Sunteți pe pagina 1din 12

ECHIPAMENTE DE RULARE

1. Condiţii tehnice generale impuse echipamentului de rulare


Prescripţiile cu caracter general care reglementează starea tehnică a roţilor de vehicule sunt
formulate în [154] şi [155].
Pentru a evita instabilitatea la frânare sau viraj, pe aceeaşi axă a autovehiculului, remorcii,
sau semiremorcii ataşate acestuia trebuie să se monteze anvelope cu aceeaşi structură. În
cazul în care vehiculul este prevăzut cu două axe, [155] interzice echiparea cu:
- anvelope cu structură diagonală sau centurată pe axa spate, dacă pe axa faţă sunt
prevăzute anvelope cu structură radială;
- anvelope cu structură diagonală pe axa spate, dacă pe axa faţă sunt montate anvelope
cu structură diagonală centurată.
La autovehiculele cu axe multiple, nu se admite montarea anvelopelor cu structuri
diferite pe aceeaşi axă.
Pentru autoturisme, a căror masă totală maximă autorizată nu depăşeşte 2800 kg şi a
căror viteză maximă poate depăşi 40 km/h, cât şi pentru remorcile acestora, se impune
echiparea fie numai cu anvelope cu structură radială, fie numai cu anvelope diagonale, iar pe
aceeaşi axă, cu aceeaşi dimensiune şi acelaşi model al profilului benzii de rulare. La celelalte
autovehicule cu masa mai mare de 2800 kg şi viteza maximă peste 40 km/h, precum şi la
remorcile lor, [154] impune echiparea aceleiaşi axe numai cu acelaşi tip de anvelope, ori
radiale, ori diagonale, cu aceeaşi dimensiune şi cu acelaşi model al profilului benzii de rulare.
Dacă se utilizează o roată de rezervă, se admit temporar abateri de la prescripţiile
menţionate anterior, dar numai cu respectarea prevederilor din [50] sau [51]; totodată se impune
adaptarea conducerii autovehiculului la condiţiile care decurg din montajul şi utilizarea unei
asemenea roţi de rezervă.
La inspecţia vizuală, pe anvelopele care echipează automobile, motociclete sau remorcile
acestora nu trebuie să se evidenţieze pe banda de rulare sau pe flancuri, tăieturi sau rupturi
care dezvelesc cordul sau îl degradează.
Se admite şi folosirea anvelopelor din cauciuc plin, însă numai la vehiculele a căror
viteză maximă nu poate depăşi 25 km/h (16 km/h la vehiculele fără suspensie); aceste anvelope
trebuie să fie prevăzute pe ambele părţi ale benzii de rulare cu nişte nervuri late de minim 10
mm, în măsură să se poată aprecia limita de uzură a anvelopei. Roţile cu bandaj metalic sunt
acceptate la maşinile pentru diverse lucrări, a căror masă totală maximă autorizată nu
depăşeşte 4000 kg, cu condiţia ca presiunea maximă în pata de contact să fie sub 12,5 MPa.
În România, din cauza constituţiei materialelor din care sunt executate majoritatea
drumurilor modernizate, nu se admite utilizarea anvelopelor de iarnă prevăzute cu ştifturi
de oţel.
În vederea limitării împroşcării cu apă, noroi, zăpadă, pietre, etc., a pietonilor sau
participanţilor la trafic, vehiculele a căror viteză poate depăşi 25 km/h trebuie prevăzute în
dreptul roţilor cu elemente protectoare cum ar fi: aripi, apărători de noroi, sau şorţuri.
Caracteristicile tehnice ale acestora sunt reglementate de [52] şi [55].
Presiunea de umflare a anvelopei la rece, sub sarcina nominală, trebuie indicată de
constructor şi înscrisă pe autovehicul, în dreptul roţii respective, cu caractere care cu greu pot
fi şterse; uneori presiunea maximă este indicată pe flancul anvelopei.
Combinaţia anvelopă-jantă trebuie astfel aleasă ca în eventualitatea dezumflării
rapide, când vehiculul circulă încărcat, în linie dreaptă şi cu o viteză având cea mai mică
valoare dintre 100 km/h şi 80% din viteza maximă constructivă, anvelopa să rămână cu
taloanele fixate pe jantă până când vehiculul va fi oprit cu ajutorul frânei de serviciu, cu o
deceleraţie de cel puţin 2 g.

