile se scot
din supraveghere vamală şi se pun în circulaţie liberă necondiţionată fie pe teritoriul vamal, fie în
afara acestuia cu aplicarea dreptului de import sau de export şi măsurile de politică economică
respective. Caracterul definitiv este conferit acestui tip de regim de faptul că procedura de vămuire
prevede încasarea obligatorie a dreptului de import sau de export. O altă trăsătură a regimurilor
definitive este încheierea acestora care se face numai prin acordarea liberului de vamă şi punerea
mărfurilor respective în circulaţie necondiţionată.
4
În consecinţă, un regim vamal definitiv nu poate figura ca un regim vamal precedent şi nu
poate fi continuat de un alt regim vamal. În acest context reimportul sau reexportul mărfurilor sunt
proceduri vamale care încheie alte regimuri decât cele definitive.
Regimurile vamale suspensive sunt operaţiuni cu titlu temporar care au drept efect
suspendarea temporară sau parţială a drepturilor de import sau de export. Pe toată perioada aflării
mărfurilor sub regim vamal suspensiv, acestea se află sub supraveghere vamală, iar autorizarea
regimului vamal suspensiv se admite numai în caz când organele vamale pot asigura supravegherea
şi controlul acestui regim.Prin autorizaţia emisă, organul vamal fixează termenii şi condiţiile de
derulare şi încheiere a regimului vamal suspensiv. Termenul de încheiere a regimului vamal
suspensiv poate fi prelungit de către organul vamal care a autorizat regimul, sau în caz de refuz, de
organul ierarhic superior la cererea scrisă, argumentată a titularului operaţiunii depusă în cadrul
termenului acordat iniţial.
In continuare noi ne propunem sa analizam unul din regimurile vamale definitive si anume
“EXPORTUL”.
EXPORTUL-regim vamal în care mărfurile sunt scoase de pe teritoriul vamal fără obligaţia
reintroducerii lor pe acest teritoriu.
Sunt admise la export mărfurile produse în ţară precum şi cele importate şi puse în liberă
circulaţie anterior cu excepţia mărfurilor care sunt puse unor măsuri de restricţie în cadrul politicii
economice.Exportul se efectuează cu condiţia onorării drepturilor de export şi instrumentele de
politică economică.
Caracterul economic al activităţii de comerţ exterior se regăseşte în organizarea şi conducerea
contabilităţii, iar modelul contabil al acestei activităţi are la bază planul de conturi destinat tuturor
unităţilor patrimoniale care desfăşoară activităţi economice.
Caracterul economic al activităţii de comerţ exterior are ca rezultat crearea de venit naţional,
deoarece această activitate se desfăşoară în sfera producţiei destinate comerţului exterior, precum şi
a circulaţiei acestei producţii.
Orice act sau fapt de comerţ are putere juridică doar dacă este confirmat documentar. În linii
generale, documentul este un act juridic care confirmă autenticitatea unri operaţiuni. Documentele
confirmative sunt indispensabile cu atît mai mult în activitatea de comerţ exterior, deoarece în aceste
operaţiuni sunt implicaţi agenţi economici din diferite ţări.
Conform art.11 al Legii Contabilităţii nr.287 din 15.12.2017, faptele economice se
contabilizează în baza documentelor primare şi centralizatoare. Documentele primare se întocmesc
în timpul efectuării operaţiunii, iar dacă aceasta este imposibil – nemijlocit după efectuarea
operaţiunii sau după producerea evenimentului.
Prin art.12, p.(3) al Legii menţionate se indică că pentru operaţiunile de comerț exterior al activelor
şi serviciilor, drept documente primare pot fi utilizate documentele aplicate în practica internaţională
sau cele prevăzute de contract.
În comparaţie cu tranzacţiile comerciale naţionale, operaţiile de comerț exterior se
caracterizează printr-o varietate mare de documente primare, care după caracterul şi destinaţia lor
pot fi clasificate în: documente comerciale şi documente financiare.
Documentele comerciale includ: documente de transport, documente de asigurare, facturi
comerciale, documente de însoţire a mărfurilor.
Activitatea de comerţ exterior ester posibilă numai în condiţiile transportării mărfurilor (produselor)
de la vînzător la cumpărător.
