Studiu de piata

Irlanda – țară în expansiune în căutare de noi parteneri de afaceri

1. Situația economiei
Irlanda se numără, în continuare, printre primele 10 economii ale lumii din punct de vedere al
competitivității și inovării, în ciuda faptului că evoluţia ei economică a fost puternic afectată de
criza bancară internă şi de schimbările de pe principalele pieţe externe.
Economia irlandeză a depășit faza de redresare după criza economică și cunoaște o perioadă de
creștere puternică și durabilă, care a atins, în 2017, un ritm de creștere al PIB de 7,8%, cel mai
ridicat dintre țările UE. Deși, în opinia specialiștilor, cifra de creștere a Irlandei pentru anul
trecut a fost oarecum nereprezentativă din cauza activității multinaționalelor, o măsură a
activității interne, fără efectul multinaționalelor, arată o creștere de 3,9%, determinată de
consumul privat și de investițiile în construcții. Proiecțiile Comisiei Europene pentru Irlanda
arată o moderare a creșterii PIB-ului la 5,7%, în 2018, și 4,1%, în 2019, datorată incertitudii
privind perspectivele economice, ca urmare a rezultatului negocierilor dintre Marea Britanie și
UE, privind Brexit, și schimbărilor din mediul fiscal și comerțul internațional. Deși se
preconizează o continuare a volatilității conturilor naționale în viitorul apropiat, datorită rolului
companiilor multinaționale, economia internă este de așteptat să rămână robustă, susținută de
tendințele pozitive de pe piața muncii și de investițiile din construcții.
Cererea internă, care a crescut cu circa 2,6% în 2017, se așteaptă să-și continue creșterea în 2018
și 2019 cu aproximativ 4,3%. Creșterea modestă a cererii interne din 2017 a reflectat o investiție
slabă în echipamente, comparativ cu cea din anul precedent. Celelalte componente ale cererii
interne, inclusiv cheltuielile de consum, consumul guvernamental și investițiile în construcții au
fost mai puternice.
În 2017, investițiile principale au scăzut cu 22%, față de anul precedent, o mare parte din acest
declin datorându-se unei scăderi a investițiilor în cercetare și dezvoltare. Se estimează că
investițiile totale vor reveni puternic în 2018, cu o creștere de aproximativ 9,5%, și de 8,6% în
2019. În sectorul construcțiilor, atât locuințele, cât și clădirile nerezidențiale vor continua să se
redreseze puternic. În plus, este de așteptat ca cheltuielile de bază cu mașini și echipamente să
crească având în vedere perspectivele măririi cererii externe și interne.
Piața forței de muncă continuă să funcționeze la parametri maximi, gradul de ocupare al forței de
muncă crescând cu 2,6%, în 2017. Perspectivele de creștere cu 2,4%, în 2018, și cu 2%, în 2019,
vor duce la o ocupare completă a forței de muncă, rata șomajului estimându-se că va scădea la
5,6%, în 2018, și la 4,8%, anul viitor, când se prognozează o creștere a forței de muncă active la
peste 2,2 milioane de persoane.
Inflația în Irlanda a continuat să se mențină scăzută în 2017, indicele armonizat al prețurilor de
consum (IAPC) înregistrând o medie de doar 0,3%. O astfel de evoluție reflectă impactul
aprecierii monedei Euro asupra Lirei sterline, care a condus la scăderea prețului importurilor de
bunuri de consum din Marea Britanie. Se estimează o creștere treptată a inflației globale la 0,8%
în 2018, determinată în principal de creșterea prețurilor la servicii și la energie și de 1,1% în
2019 .
Se estimează că deficitul public va scădea la 0,2% din PIB, în 2018, pe baza așteptărilor unei
creșteri puternice a veniturilor, cu câștiguri din impozitele pe venitul personal și TVA reflectând
creșterea ocupării forței de muncă și a consumului privat. Se preconizează că deficitul va rămâne
în general stabil în 2019.
După o îmbunătățire în 2017, se așteaptă ca soldul structural să se deterioreze în 2018, înainte de
a se îmbunătăți din nou în 2019. Se preconizează că rata datoriei publice va scădea, în
continuare, până la 65,6% și 63,2% din PIB în 2018, respectiv 2019.