2. Sarcini şi viteze ce pot fi suportate de anvelope


Caracteristicile tehnice şi dimensionale ale anvelopelor sunt reglementate de normele
internaţionale [49] - pentru autoturisme, [53] - pentru autoutilitare şi remorci şi [56] - pentru
motociclete. România a preluat aceleaşi prescripţii tehnice în STAS 626-80, STAS 8485-80
(anvelope în construcţie diagonală), STAS 9090/1-90, STAS 9090/2-90, STAS 9090/3-90 şi
SR 10960:1994
(anvelope în construcţie radială).
Fiecare fabricant trebuie să inscripţioneze pe anvelopă indicele de sarcină, care
reprezintă unul sau două numere convenţionale, corespunzătoare sarcinii ce o poate prelua
anvelopa în utilizare simplă sau simplă şi jumelată, la o viteză maximă pentru care nu apar
desprinderi de fire, de pliuri sau desprinderea benzii de rulare. Corespondenţa între indicele
de sarcină şi valoarea sarcinii se dă în tab.1.14.
Categoria de viteză a anvelopei se exprimă simbolic printr-o literă şi reprezintă viteza
maximă pe care o poate suporta anvelopa încărcată cu sarcina definită prin indicele menţionat
anterior. Corespondenţa între simbolurile categoriilor de viteză şi vitezele maxime admisibile
se prezintă în tab.1.15.
Tabelul 1.14. Corespondenţa între indicii de sarcină şi masa maximă ce poate fi suportată
de anvelopă
Masa Masa Masa
Indicele de maximă Indicele de maximă Indicele de maximă
sarcină. admisă sarcină. admisă sarcină. admisă
[kg] [kg] [kg]
1 2 3 4 5 6
0 45 34 118 68 315
1 46,2 35 121 69 325
2 47,5 36 125 70 335
3 48,7 37 128 71 345
4 50 38 132 72 355
5 51,5 39 136 73 365
6 53 40 140 74 375
7 54,5 41 145 75 387
8 56 42 150 76 400
9 58 43 155 77 412
10 60 44 160 78 425
11 61,5 45 165 79 437
12 63 46 170 80 450
13 65 47 175 81 462
14 67 48 180 82 475
15 69 49 185 83 487
16 71 50 190 84 500
17 73 51 195 85 515
18 75 52 200 86 530
19 77,5 53 206 87 545
20 80 54 212 88 560
21 82,5 55 218 89 580
22 85 56 224 90 600
23 87,5 57 230 91 615
24 90 58 236 92 630
25 92,5 59 243 93 650
26 95 60 250 94 670
27 97,5 61 257 95 690
28 100 62 265 96 710
29 103 63 272 97 730
30 106 64 280 98 750
31 109 65 290 99 775
32 112 66 300 100 800
33 115 67 307 101 825
Tabelul 1.14 (continuare)
1 2 3 4 5 6
102 850 139 2430 176 7100
103 875 140 2500 177 7300
104 900 141 2575 178 7500
105 925 142 2659 179 7750
106 950 143 2725 180 8000
107 975 144 2800 181 8250
108 1000 145 2900 182 8500
109 1030 146 3000 183 8750
110 1060 147 3075 184 9000
111 1090 148 3150 185 9250
112 1120 149 3250 186 9500
113 1150 150 3350 187 9750
114 1180 151 3450 188 10000
115 1215 152 3550 189 10300
116 1250 153 3650 190 10600
117 1285 154 3750 191 19000
118 1320 155 3875 192 11200
119 1360 156 4000 193 11500
120 1400 157 4125 194 11800
121 1450 158 4250 195 12150
122 1500 159 4375 196 12500
123 1550 160 4500 197 12850
124 1600 161 4625 198 13200
125 1650 162 4750 199 13600
126 1700 163 4875 200 1400
127 1750 164 5000
128 1800 165 5150
129 1850 166 5300
130 1900 167 5450
131 1950 168 5600
132 2000 169 5800
133 2060 170 6000
134 2120 171 6150
135 2180 172 6300
136 2240 173 6500
137 2300 174 6700
138 2360 175 6900

