I.

Zona economică liberă – componentă a comerțului

internațional
1.1 Conceptul de zonă economică liberă privind zonele economice libere

Zonele economice libere sau zonele antreprenoriatului

liber, denumite în continuare zone libere, sînt părţi ale
teritoriului vamal al unui stat, separate din punct de vedere
economic, strict delimitate pe tot perimetrul lor, în care pentru
investitorii autohtoni şi străini sînt permise, în regim
preferenţial, genuri ale activităţii de întreprinzător, în condiţiile
legii statului gazdă.
Teritoriul zonelor libere este delimitat deobicei de restul
ţării prin îngrădire sigură. În Republica Moldova spre exemplu
paza hotarelor zonelor libere se asigură de către întreprinderile
specializate de pază din Republica Moldova, în baza
contractelor încheiate de acestea cu Administraţia zonei
respective. Faţă de persoan„ele fizice şi mijloacele de transport
se aplică sistemul de trecere autorizată a hotarelor zonei libere,
al cărui mod de funcţionare este stabilit prin actele legislative
ale statelor gazdă.
Zonele libere se creează în scopul accelerării dezvoltării
social-economice a anumitor teritorii şi a ţării în ansamblu prin:
a) atragerea investiţiilor autohtone şi străine;
b) implementarea tehnicii şi tehnologiilor moderne;
c) dezvoltarea producţiei orientate spre export;
d) aplicarea experienţei avansate din domeniul
producţiei şi a managementului;
e) crearea locurilor de muncă.
Zonelor libere, în scopul realizării obiectivelor asumate, li
se acordă regimuri preferenţiale de stimulare a activităţii de 1
întreprinzător. Modificări ale regimului şi ale modului de
desfăşurare a activităţii de întreprinzător într-o zonă liberă sînt
posibile numai prin introducerea unor modificări în legislația
statelor.
Zona liberă poate fi alcătuită din cîteva subzone.
Regimurile şi modul de efectuare a activităţii de întreprinzător şi
de gestiune sînt identice în toate subzonele. Considerăm că o
bună înțelegere a subiectului dat necesită introducerea unor
noțiuni specifice, ele fiind enumerate mai jos.
 subzonă - parte izolată teritorial de restul zonei libere;
 autorizaţie pentru desfăşurarea unui anumit gen de
activitate - permisiune scrisă, eliberată de Administraţia zonei
libere rezidentului acestei zone pe o anumită perioadă de timp
pentru desfăşurarea genului de activitate permis în zona
respectivă şi prevăzut în contractul încheiat între Administraţie
şi rezident;
 dezvoltarea infrastructurii zonei libere - construcţia şi
reparaţia clădirilor şi instalaţiilor, construcţia drumurilor,
instalarea utilajului şi organizarea aprovizionării cu apă,
electricitate, gaz, instalarea reţelelor de telecomunicaţii şi
organizarea legăturii telefonice şi alte asemenea lucrări (servicii)
pe teritoriul zonei libere, pe care Administraţia zonei libere le
consideră favorabile pentru dezvoltarea şi funcţionarea zonei;
 fonduri fixe - clădiri şi construcţii de producţie,
depozite, terenuri, instalaţii tehnice, utilaj, inclusiv articole de
birotică şi maşini, cu excepţia mijloacelor de transport de
pasageri, utilizate în procesul de executare a activităţii de
întreprinzător în zona liberă.
 activitate comercială externă – comercializare angro a
mărfurilor importate în zona liberă de pe teritoriul Republicii

2
Moldova sau din afara teritoriului vamal al Republicii Moldova
şi livrate la export; comerţ electronic cu mărfuri străine pe
pieţele externe, precum şi acordare a diverselor servicii pe
aceste pieţe;
 mărfuri introduse în scop necomercial – mărfuri
introduse de rezidenţii zonei libere pe teritoriul acestei zone,
care sînt destinate consumului final, nefiind utilizate în procesul
de producere, prelucrare, depozitare sau vînzare.
 mărfuri autohtone introduse în zona liberă în scopuri
necomerciale – mărfuri care nu sînt destinate vînzării sau
utilizării nemijlocite în procesul tehnologic de producere;
 producție industrială a mărfurilor – producție în al
cărei proces materia primă și semifabricatele sînt transformate în
produs finit cu utilizarea echipamentelor industriale.
Practica internațională prezintă care sunt actele juridico –
normative de care se conduc personaele juridice care pe
teritoriul zonei libere acţionează, astfel avem :
a) acordurile internaţionale la care statul gazdă este
parte;
b) legislaţia statului gazdă;
c) actele normative ale Guvernelor sau organelor
executive;
d) actele normative ale Administraţiei zonei libere,
adoptate în limitele competenţei sale, care nu contravin
legislației statului gazdă.