2. Comerțul exterior
Datorită unei piețe interne reduse ca dimensiuni, economia irlandeză este dependentă într-o mare
masură de comerțul exterior. Mai mult, dată fiind lipsa resurselor naturale proprii, importurile
unor mari cantități de combustibil și de materii prime sunt o necesitate.
In ciuda acestui fapt, începând cu 1985, valoarea exporturilor a depășit-o pe cea a importurilor,
în 2016 exporturile de bunuri și servicii reprezentând 122% din P.I.B., un nivel unic în Europa
(cu excepția Luxemburgului).
Exporturile de bunuri și servicii au crescut cu 6,9%, în 2017, cu o creștere mai puternică a
exporturilor de servicii, de 12,8%, datorată în mare parte serviciilor informatice. Previziunile de
creștere a exporturilor totale, pentru acest an, au fost revizuite la 4,9% și la 4,2%, pentru 2019, în
linii mari în concordanță cu creșterea cererii externe.
La sfârșitul anului 2017, volumul schimburilor comerciale de mărfuri ale Irlandei a totalizat
198,03 miliarde Euro, în creştere cu 6,2% faţă de valoarea înregistrată în 2016.
O contribuţie la creşterea comerțului exterior irlandez şi-au adus-o exporturile al căror volum a
însumat 122,14 miliarde Euro, cu 4,5% mai mult decât cel înregistrat la sfârşitul anului 2016.
Importurile au atins valoarea de 76,89 miliarde Euro, cu 10,5% mai mari decât în anul precedent.
Excedentul balanţei comerciale a cunoscut o scădere de 4,4%, faţă de 2016, atingând valoarea de
45,25 miliarde Euro.
Cea mai mare creștere a fost înregistrată în exporturile de produse medicale și farmaceutice, care
au crescut cu 5 miliarde Euro (17%), până la 35 miliarde Euro în 2017, comparativ cu 2016.
Exporturile de alimente și de animale vii au crescut, de asemenea, cu două cifre, până la 11
miliarde Euro.
În ciuda preocupărilor legate de Brexit și slăbirea lirei sterline, exporturile către Marea Britanie
au crescut cu 1 miliard Euro sau 8%, până la 14 miliarde Euro, în 2017.
Creșterea exporturilor către Regatul Unit a fost determinată de exporturile de produse chimice și
conexe, alimente și animale vii, exporturile din aceste categorii fiind în creștere cu 22%,
respectiv cu 8%.
Pe parcursul anului, exporturile către țările UE au crescut cu 4%, până la 63 miliarde Euro -
reafirmând poziția blocului comunitar ca cel mai mare client pentru exporturile irlandeze.
Perspectivele exporturilor continuă să se caracterizeze printr-un grad ridicat de incertitudine care
rezultă în mare parte din Brexit. Slăbiciunea lirei sterline, de la votul din Marea Britanie din
iunie 2016, a avut un impact negativ semnificativ asupra unor firme irlandeze, anulând practic
10 ani de câștiguri în competitivitate pentru exportatorii irlandezi de produse alimentare. Acest
lucru a determinat o reorientare a intențiilor irlandeze de export către piețe din afara UE, cu grad
ridicat de absorbție: China, Orientul Mijlociu, Japonia, Mexic, Canada, care alături de partenerul
tradițional SUA, să poată prelua exporturile tradiționale irlandeze de carne de vită și produse
lactate. În prezent, principalii parteneri comerciali ai Irlandei la export sunt: UE (60%, din care
Marea Britanie 12%), SUA (26%), Elveția (6%), iar la import: UE (45%, din care Marea
Britanie 22%) și SUA (16%).
Anul trecut, schimburile comerciale între Irlanda și China s-au mărit cu 37%, cea mai mare rată
de creștere înregistrată cu oricare alt partener comercial.