5
Transportările
intrnaţionale se
realizează cu:
6
detaliu.Declaraţia vamală se completează cu ajutorul maşinii de dactilografiat sau a imprimantelor.
Totodată organele vamale completează Borderoul documentelor anexate care se anexează la
declaraţia vamală. În acest boderou sunt indicate toate documentele ce înoţesc marfa: contractul de
vînzare-cumpărare, scrisoarea de trăsură CMR sau alt document de transport, invoice-ul, certificat de
origine al mărfurilor, certificat de conformitate,etc.
Actele normative reglementează diferite etape a operaţiilor de comerț exterior şi din punct de
vedere al documentării lor. Aşadar, în conformitate cu Ordinul Departamentului Vamal al RM nr.
276-O din 24.10.2002 cu ultimele modificări din 16.13.2003, nr.58-O, la vămuirea mărfurilor
provenite din tranzacţii economice, organele vamale vor accepta spre perfectare declaraţia vamală cu
condiţia prezentării de către agentul economic a numeroase acte, reieşind din particularităţile
tranzacţiei şi regimul vamal solicitat.
Noţiunea de export, definită ca totalitatea operaţiunilor comerciale prin care o parte din
mărfurile produse sau prelucrate într-o ţară se vând în alte ţări, pare să nu ridice probleme cu privire
la reflectarea acestora în contabilitate. În realitate operaţiunile contabile privind exportul de mărfuri
îmbracă forme variate în funcţie de criteriile după care acestea se diferenţiază, şi anume:
7
Conform art.104, lit.a) al Codului Fiscal, „mărfurile, serviciile pentru export şi toate tipurile de
transport internaţional de mărfuri şi pasageri, precum şi serviciile operatorului aerodrom, de
comercializare a biletelor de călătorie în trafic internaţional cu aeronave, de deservire la sol a
aeronavelor, inclusiv de livrare a combustibilului şi a mărfurilor la bordul navei, de securitate
aeronautică şi de navigaţie aeriană, aferente aeronavelor în trafic internaţional”, se impozitează la
cota zero. Ca urmare, exportatorii au dreptul la restituirea TVA aferentă valorii exportate.
8
În cazul operațiunilor de export, exportatorul achită drepturile de export. Drepturi de export
includ taxa pentru procedurile vamale şi orice alte sume care se cuvin statului la exportul de
mărfuri, încasate de organul vamal.
Drepturile de export sînt plătite nemijlocit de către declarant, brocher vamal sau de o altă persoană
prevăzută de legislaţie.
Drepturile de export se plătesc în prealabil, pînă la depunerea declaraţiei vamale. La momentul
vămuirii, se acceptă plata doar a diferenţei dintre suma calculată şi suma plătită în prealabil.
Persoanele fizice care nu sînt subiecţi ai activităţii de întreprinzător plătesc drepturile de export
în momentul trecerii frontierei vamale, cu excepţia drepturilor de export, care urmează a fi achitate
la vămuirea bagajului neînsoţit şi a mijloacelor de transport.
Drepturile de export neplătite în modul stabilit se percep în mod incontestabil de către organul
vamal din contul plătitorului în baza documentelor executorii sau a documentelor echivalente
acestora, în conformitate cu legislaţia. Pentru fiecare zi de întîrziere a plăţii drepturilor de export se
încasează o penalitate în mărimea stabilită de Codul fiscal.
Dacă plătitorul nu are la cont mijloace băneşti, organul vamal este în drept să sechestreze averea
acestuia, în conformitate cu legislaţia.
În practică în afară de exportul de mărfuri se mai practică exportul de servicii. Conform art.93,
p.11 al CF, export de servicii este prestare de către persoane juridice şi fizice rezidente ale RM
persoanelor fizice şi juridice nerezidente ale RM de servicii al căror loc de livrare nu este Republica
Moldova. Livrarea serviciilor la export, acestea ca şi mărfurile se impozitează la cota 0 (zero) a
TVA. Însă totodată, nu toate serviciile sunt considerate ca exportate. Acest moment se determină în
baza art. 105 şi 111 al Codului Fiscal. În cazul exportului de servicii, vânzătorul acestora nu
întocmeşte declaraţia vamală, ci doar invoice-ul. Dacă în baza CF livrările de servicii nu se
consideră ca livrare de export, vânzătorul este obligat să întocmească factura fiscală şi să
impoziteze serviciile cu TVA 20%.