Trebuie să menționăm că procedura de creare a zonnelor

economice libere diferă de la stat la stat, astfel pentru
obiectivitate vom prezenta situația în Republica Moldova, astfel
zona liberă este creată, la propunerea Guvernului, printr-o lege,
adoptată de Parlament în corespundere cu prezenta lege, care va
3
delimita în acest scop o parte sau cîteva părţi ale teritoriului
Republicii Moldova. În lege vor fi strict determinate hotarele şi
configuraţia zonei respective. Guvernul va elabora concepţia
generală de creare şi dezvoltare a zonei libere.Iniţiatori ai creării
zonelor libere pot fi autorităţile administraţiei publice centrale şi
locale, agenţii economici şi diverse organizaţii care vor prezenta
propunerile corespunzătoare.
În ceea ce privește administrarea zonei libere, în termen de
30 de zile de la intrarea în vigoare a legii privind crearea
acesteia, Guvernul formează un organ de stat - Administraţia
zonei libere, denumită în continuare Administraţie, cu statut de
persoană juridică şi care îşi desfăşoară activitatea pe principii de
autofinanţare. Sediul Administraţiei se află pe teritoriul zonei
libere.Administraţia este condusă de un administrator principal,
desemnat în funcţie, prin concurs, prin ordinul ministrului
economiei și infrastructurii pe un termen de 5 ani.
Administratorul principal poartă răspundere pentru activitatea
Administraţiei, pentru asigurarea pazei hotarelor zonei libere şi
respectarea sistemului de trecere autorizată. Funcţiile, drepturile
şi obligaţiile, cuantumul și condițiile salarizării
administratorului principal sînt stabilite de legislaţie, precum şi
în contractul încheiat între acesta şi Ministerul Economiei și
Infrastructurii.
Vorbind desprecoordonarea şi controlul activităţii zonelor
libere intră în atribuţia Guvernului, fiind efectuate prin
intermediul organelor de stat autorizate de acesta. Activitatea
Administraţiei este supusă unui audit anual. Administrația își
coordonează activitatea cu Ministerul Economiei și
Infrastructurii în ceea ce privește atragerea investițiilor,
promovarea exporturilor rezidenților zonei libere, precum și

4
 privind elaborarea și punerea în aplicare a planurilor de
dezvoltare a zonei libere. Ministerul Economiei și
Infrastructurii efectuează controlul privind respectarea
condițiilor contractului și executarea de către administratorul
principal a atribuțiilor sale.
În literatura de specialitate mondială sund deosebite cîteva
surse financiare ale Administraţilor zonelor economice libere,
acestea fiind:
 plăţile şi taxele achitate pentru participarea la
concursurile de obţinere a dreptului de rezident al zonei libere şi
înregistrarea în calitate de rezidenţi ai acesteia, precum şi pentru
eliberarea autorizaţiilor pentru genurile corespunzătoare de
activitate în zona respectivă;
 plăţile şi taxele zonale stabilite de Administraţie;
 încasările de la darea în arendă a bunurilor şi terenurilor;
 cotizaţiile benevole ale rezidenţilor zonei libere pentru
dezvoltarea infrastructurii acesteia;
 alte venituri legate de exercitarea funcţiilor sale în
condiţiile legii.

Observăm că administraţia zonelor economice libere

îndeplineşte următoarele atribuţii principale:
 coordonează activitatea de creare a infrastructurii de
producţie şi neproductive a zonei libere;
 menţine în stare de lucru sistemele de aprovizionare cu
electricitate, apă şi energie termică de pe teritoriul zonei
libere;
 organizează concursuri de obţinere a dreptului de
rezident al zonei libere şi înregistrează rezidenţii, le
eliberează autorizaţiile pentru desfăşurarea în zona
respectivă a unor genuri concrete ale activităţii de 5
 întreprinzător stabilite în lege;
 asigură menţinerea în stare bună a îngrăditurilor şi
construcţiilor din perimetrul zonei libere, efectuează
controlul asupra respectării sistemului autorizat de
trecere a hotarelor zonei libere;
 elaborează şi asigură realizarea programului de
dezvoltare complexă a zonei libere şi de protecţie a
mediului;
 stabileşte, de comun acord cu Ministerul Economiei și
Infrastructurii, plăţi şi taxe zonale;
 încasează de la rezidenţii zonei libere plăţile de arendă
şi alte plăţi prevăzute de prezenta lege;
 controlează modul în care rezidenţii zonei libere
respectă contractele încheiate cu ea;
 întreţine relaţiile cu Organul Vamal cu scopul de a
asigura respectarea legislaţiei vamale.

Administraţia îşi coordonează activitatea cu autorităţile

administraţiei publice locale în ce priveşte soluţionarea
problemelor sociale, ecologice şi a celor care ţin de dezvoltarea
infrastructurii zonei libere. Deciziile Administraţiei, adoptate în
limitele competenţei sale, sînt obligatorii spre executare pentru
toţi rezidenţii zonei libere.În conformitate cu legile şi cu actele
normative ale statului gazdă, administraţia determină modul de
dare în arendă a terenurilor, modul de acordare a drepturilor de
folosinţă a resurselor naturale, precum şi a clădirilor,
construcţiilor şi fondurilor fixe care aparţin sau care sînt
transmise în folosinţă Administraţiei. Drepturile şi obligaţiile
administraţiei în domeniul utilizării terenurilor sînt de obicei
reglementate de legile şi de actele normative ale statului gazdă

