UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI

FACULTATEA DE LITERE
DOMENIUL: STIINTE ADMINISTRATIVE
PROGRAMUL DE STUDII UNIVERSITARE DE MASTER:
MANAGEMENTUL INFORMATIEI SI DOCUMENTARII

TEMA: Europa si marile provocari contemporane

Profesor coordonator: Autor:

Constantinescu Elena Juganaru Georgiana

Bucureti,
2018
 Schimbarile climatice globale

Ce sunt schimbarile climatice?

Schimbarile climatice reprezinta schimbarile de clima care sunt atribuite direct
sau indirect unei activitati omenesti, care altereaza compozitita atmosferei la
nivel global si care se adauga variabilitati naturale a climatului observate in
cursul unor perioade comparabile.
Schimbarile climatice reprezinta una din provocarile majore ale secolului
nostru, un domeniu complex in care trebuie sa ne imbunatatim cunoasterea si
intelegerea, pentru a lua masuri imediate si corecte in vederea abordarii
eficiente a provocarilor din acest domeniu, respectand principiul precautiei.
Toata lumea s-a fimiliarizatcu termenii „incalzire globala” si „efect de sera” in
timpul verii ingrozitor de uscate si fierbinti.

Incalzirea globala
Desi conceptul de „incalzire globala” a fost folosit la inceput pentru a descrie
cresterea temperaturii pe suprafata planetei, acesta nu a reusit sa sa inglobeze
toate urmarile acestei „incalziri”, precum furtunile, inundatiile, seceta si
valurile de caldura. Astfel conceptul de „schimbarile climatice” este folosit in
prezent pentru a descrie atat incalzirea, cat si toate consecintele acestei
incalziri.
La nivel global, temperatura medie a aerului la suprafata a crescut in ultimii
100 de ani cu 0,74 grade celsius si cu aproape 1 grad celsius in Europa, ceea ce
se traduce printr-o incalzire neobijnuit de rapida. De fapt, secolul XX a fost cel
mai cald secol, iar anii 1990 au fost cei mai calzi 10 ani din ultimii 1000 de ani.
Tendinta de incalzire continua ,iar cei mai calzi 11 ani s-au inregistrat in ultimii
12 ani.
Comitetul interguvernamental pentru schimbarile climatice (IPCC), un
organism al Natiunilor Unite care reuneste sute de experti in domeniul
schimbarilor climatice, estimeaza ca pana in 2100, temperatura medie a
planetei va creste cu 1,8 - 4 grade celsius, iar in cel mai rau caz cu 6,4 grade
celsius, daca nu se vor lua masuri de limitare a emisiilor de gaze cu efect de
sera. Aceasta diferenta poate parea nesemnificativa, dar in timpul erei glaciare,
in urma cu peste 11500 de ani, temperatura medie a planetei era cu doar 5
grade celsius mai mica decat temperatura actuala, iar aproape toata Europa a
fost acoperita de un strat gros de gheata.

Efectul de sera
Energia soarelui incalzeste suprafata planetei si pe masura ce temperatura
creste, caldura este reflectata in atmosfera sub forma de energie infrarosie. O
parte a acestei energii este absorbita in admosfera de „gazele cu efect de
sera”.
Atmosfera are un rol asemanator peretilor unei sere, permitans accesul luminii
vizibile si absorbind energia infrarosie inainte de a iesi, mentinand caldura in
interior. Acest proces natural este denumit „efectul de sera”. In lipsa lui,
temperatura medie globala a planetei ar fi de -18 grade celsius ,fata de +15
grade celsius in momentul de fata.
Totusi activitatile umane cresc concentratia atmosferica de gaze cu efect de
sera, dioxid de carbon , metan si protoxid de azot in special, ceea ce
accelereaza efectul de sera natural si antreneaza incalzirea planetei. Incalzirea
generala de activitatile umane este numita efectul de sera „antropic”.
Efectul de sera se masoara cu ajutorul indicatorului GWP (potential de incalzire
globala), care include atat gradul de interactiune cu radiatia infrarosie, cat si
perioada de stationare in atmosfera pana la disparitie.

Cauzele incalzirii globale

In mod natural exista o incalzire naturala a globului care permite dezvoltarea
armonioasa a vietii pe Pamant.
Ceea ce duce la aparitia problemelor legate de incalzire sunt excesele de gaze
din atmosfera generate de activitatea umana, responsabile de dezechilibrul
atmosferic. Aceste gaze sunt: dioxidul de carbon (generat de arderea
combustibililor fosili) , metanul ( produs de procesele de ardere a lemnului)
azotul, ozonul, CFC, vaporii de apa, etc.
O mica „contributie” la efectul de incalzire globala o au (se pare) si cauzele
naturale. Aceste cauze naturale includ schimbari neinsemnate ale radiatiei
solare, eruptii vulcanice care acopera pamantul de praf ce reflecta caldura
solara inapoi in spatiu si fluctuatii naturale ale sistemului meteo in sine.
Totusi, cauzele naturale pot explica o mica parte a acestei incalziri. Majoritatea
covarsitoare a oamenilor de stiinta sunt de parere ca aceasta incalzire se
datoreaza concentratiei tot mai ridicate de gaze cu efect de sera,generate de
activitatile umane, care blocheaza caldura.