9
În cadrul exportului în comision unitatea de comerţ exterior acţionează în nume propriu, dar
pe contul şi riscul unităţii producătoare percepând de la aceasta un comision echivalent cheltuielilor
efectuate şi profitului scontat. Astfel, rezultatele financiare aferente respectivelor tranzacții se
localizează în gestiunea firmelor producătoare, în calitate de comitenți, iar la nivelul societăților de
comerț exterior reflectă doar veniturile de natura comisionului și diferențele de curs valutar, fără
folosirea conturilor de stocuri.
La baza realizării exportului de mărfuri în comision stau:
Relațiile economice ale societății de comerț exterior cu partenerii săi;
Fluxul mărfurilor exportate;
Relațiile financiare ale societății de comerț exterior cu partenerii interni și
externi. Relațiile economice ale societății de comerț exterior au la bază contractele
încheiate cu unitățile producătoare, cu clienții externi și cu unitățile prestatoare de
servicii.
Contractele încheiate cu unitățile producătoare sunt contracte de comision care, din punct de
vedere juridic, împuternicește socitetățile de comerț exterior să deruleze contractele externe contra
unui comision ce reprezintă contravaloarea serviciilor prestate. În contractul extern se precizează
condiţiile de livrare, modalităţile de plată etc., iar în contractul de comision se precizează valoarea
externă a exportului şi comisionul reţinut negociat la valoarea exportului. Rezultă că obiectul
contractului de comision nu îl constituie transferul propriu de mărfuri, ci prestarea unor servicii de
specialitate cu privire la încheierea contractelor de vânzare internaţională. Dacă ne referim la
contractele încheiate cu unitățile prestatoare de servicii, cu toate că societățile de comerț exterior
apar ca și beneficiare ale serviciilor externe privind asigurarea, transportul etc., menționăm că
acestea prestează serviciile în contul unităților producătoare.
10
Fluxul mărfurilor exportate ce fac obiectul exportului în comision circulă, de regulă, de la
producător la clientul extern, iar comisionul implică societatea numai ca prestaţie şi nu ca societate
ce este proprietară a bunurilor livrate, respectiv cumpărate. Astfel, conturile de stocuri nu apar în
situaţiile societății intermediară şi nici cele de venituri din vânzarea mărfurilor date.
Relațiile financiare ale societății de comerț exterior cu partenerii interni și externi se referă la relațiile
de decontare cu unitățile implicate în operațiunile de export în comision, decontarea care se face în
sensul fluxului invers circulaţiei mărfurilor şi anume:
încasarea contravalorii mărfurilor la preţul extern convenit în valută transformat în lei
ținînd cont de cursul valutar al zilei;
achitarea serviciilor externe contractate de societatea de comerț exterior și prestate de
entitățile specializate în prestarea serviciilor de transport, asigurare, etc., evaluate, după
caz, în valută sau în lei;
achitarea în valută sau în lei unităților producătoare valoarea externă datorată, sumă care se
diminuează cu comisionul cuvenit și costul serviciilor externe.
Chiar dacă exportul de mărfuri realizat în comision de către societățile de comerț exterior
conduce la efectuarea de cheltuieli și obținerea de venituri cu o structură aproximativ similară
exportului pe cont propriu, totuși acestea se reflectă diferit în contabilitate, deoarece livrarea
mărfurilor la extern se realizează pe contul și pe riscul entităților producătoare. Rezultă că, veniturile
societății de comerț exterior provin din comisionul cuvenit pentru vînzarea externă a mărfurilor,
venituri care contribuie la formarea cifrei de afaceri.
Din punct de vedere fiscal, atît exportul de mărfuri pe cont propriu cît și cel efectuat în
comision, se încadrează în categoria livrărilor impozitate la cota zero. Conform prevederilor art.104,
lit.a) a Codului Fiscal, „mărfurile, serviciile pentru export şi toate tipurile de transport internaţional
de mărfuri şi pasageri, precum şi serviciile operatorului aerodrom, de comercializare a biletelor de
călătorie în trafic internaţional cu aeronave, de deservire la sol a aeronavelor, inclusiv de livrare a
combustibilului şi a mărfurilor la bordul navei, de securitate aeronautică şi de navigaţie aeriană,
aferente aeronavelor în trafic internaţional”, se impozitează la cota zero. Ca urmare, exportatorii au
dreptul la restituirea TVA aferentă valorii exportate.