La anvelopele din categoria H se admit depăşiri de viteză până la valoarea de 240 km/h,
iar la anvelopele din categoria V se admit depăşiri de viteză până la valoarea de 270 km/h dacă
se diminuează indicele de sarcină conform procentajului exprimat în tab.1.16.
Pentru vitezele intermediare valorilor din tabel se acceptă interpolări liniare între
limitele respective. Adaptări similare ale indicelui de sarcină în funcţie de viteză se dau în [53]
- pentru anvelope utilizate la autoutilitare şi autocamioane şi în [56] - pentru anvelope de
motociclete. La viteze mai mici decât cele limitate prin simbolul categoriei se admit încărcări
mai mari ale anvelopei, cu până la 30% din indicele de sarcină (la viteze de 50...60 km/h).

Tabelul 1.15. Corespondenţa între simbolul categoriei de viteză şi viteza maximă


admisă
Simbolul Viteza maximă Simbolul Viteza maximă
categoriei de [km/h]. categoriei de [km/h].
viteze. viteze.
F 80 Q 160
G 90 R 170
J 100 S 180
K 110 T 190
L 120 U 200
M 130 H 210
N 140 V 240
P 150 W 270
Tabelul 1.16. Diminuarea indicelui de sarcină în funcţie de depăşirea vitezei maxime la anvelope
din categoriile H şi V
Anvelope din categoria H Anvelope din categoria V
Viteza maximă Procentul din Viteza maximă Procentul din
[km/h] indicele de [km/h] indicele de
sarcină sarcină
215 98,5 240 100
220 97 250 95
225 95,5 260 90
230 94 270 85
235 92,5 - -
240 91 - -

3. Inscripţionarea anvelopelor
Echiparea adecvată cu anvelope a unui vehicul este unul dintre cei mai importanţi
factori de care depinde siguranţa circulaţiei. De aceea caracteristicile tehnice ale anvelopelor
trebuie inscripţionate în locuri şi cu dimensiuni ale caracterelor care să permită citirea uşoară
a lor; totodată se impune ca aceste caractere să poată fi şterse suficient de greu, pentru a se
menţine lizibile pe toată perioada de exploatare a anvelopei.
Indiferent de tipul anvelopei, pe flancurile sale se inscripţionează caracteristicile tehnice
în ordinea care se prezintă în continuare:
- lăţimea nominală a balonului S (fig.1.19) exprimată în mm reprezintă distanţa
dintre exterioarele flancurilor anvelopei umflate, fără considerarea inscripţiilor în
relief, a cordoanelor sau a nervurilor de protecţie;
Fig. 1.19. Secţiune de principiu prin anvelopa unui vehicul.