6
în domeniul funciar. Administraţia nu are dreptul să intervină în
activitatea economică a rezidenţilor zonei libere, dacă această
activitate nu contravine legislaţiei şi contractului încheiat între
Administraţie şi rezident.Administraţia zonei libere are dreptul
să dezvolte infrastructura de producţie , cum ar fi construcţia
halelor industriale, şi să construiască reţele inginereşti, care
ulterior să fie oferite în locaţiune rezidenţilor zonei libere sau
pentru utilizarea cărora să se perceapă o plată de folosinţă.
Retribuţia muncii lucrătorilor Administraţiei se efectuează în
conformitate cu legislaţia statului gazdă. Administraţia
efectuează conform legii gestiunea contabilă şi statistică a
activităţii sale. Administratorul principal prezintă
reprezentatului statului gazdă rapoarte trimestriale și anuale
privind activitatea desfăşurată în zona liberă. Forma şi termenele
de prezentare a rapoartelor se stabilesc de către fiecare stat în
parte. În Republica Moldova administraţia este în drept să
efectueze donaţii în scopuri filantropice sau de sponsorizare în
favoarea autorităţilor publice şi instituţiilor publice finanţate de
la bugetul public naţional. Volumul donațiilor nu va depăși
suma aprobată în aceste scopuri în conformitate cu bugetul
anual al instituției, aprobat de către Ministerul Economiei și
Infrastructurii.
În ceea ce privește noțiunea de rezident al zonei libere, fără
de care ar fi imposibilă existența și funționarea zonelor
economice liberea, acesta poate fi orice persoană fizică sau
juridică înregistrată conform legii în calitate de subiect al
activităţii de întreprinzător în statul gazdă, orice instituţie de
învăţămînt, centru ştiinţific de cercetare şi transfer tehnologic,
alte entităţi care contribuie la sporirea calităţii forţei de muncă a
rezidenţilor.

7
 Trebuie să menționăm căselectarea rezidenţilor se
efectuează de către administraţie pe bază de concurs, ţinîndu-se
cont de volumul şi caracterul investiţiilor preconizate, de
necesitatea de creare a infrastructurii de producţie şi
neproductive a zonei, de menţinerea orientării zonei libere spre
fabricarea producţiei industriale pentru export, de teritoriul şi
terenurile libere, de asigurarea cu forţă de muncă, apă, resurse
energetice şi de alte criterii.Întreprinderile pe a căror bază se
creează zona liberă sînt obligate să se înregistreze în calitate de
rezidenţi.Modul de desfăşurare a concursurilor în zonele libere
se stabileşte de către reprezentanții statului gazdă.
La general contracul încheiat între un viitor rezident și
administrația zonelor economice libere conține următoarele
prevederi:
 genul de activitate autorizat;
 drepturile şi obligaţiile rezidentului şi ale
administraţiei;
 proiectul economic care urmează să fie realizat în
zona liberă şi parametrii preconizaţi ai acestuia;
 cuantumul plăţilor zonale şi a taxelor şi plăţilor de
arendă;
 facilităţile acordate rezidentului de către
administraţie;
 tipurile rapoartelor pe care le prezintă rezidentul;
 responsabilităţile părţilor, în caz de încălcare a
cerinţelor contractuale;
 alte aspecte, conform înţelegerii dintre părţi.
O particularitate poate fi considerat faptul că pe teritoril
Republicii Moldova pentru înregistrarea în calitate de rezident
se percepe o taxă în mărimea stabilită de Administraţie de
8
comun acord cu Ministerul Economiei și Infrastructurii, iar în
termen de 15 zile de la înregistrarea rezidentului, Administraţia
prezintă cîte o copie de pe decizia de înregistrare autorităţii
administraţiei publice locale şi organelor statistic și vamal,
precum și Serviciului Fiscal de Stat.
Menționăm faptul că în zona economică liberăpot fi
desfăşurate un spectru larg de activități, în Republica Moldova
sunt desfășurate următoarele genuri de activitate:
a) producţia industrială a mărfurilor, cu excepţia
alcoolului etilic (alcoolului etilic rafinat, alcoolului etilic cu tăria
mai mare de 80% vol, alcoolului etilic cu tăria mai mică de 80%
vol, alcoolului tehnic, alcoolului denaturat, distilatelor de vin
crude şi învechite, altor derivaţi din alcool etilic) şi a producţiei
alcoolice;
 sortarea, ambalarea, marcarea şi alte asemenea operaţiuni
cu mărfurile tranzitate prin teritoriul vamal al Republicii
Moldova;
 activitate comercială externă;
 genuri auxiliare de activitate, cum ar fi serviciile
comunale, de depozitare, de construcţii, de alimentaţie publică
etc., necesare desfăşurării activităţilor indicate anterior;
 genul prioritar de activitate va fi producţia industrială.