Exemplul 1. „DINAMIC TRANS” S.R.L, companie care se ocupa cu transportul de marfă contra
cost, a încheiat un contract cu “CRIST-VALG” SRL, companie producatoare, în care sunt stabilite
tarifele şi condiţiile de colaborare (anexa 1),în baza căruia mai apoi lunar se întocmeşte actul de
executare a serviciilor, în care se specifica perioada, nr.CMR, punctul de încărcare, maşina cu care
se tranportă, marfa transportă, destinaţia precum si costul serviciilor prestate(anexa 2). În baza
actului se întocmeşte factura fiscala(anexa 3), potrivit căreia în contabilitate se înregistrează
următoarele formule contabile:
Valoarea serviciilor de transport aferenta exportului peste hotarele tarii(cota tva 0%) :
Debit contul 221 ”Creanțe comerciale”, subcontul 2212 ”Creanțe comerciale din tara” – la
suma - 57 209,20 lei
Credit contul 611 ”Venituri din vinzari”, subcontul 611.3 ”Venituri din prestarea servciilor” – la
suma - 57 209,20 lei
Atunci cind transportul de mărfuri are loc pe teritoriul ţării la formula reflectată mai sus apare
si valoarea TVA(anexa 4):
Debit contul 221 ”Creanțe comerciale”, subcontul 2212 ”Creanțe comerciale din tara” – la
- 3044,00 lei
Credit contul 611 ”Venituri din vinzari”, subcontul 611.3 ”Venituri din prestarea servciilor” –
2537,00 lei
Credit contul 534 ”Datoriim fata de buget”, subcontul 534.1 ”Datorii privind taxa pe valoarea
adaugata” – 507,40 lei
În urma analizei modelelor contabile specifice exportului de mărfuri realizat în comision cu
încasarea la vedere, rezultă că veniturile proprii ale comisionarului se rezumă doar la veniturile
obținute din comisionul cuvenit. Astfel, de către comisionar nu sunt utilizate conturile de stocuri,
deoarece nu gestionează efectiv mărfurile. Vînzarea mărfurilor către cumpărătorul extern se
realizează pe contul și pe riscul unității producătoare. Comisionarul reflectă în gestiunea lor doar
cheltuielile și veniturile proprii. Cheltuielile proprii privesc administrarea și conducerea societății,
veniturile proprii provin din comisionul la export și alte activități practicate.
Exemplul 2. „OOK GROUP” S.R.L, companie care se ocupa cu prestarea serviciilor IT peste
hotarele tarii,respectiv lunar întocmeste INVOICE(anexa 5), in baza caruia in contabilitate se
întocmesc urmatoarele formule contabile:
Reflectăm preţul de vânzare a serviciilor exportate la 22 februarie 2019 (5816,36 USD x
17,1324 lei = 99 648,21 lei):
Debit contul 221 ”Creanțe comerciale”, subcontul 2212 ”Creanțe comerciale din străinătate”
-99 648,21 lei
Credit contul 611 ”Venituri din vînzări”, subcontul 6113 ”Venituri din prestarea serviciilor”
-99 648,21 lei
Reflectăm încasarea creanței de la clientul extern la 18 februarie (5816,36 USD x 17,1340
lei = 99 657,51 lei):
Debit contul 243 ”Conturi curente în valută străină”, subcontul 2431 ”Numerar la conturi în țară” –
- 99 657,51 lei
Credit contul 221 ”Creanțe comerciale”, subcontul 2212 ”Creanțe comerciale din străinătate”
- 99 657,51 lei
Reflectăm diferența favorabilă de curs valutar (99 648,21 lei – 99 657,51 lei = 9,30 lei):
Debit contul 245 ” Transferuri de numerar în expediţie”, subcontul 2451 ” Transferuri de numerar în
expediţie” - 9,30 lei
Credit contul 622 ” Venituri financiare” subcontul 6221 ” Venituri din diferenţe de curs valutar”
- 9,30 lei
Regimul fiscal privind TVA, în cazul serviciilor prestate de către un rezident al Republicii
Moldova unui nerezident, se stabilește în funcție de locul prestării serviciilor, determinat conform
regulilor stabilite la art.111 din Codul fiscal.