Exporturile agroalimentare din Irlanda către China au crescut de la aproximativ 200 de milioane
de Euro, în 2010, la 974 de milioane de Euro, în 2017. La trei ani de la ridicarea oficială a
interdicției pentru exporturile de carne de vită din Irlanda, impusă după criza BSE, China a
devenit cea de-a treia piață ca mărime pentru Irlanda. Ținând cont de faptul că Marea Britanie
preia în prezent jumătate din exporturile de carne de vită din Irlanda, pe măsură ce Brexit-ul se
conturează, piața chineză va deveni și mai atractivă. Exporturile de produse lactate au atins 667
milioane de Euro, în timp ce vânzările de carne de porc au depășit cifra de 100 milioane Euro, în
2017, făcând din China cea de-a doua cea mai mare piață de desfacere pentru cele două produse.
China este, de asemenea, o piață în plină creștere pentru peștele și fructele de mare irlandeze și
pentru alte exporturi de alimente și băuturi.
Importurile au crescut și ele, anul trecut, la niveluri record, mărindu-se cu 2,7 miliarde Euro,
importurile din țările UE cunoscând, de asemenea, o creștere de 3% față de 2016, până la 45
miliarde Euro.
Pe parcursul anului, importurile de produse chimice și produse conexe au crescut cu 2 miliarde
Euro sau 16%, până la 17 miliarde Euro, în timp ce importurile de combustibili minerali,
lubrifianți și materiale conexe au crescut cu aproape un sfert până la 4,7 miliarde Euro.
De asemenea, importurile din Marea Britanie au crescut, în cursul celor 12 luni, cu 10% până la
17 miliarde Euro. Principalele creșteri ale importurilor din Regatul Unit au fost de combustibili
minerali, lubrifianți și materiale conexe care au crescut cu aproape o treime, atingând 2,7
miliarde Euro, iar substanțele chimice și produsele conexe au crescut cu puțin peste un sfert până
la 2,3 miliarde Euro.
- Promovarea exporturilor irlandeze
Succesul comerțului exterior irlandez și menținerea, de peste 30 de ani, a unei balanțe
comerciale excedentare se datorează în mare parte susținerii pe care această activitate a avut-o
din partea instituțiilor guvernamentale specializate, având în prim plan Enterprise Ireland (EI),
agenţia responsabilă pentru sprijinirea companiilor cu activităţi de producţie şi servicii, în
principal IMM-uri, promovarea și dezvoltarea acestora pe piețele internaționale. Ea
funcționează, ca agenție de sine stătătoare sub autoritatea Ministerului pentru Afaceri,
Întreprinderi și Inovare (Department of Business, Enterprise and Inovation - DBEI).
Promovarea firmelor irlandeze pe piețele internaționale, prin programele guvernamentale
derulate pentru sectoarele de afaceri din responsabilitate, se face prin intermediul celor 32 de
birouri de reprezentare externă pe care le coordonează, amplasate în: Europa (14), Africa şi
Orientul Mijlociu (4), America de Nord şi Sud (6) şi Asia-Pacific (8), care acoperă 56 pieţe de
interes.
Ea asigură fonduri şi sprijin firmelor irlandeze în funcţie de stadiul de dezvoltare al acestora,
pornind de la cele acordate întreprinzătorilor cu propuneri de afaceri la nivelul firmelor start-up,
al celor de tipul start-up cu potenţial mare de dezvoltare, al IMM-urilor cu peste 10 angajaţi,
până la companiile mari cu peste 250 angajaţi care îşi extind activitatea, îşi îmbunătăţesc
eficienţa sau îşi cresc volumul exporturilor. Pentru IMM-uri există peste 80 de programe de
sprijin guvernamental care pot fi accesate on-line. În funcţie de specificul activităţii fiecărei
firme interesate şi de nevoile de finanţare ale acesteia se decid modalităţile de asistenţă tehnică şi
financiară acordate de agenţie, prin intermediul celor 31 de birouri teritoriale.