Rezidenţii desfăşoară activităţile menţionate mai sus pe

baza autorizaţiei pentru fiecare gen de activitate aparte, eliberate
de Administraţie pe baza contractului încheiat cu aceştia
conform regulamentului aprobat de către administratorul
principal de comun acord cu Ministerul Economiei și
Infrastructurii. Totuși Autorizaţia pentru desfăşurarea activităţii
în zona liberă nu scuteşte rezidentul de obligaţia de a obţine şi
alte autorizații stabilite prin legi.
9
 Ca rezultat al studiului bibliografic, se propune o definiţie
mai complexă a ZEL, formulată prin comasarea definiţiilor date
de unii specialişti în domeniu, precum: K.A. Semionov [1, pp.
34-35], E. Avdokuşin (2), Herbert Grubel (3, p. 53), V. Ignatov
şi V. Butov [4, p. 46], Ashok Verma (5). Astfel, definiţia
propusă este următoarea: zona economică liberă se determină nu
doar ca un teritoriu geografic, ci şi ca un sector al teritoriului
economic, unde se aplică un sistem de facilităţi şi stimulări ce
nu se foloseşte în alte părţi ale spaţiului economic. Este
prezentat nomenclatorul zonelor economice speciale.
Paralel cu modificarea noţiunilor şi definiţiilor, au evoluat
şi formele organizatorice ale acestor formaţiuni economice.
Prin urmare, principalele forme organizatorice ale ZEL
sunt următoarele:
 Zone de depozitare şi tranzit (The store and transit
zones)
 Zone vamale libere (The free customs zones)
 Zone de comerţ liber (The zones of the free trade)
 Zone de producţie-export (The export processing zones)
 Zone complexe (The complex zones)
 Zone tehnico-ştiinţifice libere (The free scientific-
technical zones)
Bazându-se pe teoria evoluţiei ZEL şi teoria ciclului de
viaţă a produsului , s-a trasat o paralelă între teoria ciclului de
viaţă a produsului şi ciclul de viaţă a zonelor economice
speciale. Astfel, ciclul de viaţă a ZEL este divizat în mai multe
etape.

10
 Prima etapă – „apariţia” sau „constituirea” – este
caracterizată prin alegerea obiectului asupra căruia se va axa
producţia, elaborarea tehnologiilor şi organizarea producţiei
experimentale. În această etapă, cele mai mari cheltuieli revin
lucrărilor de cercetare ştiinţifică şi de construcţii experimentale,
cercetărilor de marketing etc.
A doua etapă este „creşterea”. Principalele mijloace
financiare se utilizează pentru ajustarea şi modernizarea
proceselor tehnologice, pentru optimizarea canalelor de realizare
a produselor. Pentru activitatea zonelor economice libere, în
etapa a doua sunt caracteristice: organizarea producţiei în baza
materiei prime şi semifabricatelor de import, atragerea activă a
capitalului străin, specializarea producţiei la anumite tipuri de
mărfuri. Procesul de producţie rămâne cu un nivel înalt de
consum al factorului de capital, dar influenţa acestuia se
diminuează.
A treia etapă – „maturizarea” – caracterizează începutul
producţiei în masă, unde persistă cheltuielile legate de
remunerarea personalului angajat, promovarea produsului etc.
Pentru ZEL, etapa a treia este caracterizată prin producţia în
masă a mărfurilor de consum, treptat se măreşte ponderea
componentelor autohtone în produs; de asemenea, este
caracteristică diversificarea producţiei şi lărgirea pieţelor de
desfacere a produsului.
A patra etapă – „declinul” – este caracterizată prin
micşorarea încărcării capacităţilor de producţie, a volumului
vânzărilor şi lichidarea canalelor de distribuţie.
De asemenea, în acest capitol a fost prezentată o analiză
cantitativă şi calitativă a celor mai frecvente tipuri de zone
economice libere întâlnite în economia diferitor ţări, precum:
SUA, Marea Britanie, ţările-membre ale UE, Republica
11
Populară Chineză, Republica Coreea şi Federaţia Rusă.
Concluzia a fost că aceste formaţiuni economice favorizează
investitorii şi astfel se asigură o creştere economică a regiunilor
în care sunt create ZEL.
În diferite studii efectuate de cercetătorii în domeniu pot fi
găsite mai multe clasificări ale zonelor libere. Dacă ar fi să le
cumulăm, am obţine următoarea clasificare:
I. În funcţie de mărime:
 Foarte mici, până la 10 ha (exemplu: Singapore – 4
hectare,);
 Mici, până la 100 ha (exemplu: Baguio în insulele
Filipine – 62 hectare, Parcul de Producţie „Taraclia” – 36
hectare);
 Mijlocii, între 101-300 ha (exemplu: Panama – 110
hectare,);
 Mari, între 301-1000 ha;
 Foarte mari, peste 1000 ha (exemplu Bataan, insulele
Filipine – 1300 hectare).