Totodată, pentru atribuirea serviciilor contractate de părți la cele nominalizate la art.111 alin.
(1) – (3) din Codul fiscal, urmează a se conduce de Clasificatorul activităților din economia
Moldovei (CAEM rev.2), aprobat prin Hotărîrea Biroului Naţional de Statistică nr.20 din 29
decembrie 2009, pus în aplicare de la 01 ianuarie 2014.
Pentru serviciile care reieșind din natura operațiunii economice și Clasificatorului activităților
din economia Moldovei nu pot fi atribuite la serviciile nominalizate la alineatele (1)-(3) al art.111
din Codul fiscal, locul livrării acestora, conform alin.(4), se consideră sediul sau în care acesta
lipsește – domiciliul sau reședința persoanei care prestează servicii.
Astfel, în funcție de locul prestării serviciilor, serviciile prestate de către un rezident al
Republicii Moldova unui nerezident pentru care locul prestării este Republica Moldova, în
conformitate cu prevederile art.95 alin.(1) lit. a) reprezintă livrare impozabilă pe teritoriul Republicii
Moldova, impozitată cu TVA pe principii generale.
În cazul serviciilor prestate de către un rezident al Republicii Moldova unui nerezident
pentru care locul prestării nu este Republica Moldova, în conformitate cu art.93 pct.11) din Codul
fiscal, acestea reprezintă export și, potrivit art. 104 lit. a) din Codul fiscal, se scutesc de TVA cu
drept de deducere.
Date statistice referitor la activitatea de comerț exterior a Republicii Moldova în
anul 2018
În anul 2018 exporturile de mărfuri au totalizat 2,7 miliarde dolari SUA, volum superior celui
realizat în anul 2017 cu 11,6%.
Exporturile de mărfuri autohtone au constituit 1,8 miliarde dolari SUA (68,4% din total
exporturi), fiind în creștere cu 12,9% față de anul 2017, care a contribuit la majorarea pe total
exporturi cu 8,7%.
Reexporturile de mărfuri străine au însumat 0,9 miliarde dolari SUA (31,6% din total exporturi),
majorându-se cu 9,0% comparativ cu anul 2017. Reexporturile de mărfuri după
prelucrare(îmbrăcăminte, încălțăminte și părți de încălțăminte, seturi de fișe pentru bujiile de
aprindere si alte seturi utilizate în mijloacele de transport, cabluri coaxiale, conductoare și
transformatoare electrice, genți, articole de buzunar din piele și din materiale textile, nuci decojite,
scaune, părți de scaune, jucării, volane, coloane și cutii de direcție pentru autovehicule) au deținut
23,3% în total exporturi, iar reexporturile clasice de mărfuri, care nu au suferit transformări
esențiale (medicamente, țigarete care conțin tutun, distilate de vin sau de tescovină de struguri,
whisky, gin, votcă, lichioruri, bere, motorină, țesături și materiale tricotate sau croșetate, uleiuri
esențiale, preparate pentru toaleta, produse pentru înfrumusețare, articole de transport sau de
ambalare din materiale plastice și din lemn, autoturisme, mobilier) - 8,3%.
Mijloacele de transport rutier au fost cel mai des utilizate pentru exporturile de
mărfuri (86,9% din total exporturi), după care urmează transportul maritim (6,9%), feroviar (4,5%)
și aerian (1,7%).
Exporturile de mărfuri destinate țărilor Uniunii Europene (UE–28) au însumat 1,9 miliarde
dolari SUA (cu 16,6% mai mult față de anul 2017), deținând o cotă de 68,8% în total exporturi
(65,8% - în anul 2017).
Țările CSI au fost prezente în exporturile Moldovei cu o pondere de 15,4% (în anul 2017 -
19,1%), ce corespunde unei valori de 416,0 mil. dolari SUA. Exporturile de mărfuri către aceste țări
s-au micșorat cu 10,1%, comparativ cu anul 2017.