Agenţia EI asigură, de asemenea, fonduri pentru activităţile de cercetare desfăşurate în centrele
universitare şi în institutele de cercetare la nivel naţional în vederea susţinerii dezvoltării,
protecţiei, transferului şi aplicării practice a noilor tehnologii în industrie prin licenţiere şi
inovare. Punerea în aplicare a rezultatelor cercetării şi inovării în afaceri este considerată de o
importanţă critică pentru succesul economiei irlandeze, pentru crearea de noi locuri de muncă şi
pentru creşterea exporturilor, de aceea circa 50% din fondurile alocate EI sunt repartizate
cercetării şi inovării. În acelaşi timp, prin intermediul reţelei extinse de contacte şi relaţii oficiale
cu agenţiile internaţionale de ştiinţă şi tehnologie şi organismele de finanţare, EI poate asigura
mediului academic de cercetare din Irlanda posibilitatea colaborării cu cele mai renumite echipe
de cercetare din Europa şi câştigarea de fonduri pentru proiectele de cercetare irlandeze.
Enterprise Ireland asigură fonduri şi pentru programe personalizate de dezvoltare de
management, organizate în colaborare cu firme din domeniu renumite la nivel internaţional,
pentru a forma viitori lideri de afaceri, a-i dota cu instrumentele şi tehnicile necesare pentru a
acţiona mai eficient şi a obţine rezultate de afaceri reale pe pieţele internaționale.
Succesul pe pieţele de export este esenţial pentru creşterea pe termen lung a companiilor şi a
economiei irlandeze. De aceea, în paralel cu sprijinul acordat de Enterprise Ireland companiilor
axate pe creştere prin vânzări internaţionale, de la 1 iunie 2011, Ministerul Afacerilor Externe a
preluat de la DBEI anumit funcții de promovare a intereselor economice și comerciale ale
Irlandei care le conferă ambasadorilor de pe piețele cheie posibilitatea de a crea echipe locale de
comerț, turism și investiții, fie cu reprezentanți de la agențiile irlandeze specializate, fie cu
angajați de pe piața locală. Extinderea atribuțiilor Ministerului Afacerilor Externe și Comerțului
(DFAT) și pe linie de comerț internațional va fi pusă și mai mult în valoare urmare noilor
orientări ale guvernului irlandez de creștere a numărului de ambasade și consulate pe plan
mondial, în special în țări din America Latină și de Sud, vestul Africii, Orientul Îndepărtat, Noua
Zeelandă, dar și prin întărirea reprezentanțelor externe din Europa. Acest lucru va face dintr-o
țară mică de mărimea Irlandei un stat în expansiune pentru identificarea de noi parteneri de
afaceri, cu o influență în continuă creștere.
Atribuții pe linia promovării la export mai are și Bord Bia (Autoritatea Irlandeză pentru
Alimentaţie), organism din cadrul Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pescuitului,
responsabilă cu promovarea la export a produselor alimentare, animalelor vii şi produselor
horticole. Bord Bia dispune de fonduri separate pentru promovarea, marketing-ul şi asistenţa
acordată firmelor exportatoare irlandeze, cu acest specific, pe pieţele externe şi are 12 birouri
proprii de reprezentare (8 în ţări membre UE, 1 China, 1 SUA, 1 Dubai, 1 Moscova);

3. Investițiile străine
Guvernul irlandez promovează activ investițiile străine directe, constituind o strategie ce a
alimentat creșterea robustă a economiei încă din anii 90.
In mod tradițional, principalul obiectiv al promovării investițiilor l-a constituit creșterea
competitivității internaționale a Irlandei, prin încurajarea producerii de bunuri și servicii cu o
valoare adăugată mare precum: produsele chimice, cele bio-farmaceutice, echipamentele
medicale, produsele industriei IT și a comunicațiilor, produsele electronice și nu în ultimul rând
serviciile financiare.
La sfârșitul anului 2016, potrivit CSO, volumul total al investițiilor străine directe în Irlanda a
fost de 13 miliarde Euro, în scădere accentuată față de 2015, când acesta a totalizat 195 miliarde
Euro.
Investițiile din SUA s-au modificat de la 83 miliarde Euro în 2015, la o scădere de 63 miliarde
Euro, în 2016. Același lucru s-a întâmplat și cu cele din Marea Britanie care de la o retragere de
capital de 3 miliarde Euro, în 2015, a ajuns la o scădere de 25 miliarde Euro, în 2016. In mod
similar, investitiile din Asia s-au micșorat de la un aport de capital de 8 miliarde Euro, în 2015,
la o retragere de capital de 12 miliarde Euro, în 2016.