II. În funcţie de tipul operaţiunilor executate :

„Teritorii libere”, ale căror funcţii se limitează la
operaţiunile de păstrare, sortare, împachetare, transbordare, fără
o prelucrare suplimentară a mărfurilor:
 porturi libere franco
 aeroporturi libere
 perimetre libere
 zonă de tranzit
Zone în care se desfăşoară şi o activitate productivă, de
prelucrare primară sau secundară a mărfurilor depozitate:
 zone prelucrătoare de export
12
  zone de promovare a investiţiilor
 zone libere comerciale
III. În funcţie de influenţa la nivelul economiei naţionale
respective:
 Zonă închisă, în care activităţile desfăşurate nu
influenţează economia ţării aflată în apropiere
 Zonă deschisă sau integrată, care întreţine legături
economice directe şi reciproce cu statul pe teritoriul
căruia se află
IV. În funcţie de modul de administrare:
 De către organele locale ale puterii de stat, abilitate
în acest scop
 De către statul respectiv
V. În funcţie de particularităţile organizatorice:
 Zone libere de taxe vamale
 Zone de comerţ liber
 Zone economice libere etc.

13
1.2 Zonele economice libere în comerțul internațional

Principala înfluență a zonelor economice libere în comerțul

internațional constă în atingerea obiectivele strategice ale
acestora, în ansamblul economiei naţionale a țării gazdă sunt
menţionate, de regulă:
 atragerea de capital şi de investitori străini;
 creşterea volumului de mărfuri exportate şi a calităţii
acestora;
 valorificarea mai bună a potenţialului uman şi
absorbţia şomajului prin crearea de noi locuri de
muncă;
 introducerea de noi tehnologii, perfecţionate şi
competitive;
 atragerea producătorilor unor mărfuri deficitare pe
piaţa mondială;
 valorificarea mai bună a potenţialului geografic şi
economic al zonei;
 realizarea unui impact favorabil asupra economiei
naţionale a ţării-gazdă şi regionale.
Prin caracteristicile lor, zonele economice libere contribuie
la producerea de bunuri şi servicii, la dezvoltarea comerţului, la
liberalizarea schimburilor de mărfuri şi servicii. Ele influenţează
alocarea resurselor şi rezultatele activităţii economice în
regiunea în care se află. Teoria comerţului internaţional
demonstrează că eliminarea barierelor vamale din cadrul
zonelor economice libere conduce la creşterea schimburilor şi
specializarea în producţie, care au drept consecinţă prosperitatea
colectivităţii respective.
Profesorul canadian Herbert G. Grubel apreciază că, din
14
păcate, crearea zonelor economice libere atrage după sine efecte
care conduc la modificarea modelului amintit.Reducerea
barierelor vamale conduce, de regulă, la investiţii în zona liberă,
dar şi la costuri de producţie suplimentare datorită distanţelor
faţă de pieţele de aprovizionare şi desfacere. Crearea zonelor
economice libere este, în general, un factor de prosperitate şi
redresare economică regională, prin efectele dinamice şi
pozitive pe care le antrenează pe plan economic şi social.
Unii analişti au observat că zonele economice libere tind să
atragă activităţi industriale ce necesită utilizarea intensivă a
resurselor umane numai pentru anumite operaţiunide exemplu:
montarea de piese şi subansamble, ceea ce nu contribuie la
consolidarea legăturilor intersectoriale, element indispensabil
oricărei industrializări eficiente; deci zonele economice libere
nu constituie decât un element puţin semnificativ pentru politica
de industrializare. Pentru ţările mici, în curs de dezvoltare, în
care piaţa internă este foarte redusă pentru a alimenta o industrie
integrată şi diversificată, considerentul major al creării zonelor
economice libere ar putea fi numărul mai mare de locuri de
muncă.
Accesul liber al mărfurilor în zonele economice libere
permite atragerea de investiţii de capital străin, datorită
facilităţilor respective acordate. Organizarea ZEL are la bază
legi şi diferite alte acte normative ce stabilesc regulile de
înfiinţare, conducere, precum şi modul de comunicare cu
interiorul şi exteriorul ţării care le realizează. Pe baza acestor
acte juridice este permis accesul mărfurilor în regim vamal
liberalizat şi fără restricţii de cantitate, cu condiţia ca acestea să
nu fie prohibite conform legislaţiei ţării respective. Mărfurile
sunt introduse în interiorul unei ZEL cu scopul prelucrării lor,
din care să rezulte alte mărfuri pentru export sau cu scopul
15
reexportului.
În general, mărfurile intrate într-o ZEL sunt supuse unor
activităţi de: transbordare; transformare; fabricare; tratare;
calibrare; administrare; cântărire; sortare; depozitare; ambalare;
marcare; stocare; etichetare; expediere etc.
Zonele Economice Libere sunt amplasate pe suprafeţe de
teren care aparţin statului respectiv sau au fost expropriate legal,
limitate de frontiere naturale sau artificiale, situate în imediata
apropriere a unei căi de transport (nod de cale ferată, port fluvial
sau maritim, aeroport) şi prin care se tranzitează un volum mare
de mărfuri. Pe glob, distanţa medie de ZEL faţă de centrul
capitalei statului respectiv sau faţă de aeroportul cel mai
apropiat este de 9-11 km.
Avantajele importante oferite de ZEL în comerțul
internațional constau în :
 importul de mărfuri cu scutire de taxă vamală;
 anularea controlului asupra preţului;
 angajarea liberă a forţei de muncă;
 oferirea unor avantaje suplimentare privind mărimea
chiriei solicitate, stabilirea termenelor de plată etc.
În unele zone, pentru atragerea de capital străin nu se
efectuează controlul asupra schimbului valutar, iar operaţiunile
valutare se realizează la cursurile pieţei libere. Toate
operaţiunile de export-import, inclusiv cu producătorii naţionali,
se efectuează în valută liber convertibilă. Prestările legate de
aprovizionarea cu apă şi energie, transporturile,
telecomunicaţiile sunt efectuate pe bază de taxe mai
avantajoase.
Eficienţa economică a ZEL constă în creşteri valorice şi în
volum ale activităţilor economice, introducerea unor tehnologii