Analiza evoluției exporturilor pe țări în anul 2018, comparativ cu anul 2017, relevă majorarea
exporturilor în România (+31,9%), Italia (+31,2%), Germania (+32,4%), Turcia (+2,1%), Elveția
(+38,9%), Ucraina (+22,6%), Republica Cehă (+43,0%), Serbia (de 1,9 ori), Olanda (+35,1%),
Emiratele Arabe Unite (de 4,8 ori), Grecia (+27,0%), Slovacia (de 1,7 ori), Liban (de 1,7 ori),
Indonezia (de 1,8 ori), Portugalia (de 1,6 ori), Statele Unite ale Americii (+15,6%), Georgia
(+15,4%), Arabia Saudită (de 1,7 ori), Cipru (+33,3%), Sudan (de 2,8 ori), Bangladesh (de 8,1 ori),
Belgia (+14,1%), Angola (de 1670,3 ori), Malaysia (+22,0%), Africa de Sud (de 7,1 ori), Maroc (de
2,5 ori), Tunisia (de 64,0 ori), Armenia (de 1,9 ori), Israel (+26,3%), care a favorizat creșterea pe
total exporturi cu 18,6%.
În același timp s-au micșorat exporturile în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (-
42,1%), Federația Rusă (-14,1%), Bulgaria (-38,0%), Belarus (-20,7%), Polonia (-4,7%), Franța (-
4,9%), Spania (-8,5%), Macedonia (-45,1%), Irak (-15,4%), Ungaria (-17,1%), Uzbekistan (-
29,7%), Vietnam (-52,1%), Austria (-3,7%), Myanmar (-22,8%), Kazahstan (-5,4%).
Exporturile de mărfuri manufacturate, clasificate mai ales după materia primă au deținut o
cotă 6,6% în total exporturi. În cadrul acestei secțiuni de mărfuri ponderi însemnate au fost
înregistrate la exporturile de fire, țesături și articole textile (39,5% din total secțiune și 2,6% din
total exporturi), articole din minerale nemetalice (27,6% din total secțiune și 1,8% din total
exporturi), articole prelucrate din metal (13,1% din total secțiune și 0,9% din total exporturi),
articole din lemn, exclusiv mobilă (9,5% din total secțiune și 0,6% din total exporturi).
Exporturile de uleiuri, grăsimi și ceruri de origine animală sau vegetală au reprezentat 2,5%
în total exporturi.
În anul 2018, comparativ cu anul 2017, s-au marcat creșteri la exporturile de mașini și aparate
electrice (de 1,5 ori), cereale și preparate pe bază de cereale (+20,8%), îmbrăcăminte și accesorii
(+11,2%), mobilă și părțile ei (+16,9%), articole din minerale nemetalice (+49,9%), băuturi
alcoolice și nealcoolice (+7,4%), grăsimi și uleiuri vegetale fixate, brute, rafinate sau fracționate
(+24,5%), produse medicinale și farmaceutice (+14,8%), articole din lemn (de 1,7 ori), hrană
destinată animalelor (+36,0%), tutun brut și prelucrat (+22,5%), articole de voiaj; sacoșe și similare
(+31,7%), animale vii (+49,5%), mașini și aparate specializate pentru industriile specifice
(+32,7%), produse chimice organice (+13,2%), încălțăminte (+8,2%), minereuri metalifere și
deșeuri de metale (+14,0%), hârtie, carton și articole din pastă de celuloză, din hârtie sau din carton
(+26,9%), produse tanante și colorante (de 2,5 ori).
Totodată s-au micșorat exporturile de legume și fructe (-12,2%), zahăr, preparate pe bază de
zahăr; miere (-25,0%), mașini și aparate industriale cu aplicații generale (-31,7%), fire, țesături,
articole textile și produse conexe (-11,6%), uleiuri esențiale, rezinoide și substanțe parfumate,
preparate pentru toaletă, produse pentru înfrumusețare (-24,9%), vehicule rutiere (-19,3%), articole
prelucrate din metal (-11,5%).