Consecinte
Schimbarile climatice au deja multe impacturi vizuale precum :
Topirea zapezilor calotelor polare,suprafata de gheata arctica de la Polul Nord
s-a micsorat cu 10% in ultimele decenii, iar grosimea ghetii deasupra apei a
scazut cu aproximativ 40%. De cealalta parte a lumii, portiuni ale paturii de
gheata de pe continentul Antarctic au devenit instabile.
Retragerea ghetarilor, este posibil ca 75% din ghetarii din Alpii elvetieni sa
dispara in 2050.
Cresterea nivelului marilor, in ultimul secol, nivelul marilor a crescut cu 12-22
cm si deja se prevede ca va creste si mai repede in viitor.
Fenomene extreme, in ultimul deceniu, au avut de trei ori mai multe catastrofe
naturale cauzate de vreme decat in anii `60, inclusiv valuri de caldura,
inundatii, secete si incendii ale padurilor. Toate aceste tipuri de evenimente au
un pret economic si uman foarte ridicat.
Natura sub amenintare, multe animale si plante nu se vor putea adapta la
temperaturile ridicate si la schimbarile produse in habitatele lor naturale.
Masuri de prevenire, combatere, incertitudini si mizele societatii
Schimbarile climatice sunt intr-adevar problema fiecaruia si fiecare este o
parte a solutiei. Daca dorim sa castigam razboiul impotriva schimbarilor
climatice, fiecare sector al societatii si fiecare cetatean trebuie sa-si aduca
contributia.
Intr-un context mai larg, societatea are nevoie de o varietate de modalitati de
reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera. Printre acestea se afla cresterea
utilizarii surselor de energie regenerabila, imbunatatirea eficientei energetice,
modalitati mai ecologice de a produce energie din combustibili fosili, o mai
buna izolare a cladirilor si pe termen lung, noi tehnologii ecologice, precum
tehnologia hidrogenului sau a pilelor de combustie( cu conditia ca hidrogenul
sa fie produs folosind energie ecologica) si tehnologii de captare si depozitare a
carbonului.
Incertitudinea domneste deasupra problemei de a sti daca a inceput o
schimbare climatica majora. In ceea ce priveste ghetarii,daca unii se
topesc(banchizele arctice si antarctice,fara consecintaasupra nivelului marii
deoarece banchizele plutesc), altii se maresc in Argentina si Chile. De cativa
ani, asistam la o noua repartitie a anumitor boli(virusul limbii albastre, virusul
Ebola, virusul febrei din Valea Rift..)a caror transmisie se face de cele mai
multe ori prin tantari (tantarul Anofel). Daca transporturile internationale in
expansiune si extinderea amenajarilor hidraulice (baraje) pot explica aceste
manifestari, unii le explica prin incalzirea climei.
Mizele sunt totusi suficiente, iar costul catastrofelor climatice este destul de
mare. Acordurile internationale(cum ar fi Protocolul de la Kyoto) sunt greu de
semnat, deoarece masurile economice si sociale sunt foarte costisitoare. Este
vorba mai ales de o reducere a consumului energiilor fosile. Pentru state
precum Insulele Maldive si Seychelles, incalzire ar insemna pur si simplu
inghitirea de catre apele oceanului, iar pentru tarile mai din nord , precum
Canada sau Rusia, pentru care iernile lungi si friguroase reprezinta reprezinta
un handicap, incalzirea ar duce la o clima mai blanda. S-ar profila astfel o
crestere a productiei agricole, o eventuala scadere a necesarului energetic
datorita incalzirii si o imbunatatire a transporturilor. Totusi punctele de
incertitudine constrang statele sa gandeasca de doua ori.

Schimbarile climatice in Romania

Pentru Romania, efectele schimbarilor climatice asupra agriculturii,
silviculturilor, gospodarii apelor si asezarilor umane reprezinta o preocupare
tot mai insemnata.
Modificarea conditiilor climatice regionale si locale va influenta ecosistemele,
asezarile umane si infrastructura. Modificarile preconizate de temperatura si
precipitatii pot duce la modificarea perioadelor de vegetatie si la deplasarea
liniilor de demarcatie dintre paduri si pajisti.
Evenimentele meteorologice extreme (furtuni, inundatii, secete) isi vor putea
face aparitia mai frecvent, iar riscurile si pagubele aferente pot deveni mai
semnificative.
Zonele afectate de seceta s-au extins in ultimele decenii in Romania.
Zonele cele mai expuse secetei se afla in sud-estul tarii, dar aproape intreaga
tara a fost afectata, de seceta prelungita. Impreuna cu inundatiile, perioadele
indelungate de seceta duc la pierderi economice insemnate in agricultura,
transporturi, alimentarea cu energie, gospodarirea apelor, sanatate si
gospodarii. Predictiile pe baza de modele climatice globale arata ca ne putem
astepta la o aparitie mai frecventa a evenimentelor meteorologice extreme.
 BIBLIOGRAFIE

Brînduşa Chiotoroiu,“Variaţiile climei de la sfârşirtul mileniului II”,editura

Leda,Constanţa, 1997
Laure Chemery,“Clima” , mica enciclopedie Larousse, editura Rao,2003
Mathias M. Boer,“Landscapes - ecological impact of climatic change” IOS Press,
Washington, 1990
S. George Philander "Creşte oare temperatura planetei?" colecţiaPrometeu Ed
Curtea Veche, Bucureşti, 2002
http://www.arpm7c.ro/Schimbari-climatice-52
http://ec.europa.eu/index_en.htm
http://mediu.scienceline.ro/index.php
http://www.apmbm.ro/index.php?cod=82&scod=51
http://geology.com/news/labels/Global-Warming.html
http://green-aisles.com/WhatisClimateChange.aspx