- raportul nominal de aspect Ra fiind exprimat prin produsul dintre 100 şi raportul
între înălţimea balonului (în mm) şi lăţimea nominală a balonului (în mm);
- tipul structurii (diagonal sau radial). La anvelopele cu structură
diagonală ori nu se utilizează nici o indicaţie, ori se inscripţionează litera "D". La cele cu
structură radială se inscripţionează litera "R" sau eventual cuvântul "RADIAL". Dacă anvelopa
are structură centurată încrucişată se inscripţionează litera "B" şi în plus, cuvântul
"BIASBELTED";
- diametrul nominal al jantei reprezentând diametrul exterior al jantei la nivelul la
care începe talonul anvelopei. Diametrul nominal poate fi exprimat în ţoli (număr
mai mic ca 100) sau în mm (număr mai mare ca 100);
- indicele capacităţii de sarcină, conform tab.1.14. Dacă anvelopa poate funcţiona
simplu sau jumelat, se inscripţionează ambele valori ale indicelui de sarcină;
indicativul categoriei de viteză exprimat prin una din literele din tab.1.15;
- indicii capacităţii de sarcină pentru montura simplu şi jumelat împreună cu
categoria superioară sau inferioară de viteză la care poate fi exploatată anvelopa.
Ambii indici şi litera corespunzătoare vitezei se inscripţionează în interiorul unui cerc
marcat în relief. Aceste inscripţii nu sunt însă obligatorii;
- cuvântul 'TUBELESS", dacă anvelopa poate funcţiona fără cameră de aer;
- literele "M+S" sau "MS", dacă anvelopa este destinată drumurilor acoperite cu
zăpadă sau cu noroi (pentru anvelope cu utilizări multiple se inscripţionează literele
"MST");
- cuvântul "REINFORCED", dacă anvelopa este de tip ramforsat;
- data fabricaţiei, compusă din trei cifre, dintre care primele două indică săptămâna,
iar ultima, ultima cifră a anului;
- presiunea nominală de umflare "pu", exprimată prin indicele PSI. Această
inscripţionare este obligatorie dar poate fi amplasată separat sau în continuarea
indicilor menţionaţi anterior. Corespondenţa între indicele PSI "x" şi presiunea
exprimată în MPa respectă relaţia:

pu = x⋅0,0069 [MPa] (1.9)


Pe fiecare anvelopă se mai inscripţionează obligator, dar în alte locuri, semnul E al
omologării europene urmat de codul ţării producătoare (pentru România cifra 19) şi de numărul
aferent omologării. De asemeni pe un flanc al anvelopei trebuie indicată şi seria de fabricaţie.
În fig.1.20 se prezintă inscripţionările unor anvelope de autoturism (a), de autocamion (b) şi de
motocicletă (c). Conform celor menţionate anterior, anvelopa de autoturism are următoarele
caracteristici: lăţimea balonului de 185 mm, raportul nominal de aspect 70, structură radială,
diametrul nominal al jantei de 14 ţoli (356 mm), capacitatea de sarcină de 580 kg
(corespunzătoare indicelui 89), aparţine categoriei T de viteze (190 km/h), poate funcţiona fără
cameră de aer, este destinată drumurilor cu zăpadă sau noroi, este fabricată în a 35-a săptămână
a anului 2000.
Anvelopa de camion are lăţimea balonului de 250 mm, raportul nominal de aspect 70,
structură radială, diametrul nominal al jantei de 20 ţoli (508 mm), poate prelua simplu 3250 kg
(indice de sarcină 149) şi jumelat 2900 kg (indice 145), aparţine categoriei J de viteze (100
km/h), poate fi utilizată la categoria L de viteze (120 km/h) cu sarcină de 3000 kg - simplu
(indice 146) şi 2725 kg - jumelat (indice 143), poate fi montată fără cameră de aer, fabricată în
săptămâna a 25-a a anului 1997, presiunea de umflare fiind de 0,62 MPa (corespunzătoare la
90 PSI).

a 185/70 R14 89/T TUBELESS M+S 350

b 250/70 R20 149/145 J TUBELESS 257 90 PSI 146 L 143

c 100/80 B 18 53 S TUBELESS M+S 250

Fig. 1.20. Exemple de inscripţionare a anvelopelor: a - pentru autoturisme; b - pentru


autocamioane, autobuze, autospeciale, remorci etc; c - pentru motociclete.

Caracteristicile tehnice ale anvelopei de motocicletă inscripţionată conform fig.1.20,c


sunt: lăţimea balonului de 100 mm, raportul nominal de aspect 80, structura centurată (litera
B), diametrul nominal al jantei de 18 ţoli (457 mm), capacitatea de sarcină 206 kg (conform
indicelui de sarcină 53), categoria de viteză S (180 km/h), poate funcţiona fără cameră de aer,
destinată drumurilor cu zăpadă sau noroi, fabricată în a 25-a săptămână a anului 2000.

