Consultatii cabinetul 131, miercuri 14-16.

Consultatii pentru profunzime cu Ana Sanziana, Zaciu, vineri 16:00.

Twitter: @theoryliterary

Structura cursului 1: https://docs.google.com/document/d/1ML0-

TRDmWYqa1FqE3cxb9MA7mSUMMKH_Fn7VO47UT4U/edit

Fisa de fragmente cursul 1: https://docs.google.com/document/d/1CkXbgLyMF-

TyQaxV7ZSSTUaHZUBPqMsefzJG-X9oCNo/edit

Cum se configureaza o gandire, cursul 1:

https://docs.google.com/document/d/1987DH1-KL8yhymbi-
kmdxt0CrX3beR1kgiHcFwV9ApI/edit

Teme de cercetat, cursul 1: Gîndirea teoretică și formele instituționale

Subversiunea figuralului

Rezistențe contemporane la teorie

Why cats are cats. Un excurs despre premisele teoriei recente

Ora 1.

 Dialectic- este o relatie intre trecutsi prezent, un vector in doua sensuri, o

relatie in ambele sensuri
 Intre forma si continut NU exista distinctie.
 Literatura nu poate fi stabilizata mereu in actiune, cand gandirea se opreste,
se naste cliseul.
Ceea ce ne spune gandirea in raport cu literatura este ca uneori cliseele
functioneaza.
 Limbajul intre obiect si om este creatie.
 Cuvantul este o constructie care formeaza un efect.
 Fiecare prezent are radacini in trecut=> relatie dialectica
Prezentul redefineste trecutul, trecutul redefineste prezentul.
1. A trai si a parasi secolul 21
 Fiecare prezent alege din istorie anumite lucruri care il definesc.
Fiecare prezent are o varsta si o geografie.
Prezentul este produs de o anumita miscare.
Fiecare epoca are felul ei de emancipare si de asemenea interdictiile ei in
legatura cu gandirea.
A parasi secolul 21 inseamna:
 a avea curajul unei alte referinte temporale, a putea sa te conformezi unei
alte referinte temporale
 a inventa o noua lume mai buna, un nou orizont; acest lucru depinde doar de
noi
 a avea curanjul de a gandi, ganditul iti da curajul de a parasi un loc, un
spatiu, un timp in care te afli.
2. Theoria. O istorie din Grecia antică
 Theoria/theorein
 Un grup de cetateni erau alesi, in anumite cazuri, pentru a merge in diverse
locuri si sa relateze intamplarile exact cum au avut loc.
 Theoria=> un grup de oameni care privesc, garanteaza, marturisesc despre
ce s-a intamplat, certifica in discurs ceea ce s-a intamplat.
Theoria mediaza intre ceea ce se intampla si ceea ce intra in discursul
public, e ceea ce articuleaza evenimentele intr-o viziune.
 Theoria=> o institutie a unei societati care doreste sa se imbunatateasca
3. Kritik și universalitate. O istorie germană(Immanuel Kant, Georg Wilhelm
Friedrich Hegel)

 In conceptia lui Kant, critica(kritik) reprezinta studierea conditilor de

posibilitate ale unei cunoasteri. Este o actiune publica, o marturie a
comunitatii.
Critica ratiunii- o studiere a conditilor de posibilitate a unei gandiri.
O gandire se manifesta ca un mecanism.
 In conceptia lui Hegel, termenul de universalitate= o relatie dialectica intre
particular si universal. Toti suntem indivizi particular, cultura in care traim
e o cultura particulara printre altele(stim ca exista si altele, care au propriile
lor istorii s.a)
In conceptia lui Hegel, ceea ce tine de universal= in istorie, anumite epoci
si momente(varste si geografii) sunt in acelasi timp universale si
particulare.
Exemplu: Grecia(in mom. Antichitatii) este un asemenea caz, este o cultura
care este particulara(exista si alte civilizatii, culturi, in aceeasi varsta) dar
este in acelasi timp universala. Aceasta particularitate pentru momentul
respectiv reprezinta universalitatea.

Ora 2.

The resistance to theory,

Paul de Man, 1920.

A. Problema predarii teoriei, a artelor, discipline care nu sunt stiintifice

B. Cum defineste Paul de Man teoria literara
C. Patru forme de rezistenta la teorie

Teoria insasi este o rezistenta a teoriei. Gandirea literaturii este o

rezistenta la devenirea cliseica.