Sectorul serviciilor rămâne sectorul favorit pentru investițiile străine în Irlanda, totalizând, la
sfârșitul anului 2016, un capital investit de 475 miliarde Euro, în scădere cu 21 miliarde Euro
față de anul 2015 (496 miliarde Euro). Investițiile în intermedieri financiare și activități
administrative suport au scăzut de la 212 miliarde Euro, respectiv 99 miliarde Euro, în 2015, la
196 miliarde Euro, respectiv 76 miliarde Euro, în 2016. Investițiile în sectorul manufacturier au
crescut cu 66 miliarde Euro, la 324 miliarde Euro, în aceeași perioadă.
Potrivit ultimelor date publicate de CSO, pentru sfârșitul anului 2016, cele 1.318 companii
străine susținute de Industrial Development Agency (IDA) Ireland, dețineau un număr de
199.877 angajați, menținând Irlanda în topul celor mai căutate destinații pentru investiții din
lume și pe primul loc în rândul destinațiilor preferate din Europa de vest.
La nivelul anului 2016, au fost create prin intermediul companiilor străine, 18.627 noi locuri de
muncă. Din cele 244 de proiecte de investiții dezvoltate, 54 s-au realizat în domeniul cercetare &
dezvoltare & inovare (1,12 miliarde Euro), iar 99 din total au fost investiții noi.
In topul investitorilor străini existenți în Irlanda, pe primul loc se situează SUA (722 companii),
urmate de UK (111 companii), Germania (92 companii), Franța (61 companii), alte țări din
Europa (169 companii) și restul țărilor la nivel mondial (163 companii).
Irlanda este a doua locație din lume ca investiție directă a SUA în domeniul IT și a cincea de pe
plan mondial în domeniul industriei chimice.
Pe lista investitorilor americani se regăsesc aproape toate companiile reprezentative din
domeniul electronicii și al tehnologiei informațiilor: IBM, Google, EMC, Facebook, Dell,
Microsoft, Twitter, dar și alte companii de renume din diverse domenii precum: Coca-Cola,
Pfizer, Tripadvisor, Regeneron, etc. În 2016, principalii investitori au fost: Oracle, First Data,
Credit Suisse, Hubspot, Shire, Kellton, Wayfair Inc., Amazon, Surmodics, Fazzi Healthcare
Services, Cylance.
In ceea ce privește investițiile irlandeze în străinatate, în anul 2016, acestea au totalizat 27
miliarde Euro, o scădere importantă de la 152 miliarde Euro, în 2015. SUA au reprezentat
destinația favorită (6 miliarde euro, în 2016, de la 63 miliarde Euro în 2015), în timp ce
investițiile în Europa au scăzut drastic de la 74 miliarde Euro, în 2015, la 1 miliard Euro, în
2016. Fluxul investițional redus în exterior al Irlandei s-a datorat investițiilor de capital de 44
miliarde Euro, câștigurilor reinvestite de 12 miliarde Euro, dar și retragerilor de capital de 30
miliarde Euro.
Investițiile în exterior ale firmelor cu sediul în Irlanda au fost făcute preponderent în sectorul
serviciilor (708 miliarde Euro, în 2016, cu 46 miliarde Euro mai puțin decât în 2015) și în
sectorul manufacturier (61 miliarde Euro).
Potrivit Biroului de Analize Economice al SUA, valoarea investițiilor străine directe (ISD) ale
Irlandei a fost calculată la peste 85 de miliarde de dolari (69 de miliarde de Euro) în 2017, o
valoare incredibil de mare pentru o țară de dimensiunea Irlandei, care o clasează pe locul nouă în
topul investitorilor cu ISD în SUA.
- Atragerea, promovarea și sprijinirea investițiilor străine în Irlanda
Industrial Development Agency Ireland (IDA Ireland), este agenţia guvernamentală responsabilă
pentru atragerea, promovarea și sprijinirea investițiilor străine în Irlanda. Ea funcționează, ca
agenție de sine stătătoare sub autoritatea Ministerului pentru Afaceri, Întreprinderi și Inovare
(Department of Business, Enterprise and Inovation).