4. Uzura şi prelungirea duratei de exploatare a anvelopei


Uzura benzii de rulare a anvelopei poate genera evenimente rutiere neplăcute. Astfel,
pe timp cu precipitaţii, la anvelopele cu profilul uzat survin greutăţi în eliminarea apei din pata
de contact, ceea ce face ca acvaplanarea, deci instabilitatea direcţiei, să apară la viteze mai
mici. Totodată, aşa după cum se cunoaşte deja, pe drumul umed sau ud, eficienţa frânării scade
sensibil când profilul anvelopelor este uzat. In fine, reducerea grosimii benzii de rulare
facilitează eventualele străpungeri ale anvelopei de către corpuri dure şi ascuţite.
Pe baza experienţei acumulate în cursul exploatării vehiculelor a reieşit că se poate admite
o limită a uzurii, exprimată prin adâncimea minimă a profilului benzii de rulare, care nu poate
influenţa sensibil siguranţa circulaţiei. Limita de uzură este reglementată de [51] şi depinde de
destinaţia anvelopei, după cum urmează:
- pentru automobile adâncimea profilului este limitată la cel puţin 1,6 mm;
- la mopede şi motociclete se acceptă o adâncime de minim 1 mm;
- la tractoare şi maşini pentru diverse lucrări cu diametrul nominal al jantei de până la
20 ţoli nu se admit adâncimi sub 2 mm, iar la cele cu diametrul peste 20 ţoli,
adâncimea profilului trebuie să fie mai mare de 4 mm.
Măsurarea adâncimii profilului cu şubler sau alte dispozitive mecanice este imprecisă şi
neconcludentă, întrucât, în mod obişnuit, profilul se uzează neuniform. Datorită unor asemenea
inconveniente, la anvelopele destinate autoturismelor, care au cea mai mare reprezentare
numerică şi diversitate, s-a recurs la o altă metodă de apreciere a uzurii, bazată pe incorporarea
în banda de rulare a unor indicatori speciali. Se impune ca anvelopele să conţină cel puţin şase
rânduri transversale de indicatoare de uzură, dispuse în adânciturile principale ale benzii de
rulare şi aproximativ egal distanţate; pe jante cu diametrul nominal egal cu 12 ţoli, sau mai
mic, se admit şi patru rânduri de indicatoare. Indicatoarele de uzură trebuie să permită
aprecierea cu o toleranţă de +0,6 mm, că adâncimea profilului a atins cota de 1,6 mm.
Dacă profilul benzii de rulare a ajuns la adâncimea minimă admisă, la unele tipuri de
anvelope se acceptă refacerea profilului prin degajare de material cu dispozitive speciale. O
astfel de operaţie este permisă numai dacă stratul de cauciuc are o grosime suficient de mare a
benzii de rulare. Acestea se numesc anvelope refasonabile şi sunt marcate pe fiecare flanc, în
adâncime, sau în relief, cu semnul u. Operaţia de refasonare este interzisă la anvelopele
destinate autoturismelor sau motocicletelor [154], [156].
În urma operaţiei de refasonare, cordul anvelopei trebuie protejat de un strat de cauciuc cu
o grosime suficient de mare, a cărei valoare este impusă de fabricant în documentaţia tehnică
furnizată obligator specialiştilor care realizează refasonarea.
Refasonarea trebuie să respecte următoarele condiţii:
- lăţimea canelurilor refasonate trebuie să fie aproximativ egală cu lăţimea canelurilor
originale;
- pe fiecare decimetru de circumferinţă, lungimea marginilor canelurilor trebuie să fie
egală cu lungimea marginilor canelurilor originale sau cu cel puţin 750 mm;
- adâncimea canelurilor sau a crestăturilor suplimentare nu trebuie să depăşească
adâncimea canelurilor refasonate sau a celor originale;
- canelurile refasonate sau cele suplimentare nu trebuie să conţină obturări care să se
opună evacuării apei;
- la examenul vizual al anvelopei nu se acceptă fisuri sau uzuri care să pătrundă până
la cord.
Durata de utilizare a anvelopelor se poate mări şi prin reşapare, adică prin înlocuirea
benzii de rulare originale şi eventual şi a benzii de pe flancuri. Reşaparea este parţială dacă se
înlocuieşte numai banda de rulare, sau totală, dacă se înlocuieşte şi banda de pe flancuri.
Reşaparea este interzisă pentru:
- anvelopele de autoturism destinate vitezelor mai mari de 200 km/h - dacă au structură
diagonală, şi vitezelor mai mari de 210 km/h - dacă au structură radială;
- anvelopele autoturismelor foarte vechi (de epocă).
Operaţiile de reşapare sunt permise numai dacă sunt îndeplinite fiecare din condiţiile:
- reşaparea se efectuează la cel mult şase ani de la data fabricaţiei anvelopei;
- carcasa anvelopei nu a suferit şi nu necesită reparaţii importante;
- categoria de viteză a anvelopei reşapate va fi similară cu a celei originale, sau
inferioară. Anvelopele din categorii de viteză mare vor fi obligator încadrate în
categorii inferioare;
- indicele de sarcină a anvelopei reşapate trebuie să fie mai mic decât indicele
anvelopei originale;
- reşaparea poate avea un desen de bandă de tip rutier numai dacă anvelopa originală
a avut un asemenea desen;
- anvelopele reşapate o singură dată pot fi reşapate cu profil de iarnă;
- în banda de rulare a anvelopei reşapate trebuie încorporate cel puţin şase rânduri
transversale de indicatoare de uzură (la anvelopele care se montează pe janta de 12
ţoli, sau mai mici, se admit şi patru indicatoare); acestea trebuie să fie aproximativ
egal distanţate şi să permită aprecierea uşoară a unei adâncimi a profilului de 1,6 mm.
Anvelopele reşapate trebuie să fie reinscripţionate cu noile caracteristici, după suprimarea
celor corespunzătoare anvelopelor originale. Astfel, vor fi reinscripţionate:
- marca de fabricaţie sau de comerţ a agentului care a efectuat reşaparea;
- anul reşapării;
- categoria de viteză;
- indicele de sarcină;
- indicarea într-o limbă de circulaţie largă sau în limba naţională a operaţiei de
reşapare;
- indicarea cifrei "2" dacă anvelopa a fost reşapată a doua oară.
Dimensiunile anvelopelor reşapate sunt însoţite de toleranţe mai largi decât cele originale
şi asta din cauza varietăţii mari a dimensiunilor carcaselor supuse reşapării (datorită uzurilor
diferite). În acest sens se admit toleranţe suplimentare la cele aferente anvelopelor noi, şi
anume, de +3% pentru diametrul exterior şi +2% pentru lăţime.