16
moderne, dezvoltarea operaţiunilor de import şi export,
producerea unor mărfuri în condiţii mai avantajoase. ZEL
permit formalităţi administrative reduse, costuri reduse pentru
depozitare, absenţa contingentărilor la export şi import, absenţa
controlului asupra schimburilor valutare, precum şi a unor
imobilizări de capital în taxe vamale, repatrierea profiturilor.
Avantajele economice rezultate din crearea ZEL presupun
imperios o integrare treptată în programul de dezvoltare a
economiei ţării-gazdă. Cele mai importante avantaje urmărite de
economia locală prin crearea unei ZEL, integrată în programul
de dezvoltare al ţării respective, derivă din atragerea de capital
străin, modernizarea economiei cu noi tehnologii, creşterea
exporturilor şi generarea de încasări în valută.
ZEL reprezintă un mijloc real de atragere a capitalurilor
străine, numai dacă legislaţia lor acceptă şi încurajează acest
fapt. Concurenţa între ţările-gazdă pentru a atrage investitori
străini în ZEL este puternică şi există o tendinţă de a le asigura
acestora tot mai multe stimulente fiscale şi financiare. În ultimul
timp se observă că oferirea de cât mai multe stimulente
referitoare la reduceri de taxe ori la concesii nu mai este foarte
agreată; mai atrăgătoare pentru firmele străine este posibilitatea
finanţării locale cu dobânzi moderate.
Activitatea ZEL se manifestă şi în asigurarea unei cât mai
mari autonomii administrative şi absenţa birocraţiei, considerată
de investitori un obstacol serios în derularea operaţiunilor.

17
II. Impactul Zonelor Economice Libere asupra comerțului
exterior al Republicii Moldova
2.1 Evoluția zonelor economice libere în Republica Moldova
Pentru a înțelege evoluția Zonelor Economice Libere în
Republica Moldova este necesar să analizăm măsurile pe care
țara gazdă prin intermediul Ministerului Economiei și
Infrastructurii le-a aplicat în perioada analizată. Astfel în scopul
eliminării unor contradicţii vis-a-vis de activitatea zonelor
economie libere a fost elaborat un şir de acte normative şi
legislative, care prevăd introducerea unor modificări şi
completări într-un set de acte legislative şi normative. La fel,
acestea prevăd ameliorarea climatului investiţional în cadrul
zonelor libere, eliminarea barierelor de prisos din activitatea
rezidenţilor, precum şi a interpretărilor duble ale legislaţiei în
vigoare.
Acțiunile întreprinse și eforturile depuse au contribuit la
atragerea noilor investitori și îmbunătățirea condițiilor de
activitate în cadrul zonelor libere.În contextul monitorizării
legislației care reglementează activitatea zonelor libere au fost
pregătite și prezentate Parlamentului avizele Guvernului asupra
proiectului de lege pentru modificarea şi completarea unor acte
legislativeHotărârea Guvernului nr.501 din 22 aprilie 2016,
asupra proiectului de lege privind modificarea şi completarea
unor acte legislative, Hotărârea Guvernului nr.498 din 22 aprilie
201, asupra proiectului de lege pentru modificarea art. 1 alin.(2)
al Legii nr.1295-XV din 25 iulie 2002 privind Zona Economică
Liberă „Ungheni-Business” Hotărârea Guvernului nr.535 din 3
mai 2016, asupra proiectului de lege pentru modificarea unor
acte legislative ,Hotărârea Guvernului nr.1195 din 31 octombrie
2016.