A. Sunt doua tipuri de modele didactice:

 Modelul didactic/scolastic
 -cauta, inventeaza, propune metode privilegiate care pot duce la instabilitate
-literatura sau gandirea literaturii nu poate deveni o metoda, cand devine o
metoda=> cliseu, dogma, ideologie.
-cei care gandesc in mod scolastic vor avea o rezistenta si o lipsa de
impacare.
-literatura este un limbaj(care este o dinamica, fiind greu de captura in
gramatici sau in dictionare).
 Moldelul fenomenologic
-functioneaza cu activitati, nu cu metode
-studiem textul in miscare, ceea ce este capturat intr-o scriitura(felul cum
scrisul functioneaza)
Lectura este o parte a constituirii semnificatiei; deschide literatura dar
face lucrurile greu de instrumentalizat.
B. Disciplina teoriei literare se poate discuta dupa ce renuntam la modelul
scolastic

Fragmentul 1:

-teoria literara apare ca o nastere in mintea noastra. Apropierea de teoria

literaturii are loc cand obiectul discutiei nu mai este valoarea.

-o modalitate de producere si receptare a sensului: receptarea sensului este o

parte a acestuia.

Katharsis=> emotia este reala, fiind o forma de cunoastere.- Aristotel

-ma cunosc, stiu cum pot reactiona in diferite ipostaze.

Scoala formala rusa

R. Jakobson, 1920.

Gadamer “Adevar si metoda”: problemele receptarii sensului intr-un

anumit context LITERARITÁTE (< fr.; rus. literaturnost): Termen
propus de școala formală rusă pentru a desemna totalitatea procedeelor prin
care un text aparține artei (literaturii) și funcționării estetice a limbajului.
(ceea ce face un text sa fie literatura)
C. Cele patru forme de rezistenta la teorie sunt:
1. rezistență anecdotică
-atacurile asupra literaturii din parta celor care traiesc in alte
feluri(matematicieni, contabili s.a) care considera ca literatura nu este o
realitate.
-este un simptom care expune ce fel de rezistenta are celalalt fata de noi
Fragmentul 2: ideologie= confuzia dintre limba si realitatea naturala;
lingvistica literalitatii este o unealta puternica si indispensabila in
demascarea aberatilor ideologice.
2. rezistența la figural/ retoric
limbajul literaturii este figural, n.b- figural provine de la figuri de stil,
creatie, stilistica
-este esential pentru ca instiga noi modalitati de perceptie=> te scoate
din cliseu(ideologie) si comfort.
Figural= (distanta intre obiect si limbaj).

3. rezistența la lectură
-rezistenta la problema efectului
-sensul se afla in receptare=> literatura un este un mesaj transparent in
care s-ar putea considera ca distinctia dintre mesaj si mijloacele de
comunicare este clar stabilita (fragmentul 3)
-literatura ne arata ca intre ce vrei sa spui si cum spui un e o distinctie
clara, felul cum spui creaza ceea ce spui
Rezistenta la lectura= rezistenta la distinctia intre mesaj si comunicare
Figuralul= indecidabil, isi face efectul
-literatura, autenticitatea ei, actul gandirii este in inecidabil, in calitatea sa
dinamica care un s-a transformat inca in cliseu.
=>este o rezistenta la gandire(care este atenta la toate prezumtiile)
4. rezistența teoriei la teorie
Fragmentul 4: Nimic un poate infrange rezistenta la teorie pentru ca
teoria insasi este aceasta rezistenta.
-literatura construieste sensul si trage covorul de stabilitate de sub acesta.
-figuralul nu se traduce, nu se stabilizeaza, nu e repetabil; isi produce
efectul, retrage posibilitatea de a reface efectul exact asa cum s-a
intamplat.
-de aceea relectura nu reface exact primul efect al lecturii. Memoria nu le
va putea reface la fel, nimic nu va putea reface niciun lucru la fel ca
prima oara. Orice clipa, lumina, moment are un singur punct de plecare,
niciodata nu se va putea reproduce exact la fel
Fragmentul 5: Literatura este rezistenta la aceste cadre care incearca sa
o inteleaga, sa o explice.
-viata e mai comfortabila cu ideologii, dogme s.a. (exp cu tramvaiul, daca
acesta vine la ora stabilita, este un comfort)
-Teoria literara un este in pericol de disparitie, nu are cum sa un se
dezvolte, si cu cat i se opune mai mare rezistenta cu atat se va dezolva
mai mult deoarece ea este limbajul rezistentei la zid. Ceea ce ramane
imposibil de stabilit este daca aceasta dezvoltare este un triumf sau un
esec.
Literatura este rezistenta impotriva devenirii literaturii ca un cliseu,
acest lucru este un triumf sau un esec?