5. Anvelope declasate
Fabricaţia de serie mare produce şi rebuturi, a căror caracteristici însă permite folosirea în
condiţii de exploatare mai puţin severe. Declasată este considerată o anvelopă nouă, care nu
satisface, conform părerii producătorului, condiţiile de calitate stabilite iniţial.
O primă categorie de asemenea anvelope este inscripţionată în relief ("cu fierul roşu"), pe
fiecare flanc, cu marcajul "SekunDA" sau cu "DA", în locuri lăsate la latitudinea
producătorului; o asemenea anvelopă are un aspect exterior imperfect care însă nu afectează în
nici un caz performanţele [154], [155].
O altă categorie de anvelope sunt declasate din cauza vitezei; ele prezintă defecte de aspect
care ies însă din limitele corespunzătoare celor marcate "DA" sau care influenţează capacitatea
de confort a anvelopelor de viteză mare. Asemenea defecte nu diminuează sarcina maximă
suportată de anvelopă sau alte performanţe, dacă ea este folosită la o viteză limitată la o valoare
garantată de producător. Frecvent pot apare "anvelope declasate având o viteză limitată la 100
km/h" sau la o "viteză limitată la 30 km/h".
Anvelopele a căror simbol de viteză depăşeşte litera "K" şi sunt declaste conform celor
menţionate anterior, trebuie inscripţionate obligator în relief cu "Max.100 km/h", pe ambele
flancuri (sau cu altă valoare limită de viteză, după caz). Asemenea anvelope trrebuie montate
numai pe autovehicule sau remorci a căror viteză maximă constructivă nu este mai mare decât
valoarea inscripţionată.
Anvelopele cu viteza maximă limitată la 30 km/h nu sunt admise pe automobile sau
remorci aflate în circulaţie normală; ele sunt admise pe tractoare, maşini agricole sau alte utilaje
de transport rutier a căror viteză maximă este limitată constructiv la 30 km/h.