18
 Pe parcursul activității Ministerul Economiei și
Ifrastructurii, în cadrul grupurilor de lucru cu participarea
instituțiilor de ramură, administrațiile și rezidenții zonelor libere
au discutat diverse propuneri de modificare a legislației în
vigoare, inclusiv perfecționarea mecanismului de scoatere a
deșeurilor din zonele libere pentru utilizare sau reciclare,
modificarea configurației unor zone libere separate etc.
În scopul îmbunătățirii gestionării zonelor libere au fost
elaborate și adoptate 5 hotărâri de Guvern, iar ministrul
economiei și infrastructurii a emis ordine corespunzătoare,
inclusiv referitor la unele aspecte ce țin de activitatea
Administratorilor principali ai zonelor economice libere,
precum și au fost organizate și desfășurate concursuri de
selectare a candidaturii pentru ocuparea funcției vacante de
administrator principal pentru 5 zone libere.
Administrațiile zonelor libere au elaborat Conceptul de
dezvoltare a zonei libere pentru perioada 2017-2019, iar
activitățile administrațiilor legate de identificarea noilor
investitori și promovarea exporturilor din zonele libere au
început să se efectueze în corelare cu planurile de activitate ale
MIEPO și Ministerului Economiei și Infrastructurii.
Totodată, Ministerul Economiei și Infrastructurii
monitorizează direcţiile principale ale dezvoltării zonelor libere
şi acordă suportul metodologic şi practic necesar.
Pe parcursul anului 2016 colaboratorii Ministerului
Economiei și Infrastructurii au participat la 15 concursuri în
calitate de membri ai comisiilor, organizate în cadrul zonelor
libere, pentru dreptul de a deveni rezident al zonei libere. În
rezultatul concursurilor au fost selectaţi 21 de rezidenţi.
În plus, ministerul a organizat 31 de şedinţe de lucru cu
rezidenţii şi Administratorii zonelor libere, unde s-au discutat
19
un şir de chestiuni legate de înlăturarea problemelor existente şi
asigurarea unei dezvoltări stabile a zonelor libere.
În scopul mediatizării activităţii zonelor libere, Ministerul
Economieiși Infrastructurii elaborează trimestrial şi prezintă
Guvernului, rapoarte privind activitatea Administraţiilor şi
rezidenţilor acestora, întocmeşte diverse materiale analitice.
Materiale în cauză sunt plasate pe pagina web a ministerului.
Informaţia vizând activitatea zonelor libere este în
permanenţă expediată şi în adresa altor autorităţi ale
administraţiei publice, investitorilor, companiilor de consulting
şi de publicitate. Mai mult, ministerul colaborează periodic cu
mass-media în scopul diseminării informaţiei privind activitatea
zonelor economice libere.
Conform situaţiei din 1 ianuarie 2018 în 7 zone economice
libere erau înregistraţi 184 de rezidenţi. Numărul angajaţilor
rezidenţilor zonelor libere pentru perioada de raportare a
constituit 11926 persoane, majorându-se cu 48,6% în
comparaţie cu 1 ianuarie 2017. Din numărul total al angajaţilor
6238 persoane activează în ZEL „Bălţi”, 2778 persoane în ZEL
„Ungheni-Business”, 2000 persoane în ZAL „Expo-Business-
Chișinău”, 450 persoane în ZAL PP „Valkaneş”, 255 persoane
în ZAL „Tvardiţa”, 144 persoane în ZAL PP „Taraclia” şi 61
persoane în ZAL PP „Otaci-Business”.
Volumul total al salariilor achitate de către rezidenţi a
constituit 1084,1 mil. lei. Astfel, atestăm o creștere de 2,4 ori
mai mult decât în anul 2016.

20
 ZAL Expo-Business-
Chișinău

ZEL Bălți ZAL Tvardița

ZAL Taraclia
ZAL Valkaneș
ZAL Otaci-Business
ZEL Ungheni-
Business

Figura 2.1 Ponderea volumului investiţiilor atrasepe zone libere,

conform situaţiei din 01.01.2018

Din volumul total al investiţiilor 146,0 mil. dolari SUA

revin ZEL „Bălţi”, 74,1 mil. dolari SUA - ZEL „Ungheni-
Business”, 70,1 mil. dolari SUA - ZAL „Expo-Business-
Chișinău”, 17,9 mil. dolari SUA - ZAL PP „Taraclia”, 17,1 mil.
dolari SUA - ZAL „Tvardiţa”, 16,7 mil. dolari SUA - ZAL PP
„Valkaneş” şi 6,5 mil. dolari SUA - ZAL PP „Otaci-Business”.
În ultimii 5 ani, în zonele libere au fost atrase investiții în
valoare de 141 mil. dolari SUA.

Tabelul 2.1
Volumul investiţiilor în zonele economice
liberecumulativ de la începutul activităţii

2013 2014 2015 2016 2017

Volumul total 197,9 212,0 230,0 284,1 348,6
de investiţii,
mil. dolari SUA
în % faţă de 116, 107, 108,6 124,0 122,7
anul precedent 9 1
21
 sporul anual al 28,5 14,1 18,0 54,1 64,5
investiţiilor, mil.
dolari SUA

din volumul total de investiţii – ponderea pe zone libere, %

ZEL "Ungheni- 28,2 29,2 28,5 24,4 21.3
Business"
ZAL "Expo- 27,2 25,6 23,7 22,7 20.1
Business-
Chişinău"
ZEL "Bălţi" 19,8 21,4 25,2 33,6 41.9
ZAL "Tvardiţa" 7,8 7,9 7,3 5,9 4.9
ZAL PP 7,6 7,2 6,9 5,7 4.8
"Valkaneş"
ZAL PP 7,6 7,1 7,0 6,0 5.1
"Taraclia"
ZAL PP "Otaci- 1,7 1,6 1,5 1,6 1.9
Business"

Ținem să menționăm că, în zonele libere creşte ponderea

activităţii industriale, care a devenit genul prioritar de activitate.
În anul 2017 volumul total al mărfurilor produse şi serviciilor
prestate în zonele libere a constituit circa 8,2 mild. lei, din care
ponderea producţiei industriale a constituit 80,7%.