Cu țările Uniunii Europene (UE-28) balanța comercială s-a încheiat cu un deficit de 989,6 mil.
dolari SUA, iar cu țările CSI - 1,0 miliarde dolari SUA, respectiv cu 197,3 mil. dolari SUA
(+24,9%) și 290,1 mil. dolari SUA (+39,0%) mai mare, față de cel înregistrat în anul 2017.
Cu țările Uniunii Europene (UE-28) gradul de acoperire a importurilor cu exporturi în anul 2018
a constituit 65,3% (în anul 2017 - 66,8%), iar cu țările CSI - 28,7% (în anul 2017 - 38,4%).
Concluzii
Comertul exterior are un rol însemnat în asigurarea economiei nationale cu materii prime,
combustibil si energie , utilizarea eficienta a fortei de munca , utilizarea completa si intensiva a
capacitatii de productie si cresterea nivelului tehnic si al calitatii marfurilor modovenesti ca premisa
a sporirii competitivitatii ofertei de marfuri made in MD pe pietele externe.
Rolul esential, adeseori revolutionar, al comertului este ca factor de progres, care-si pune
amprenta pe toate laturile existentei sociale, de la economie la politica si cultura. Capacitatea
comerciantilor de a se mentine în cadrul filierelor comerciale în rolul lor traditional depinde
fundamental si de abilitatea lor de a asigura reducerea costurilor de tranzitie.
Iar potrivit relatărilor statistice putem menţiona că exporturile în Republica Moldova nu sunt într-o
lumină foarte bună, şi este loc de mai bine. Şi desi s-au înregistrat majorări la exportul de maşini si
aparate electrice, micşorare exportului de fructe şi legume a afectat cel mai mult agricultorii din ţara
noastră, fapt ce duce la abandon. Agriculorii îşi înăruie dorinţele de a cultiva şi a produce ceva
acasă prin frica că drumurile spre export sunt grele şi anevoioase, şi adesea inexistente. De aceea şi
la moment creste ponderea exportului de servicii.
Bibliografie
1. Codul fiscal al Republicii Moldova // revista „Contabilitate şi audit” Chişinău Nr. 1, 2018;
2. Codul Vamal al Republicii Moldova nr.1149-XIV // Monitorul Oficial al Republicii Moldova
nr.160-162 din 23.12.2000;
3. Codul Civil al Republicii Moldova // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.82-86 din
22.06.2002;
4. Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007 // Monitorul oficial Nr. 90-93 din 29.06.2007;
5. Legea contabilităţii şi raportării financiare nr.287 din 15.12.2017// Monitorul oficial Nr. 1-6
din 05.01.2018;
6. Legea reglementării de stat a activităţii comerciale externe nr.1031-XIV din 08.06.2000 //
Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.119 din 21.09.2000;
7. Legea cu privire la tariful vamal nr.1380-XIII din 20.11.1997 // Monitorul Oficial al
Republicii Moldova nr.40-41 din 07.05.1998;
8. Planul de conturi contabile al activităţii economico-financiare a întreprinderilor, aprobat prin
ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr.118 din 06.08.2013. Monitorul
Oficial al RM Nr.177-181 din 16.08.2013;.
9. Regulamentului de aplicare a destinaţiilor vamale prevăzute de Codul vamal al Republicii
Moldova nr.1140 din 02.11.2005 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 157-160 din
25.11.2005;
10. Standardele Naţionale Contabile aprobate prin ordinul Ministerului de finanţe nr.118 din
06.08.2013.
Monitorul Oficial al RM Nr.177-181 din 16.08.2013;
11. Contabilitatea și fiscalitatea tranzacțiilor de comerț exterior: aprofundări teoretice și
aplicative // Lucia Paliu-Popa, Editura Pro Universitaria, București, 2014 – 397p;
12. Reglementări vamale: sistemul destinațiilor vamale în Republica Moldova // Eduard Sîrbu,
Viorel Melnic, Ed. Combinatul Poligrafic, Chișinău, 2009, 307 p.;
13. Aplicarea mecanismului de amînare a determinării definitive a valorii în vamă a mărfurilor
importate // Ţurcanu R., Dabija L. Contabilitate şi Audit 2015 nr.2 p.71;
Alte resurse web: www.customs.gov.md; www.minfin.md; www.justice.md;
www.fisc.md,www.statistica.md, etc.
Anexe