6. Dispozitive adiţionale pentru creşterea aderenţei


Asemenea dispozitive, constând în lanţuri sau alte elemente se montează pe roţile motoare
ale unui autovehicul pentru a îmbunătăţi aderenţa pe drum acoperit cu zăpadă.
Dispozitivele adiţionale de aderenţă trebuie să satisfacă următoarele condiţii:
- să fie însoţite de o documentaţie tehnică în care să se prevadă în mod expres
dimensiunile anvelopelor cărora le sunt destinate, cât şi modul de folosire;
- să acopere banda de rulare pe cel puţin trei sferturi din lăţimea ei;
- la presiunea prescrisă de umflare a anvelopei, cel puţin un element activ al
dispozitivului să vină în contact cu zăpada ce acoperă drumul în oricare poziţie a
roţii;
- ochiurile lanţului trebuie să fie suficient de mici pentru a se mula pe părţile de
anvelopă care se deformează în contact cu drumul;
- elementele active ale dispozitivului trebuie astfel amplasate încât să nu permită
alunecarea longitudinală sau transversală a roţii;
- dispozitivele nu trebuie să conţină elemente ascuţite sau proeminenţe, care ar putea
deteriora îmbrăcămintea drumului;
- pentru montare, demontare şi menţinere pe roată, dispozitivul trebuie prevăzut cu o
fixare elastică şi cu zăvorâre;
- ochiurile lanţului şi inelele de legătură trebuie dispuse regulat şi simetric;
- nu se admit defecte de nici un fel la sudurile lanţurilor, inelelor şi cârligelor;
- lanţul trebuie confecţionat din oţeluri rezistente la uzură abrazivă.
Pentru a evita eventualele atingeri ale dispozitivului de creştere a aderenţei cu elemente ale
caroseriei sau cu alte organe ale vehiculului, se impune limitarea lăţimii totale a anvelopei şi a
razei ei la valori care se prezintă în tab.1.17.

Tabelul 1.17. Limite ale grosimii radiale şi laterale acceptate în plus prin montarea dispozitivelor
de creştere a aderenţei pe drumuri cu zăpadă
Lăţimea nominală a Depăşirea admisă lăţimii Depăşirea admisă pe
balonului anvelopei balonului pe fiecare parte direcţie radială [mm].
[mm]. laterală [mm].
Sub 185 14
20
185...205 20
205...305 25 25
Peste 305 30 35