22
 7000
6603.8
5500
4429.4
4000
4049.8
3651.3
2859.4
2009 2366.4
2500

1233.5983.9 1409.6
1000 1021.1 937.8 1162.9
536.3 770.7
-500 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Figura 2.2 Volumul vânzărilor nete ale producţiei

industrialeîn zonele libere

Tabelul 2.2
Dinamica producţiei industriale în zonele libere

200 200 200 201 201 201 201 201 201 201 201
7 8 9 0 1 2 3 4 5 6 7

de 5,5 -20,2 43,3 42,4 17,8 20,8 27,7 10,7 10,4 49.1
1,2
ori

225, 63,7 - 249,6425,7 597,3 357,4 493,0 791,9 389,1 418,42174,3

0

70,8 70,8 68,3 76,5 82,1 83,5 85,0 81,1 83,2 81,8 88.4

19,8 21,4 20,1 14,5 11,1 7,0 4,5 3,2 2,6 2,6 2,0

9,4 7,8 11,6 8,9 6,8 9,5 10,5 15,7 14,2 15,6 9,7

23
 În pofida faptului că, începând cu anul 2010 în legislaţie au
fost anulate restricţiile privind livrarea mărfurilor (serviciilor)
din zonele libere pe restul teritoriului vamal al Republicii
Moldova, din tabelul 2.2 se poate observa o tendinţă clară
referitoare la diminuarea livrărilor producţiei industriale pe
piaţa internă.
Tabelul 2.3
Ponderea zonelor libere în volumul vânzărilor nete
totale ale producţiei industriale, pe zone libere (%)

Anii 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Ponderea zonei libere în volumul vânzărilor nete totale ale

producţiei industriale:

ZEL 46,1 46,7 45,8 43,0 43,6 49,3 33,3

"Ungheni-
Business"
ZEL "Bălţi" 10,8 12,1 17,2 30,5 37,6 32,2 51,2
ZAL 12,9 22,4 18,5 11,6 4,9 4,2 2,9
"Tvardiţa"

ZAL PP 11,1 7,3 9,3 7,7 7,3 6,9 4,8

"Valkaneş"
ZAL "Expo- 18,8 11,3 9,2 7,2 6,5 6,9 6,4
Business-
Chişinău"
ZAL PP 0,3 0,1 0,0 0,0 0,0 0,2 0,9
"Otaci-
Business"

24
 În anul 2016 și-au reluat activitatea ZAL PP „Taraclia” și
ZAL PP „Otaci-Business”, unde au derulat câteva proiecte
investiționale urmând să atingă capacitatea maximă în anii
2018-2019.
Rezidenţii zonelor libere au produs (în anul 2017) 23,1 mil.
buc. huse pentru scaune automobil, cablu electric izolat în sumă
de 1053,1 mil.lei, 580,9 mil. lei cablaj electric industrial,
articole din cablaj electric pentru autoturisme în sumă de 1,5
mild. lei, 438,7 mii m2 placi ceramice, 1,8 mil. m2 de covoare,
377 tone fire de lână.
Printre genurile auxiliare de activitate, permise de către
legislaţie, se evidenţiază construcţiile, serviciile comunale,
activitatea de arendă şi alimentaţia publică. În anul 2017
volumul serviciilor prestate în cadrul genurilor auxiliare de
activitate a însumat 1347,0 mil. lei, inclusiv servicii de arendă –
95,0 mil. lei, construcție – 988,8 mil. lei, activitatea depozitară –
2,9 mil. lei, alimentația publică – 13,2 mil. lei etc.
Dezvoltarea rapidă a genurilor auxiliare de activitate
sporeşte atractivitatea zonelor libere, formează un mediu
favorabil de afaceri, creează condiţii necesare pentru atragerea
investiţiilor majore şi realizarea proiectelor industriale.

25
 Figura 3. Volumul impozitelor şi taxelor calculate

450

350

250

410.4
150
216
176 165.2 180.4 185.5
121.9 123.6 123.1 144.8 130.1 153.5
50 111.6
77.1

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
-50

Volumul impozitelor şi taxelor calculate, mil. lei

Figura 3 Volumul impozitelor şi taxelor calculate

Volumul total al impozitelor şi altor plăţi obligatorii
calculate în anul de referinţă a constituit, conform situaţiei din 1
ianuarie 2018, 410,4 mil. lei, sporind de 1,9 de ori comparativ
cu situația din 1 ianuarie 2017.
Din volumul total de impozite şi alte plăţi obligatorii
calculate, ponderea cea mai mare revine rezidenţilor ZEL
„Bălți” (56,9%), ZEL „Ungheni-Business” (20,9%) și ZAL
„Expo-Business-Chișinău” (17,4%).

26
Bibliografie:
Sursa: Biroului Național de Statistică. disponibil pe:
http://www.statistica.md/ (citat 02.01.2019);
Sursa: Elaborată de autor în baza datelor privind
activitatea Zonelor Economice Libere;
Sursa: Elaborată de autor în baza datelor privind
activitatea Zonelor Economice Libere ale Republicii Moldova
în anul 2017;
Sursa: Wikipedia.org .

27