Sunteți pe pagina 1din 1

In mod obişnuit, vocabularul elevilor de 6-7 ani este sărac şi imprecis.

Pe lângă
prezenţa cuvintelor "concrete", care fac parte din vocabularul activ, vocabularul
copilului cuprinde şi un număr de cuvinte cu un conţinut semantic fară mare
specificitate, pe care acesta le utilizează, ajutându-se de context, de mimică, de
gesturi. în această categorie intră substantive (exemple: muncă, lucru etc.), verbe
(exemple: a zice, a spune, a da, a lua etc.), precum şi o serie de cuvinte care nu au
înţeles în mod separat, ci numai în actul comunicării (exemple: apoi, aşa, deci, pentru,
atunci etc.).
"Formaţia lexicală proprie exprimării elevilor impune, desigur, mărirea în
genere a cuantumului vocabularului, dar şi grija pentru însuşirea de cuvinte (sau de
utilizări ale cuvintelor) cu un conţinut semantic caracterizat printr-o mai mare
specificitate, apoi formarea discernământului de a alege cuvântul (sensul) potrivit şi de
a-1 integra contextului".4
Acest lucru presupune ca elevii să-şi achiziţioneze, în cantitate mare, foarte
multe cuvinte şi expresii noi, pe care să le integreze în propriul sistem lexical şi să le
utilizeze în contexte diferite, atât în comunicarea orală, cât şi în cea scrisă.
Creşterea volumului lexical nu se face de la sine, ci numai sub îndrumarea
învăţătorului. Odată cu însuşirea unor cuvinte şi a unor expresii noi, elevii trebuie să
fie ajutaţi să cunoască sensul ideilor, al gândurilor, al sentimentelor, exprimate prin
cuvinte. în acest scop, ei trebuie îndrumaţi să-şi selecteze elementele lexicale în
funcţie de tema abordată şi de situaţia de comunicare, sa identifice expresii şi cuvinte
noi în textele citite sau audiate şi apoi să utilizeze corect sensul cuvintelor în alte
contexte. Prin exerciţii lexicale de acest tip, eleVii trebuie solicitaţi să încerce
integrarea noilor cuvinte şi a expresiilor achiziţionate în vorbirea proprie, probând
acest fapt prin constituiri de enunţuri proprii.
In învăţământul primar, în cadrul orelor de limbă română, creşterea volumului
lexical nu se obţine prin cunoaşterea teoretică a regulilor de fomme a
4 Clara-Georgeta Chiosa, Baze lingvistice pentru teoria şi practica predării limbii române, Ed, Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1971, p. 159.

S-ar putea să vă placă și