7. Roţile vehiculelor
Roata unui vehicul este compusă din jantă (suportul anvelopei) şi disc (placa circulară
care se fixează pe jantă şi se montează pe butucul roţii). Condiţiile tehnice de calitate se dau în
[57]-pentru roţile autobuzelor, autoutilitarelor, autospecialelor, tractoarelor şi remorcilor, iar în
[60]-pentru roţile autoturismelor; formele şi dimensiunile jantelor se prezintă în [59] şi
respectiv [58].
Pe parcursul exploatării, din cauza unor solicitări prin şoc provocate de neregularităţile
căii de rulare sau de contactul cu diverse obstacole, atât janta cât şi discul roţii se pot deforma;
alte abateri, cum ar fi cele legate de planeitatea discului, pot apare pe parcursul fabricaţiei.
Toate aceste abateri de formă şi dimensiuni generează solicitări dinamice ciclice suficient de
mari, pentru ca adunate cu solicitările produse de imperfecţiunile căii de rulare să dea naştere
la eforturi inacceptabil de mari sub aspectul rezistenţei la oboseală. Asemenea manifestări stau
la baza detaşării roţii din butuc prin desfacerea piuliţelor de prindere, ruperii prezoanelor în
care se montează discul roţii, fisurării şi ruperii jantei, uzurii neuniforme a anvelopelor, etc.
Pentru că astfel de efecte pot avea urmări grave, abaterile de formă şi dimensiuni ale roţilor
trebuie să se încadreze între limite bine precizate. De pildă, abaterea de planeitate a suprafeţei
discului roţii este limitată la cel mult 0,3 mm la autoturisme şi la 0,5 mm la celelalte tipuri de
vehicule; limita abaterii de planeitate măsurată la nivelul bordurii jantei nu trebuie să
depăşească 1,5 mm indiferent de destinaţia roţii.
Bătăile radiale sau axiale ale roţilor de autoturisme nu trebuie să fie mai mari de 1,2
mm; la autoturismele de teren se admit valori puţin mai mari, şi anume, de 1,5 mm. Pentru
autobuze, autoutilitare şi la alte tipuri de vehicule, bătăile radiale şi axiale acceptate sunt
indicate în tab.1.18.
Janta se execută prin profilare sau ambutisare; apoi, semifabricatul se curbează, iar
capetele se sudează cap la cap; gaura pentru valvă trebuie dispusă diametral opus sudurii cap
la cap. În mod obişnuit, discul şi janta se asamblează nedemontabil, prin cordoane de sudură
sau prin sudură în puncte.
Roţile trebuie marcate citeţ şi durabil prin poansonare, în afara zonelor solicitate intens
la oboseală; marcarea se face de regulă pe suprafaţa din exterior a discului, astfel încât să fie
vizibilă şi cu roata montată pe vehicul.
Marcajul trebuie să cuprindă următoarele date:
- firma sau emblema firmei producătoare;
- mărimea jantei;
- dezaxarea;
- data fabricaţiei, în cifre (luna şi ultimele două cifre ale anului). Mărimea jantei se exprimă
în ordine, prin:
- un prim grup de cifre reprezentând lăţimea jantei, în ţoli;
- o literă, care reprezintă forma bordului jantei conform [58] şi [59];
- un grup de două cifre, reprezentând diametrul nominal al jantei, în
ţoli;
- litera "S" numai dacă janta este amplasată simetric în raport cu discul sau alte litere dacă
profilul este modificat; - standardul care corespunde notaţiei jantei.
Tabelul 1.18. Bătăi radiale şi axiale maxime admise la roţile autobuzelor, autoutilitarelor,
autospecialelor, tractoarelor şi remorcilor
Simbolul Simbolul Bătaia maximă
Tipul deschiderii diametrului
Tipul jantei
vehiculului Radială Axială
jantei jantei [mm] [mm]
Cu forma
Vehicule
bordurii B;
utilitare 1,5 1,5
D;E;F;J;JJ;
uşoare
JK;K şi L Toate Toate
Vehicule dimensiunile dimensiunile
Cu umeri 1,5 1,5
utilitare
înclinaţi la
15° Autobuze şi
2,5 2,0
remorci
Vehicule Până la 6,5 1,5 1,5
utilitare, 15...20
2,0 1,5
Cu umeri autobuze, 7...8,5
înclinaţi la remorci 24 2,5 2,0

Vehicule Toate Până la 25 3,5 3,5
utilitare grele dimensiunile Peste 25 4,5 4,5
De exemplu:
- 4,50 E x 16 - S STAS 7139/2-91 reprezintă o jantă simetrică pentru autoturism, cu lăţimea
de 4,50 ţoli (114 mm), cu bordura având profil E, cu diametrul nominal de 16 ţoli (406
mm);
- 13,00 A x 19,5 STAS 7139/3-91 reprezentând o jantă asimetrică de autocamion, cu
lăţimea de 13,00 ţoli (330 mm), cu bordura având profil A, cu diametrul nominal de 19,5
ţoli (495 mm).

S-ar putea să vă placă și