IDA acordă sprijin și susținere companiilor de la prima lor investiție în Irlanda și, apoi, pentru
toate investițiile ulterioare, pe măsură ce acestea cresc și își diversifică prezența pe piața
irlandeză. Sprijinul oferit cuprinde o gamă largă de activități antreprenoriale, financiare, tehnice,
de infrastructură, de mediu și de resurse umane etc.
Cu o experință de aproape 70 de ani, IDA dispune de fonduri pentru finanțare și subvenții
acordate de statul irlandez pentru potențialii investitori străni și acordă o serie de facilități celor
care aleg Irlanda ca destinație pentru investițiile lor. Acestea sunt acordate atât clienților noi, cât
și clienților existenți, prin intermediul celor 10 birouri locale de sprijinire a investitorilor
existente în Irlanda și a celor 19 birouri externe.
IDA Ireland poate acorda sprijin financiar celor peste 1.300 de clienți ai săi, cu aproximativ
200.000 angajați, în domenii de activitate ca: cercetare, dezvoltare & inovare, pregătire personal,
angajarea forței de muncă și investiții de capital. Ea operează în strictă concordanță cu
reglementările UE privind ajutorul de stat, în cadrul programului de granturi de 100 milioane
Euro. Granturile și sprijinul financiar sunt acordate companiilor clienți IDA în funcție de
mărime, categorie, activitatea pe care doresc s-o desfășoare și potențialul impact. În funcție de
relația pe care IDA o are cu un client de-al său, acolo unde este posibil, aceasta sprijină financiar
investițiile acestuia, ca parte a parteneriatului global dintre cei doi. Sunt finanțate cu predilecție
colaborările Business2Academia și B2B în domeniul Cercetării & Dezvoltării & Inovării. De
asemenea, IDA poate asista clienții săi în accesarea unor surse adiționale de granturi, finanțate de
alte agenții de finanțare irlandeze sau din UE, ca: pregătire personal (Skilnets, Springboard etc.)
și C&D (Science Foundation Ireland, Enterprise Ireland, H2020 etc.).
Primele de capital au drept scop subvenționarea cheltuielilor cu achiziționarea terenurilor,
cladirilor sau constructiei de noi facilitati de productie. Nivelul maxim al acestor prime este
stabilit prin regulile U.E. privind ajutorul de stat.
Subventiile pentru crearea de noi locuri de munca sunt cele mai raspandite forme de ajutor, mai
ales pentru companiile de servicii internationale. Nivelul acestora difera in functie de locatia
proiectului, nivelul investitiei, tipul de activitate desfasurata si nivelul de pregatire al angajatilor.
Prime pentru training. Companiile straine care opereaza in Irlanda pot beneficia de ajutor
financiar pentru programe substantiale de training pentru angajati.
4. Cercetarea & Dezvoltarea & Inovarea în centrul politicii economice irlandeze
Sectorul de producție irlandez, care contribuie cu 25% la PIB și angajează peste 44.000 de
persoane, atât direct, cât și indirect, este esențial pentru succesul economic al Irlandei. După ce a
înregistrat pierderi semnificative de locuri de muncă, în prima parte a recesiunii, gradul de
ocupare al forței de muncă în industria prelucrătoare a crescut cu peste 35.000 de angajați, în
ultimii cinci ani.
Această creștere a avut loc în toate sectoarele, de la inginerie și IT&C, până la dispozitive
medicale și produse farmaceutice, produse alimentare și băuturi, bunuri de consum și de
protecția mediului.
Sectorul de producție irlandez cuprinde în prezent 9 dintre cele mai importante 10 companii
farmaceutice la nivel mondial, 8 din primele 10 companii de automatizare de pe glob și 18 dintre
cele mai importante companii de tehnologii medicale. În același timp însă, jumătate din
companiile de tehnologie medicală sunt deținute de proprietari irlandezi, din rândul cărora o
gamă largă de firme, care dețin tehnologie de vârf, și-au extins aria de acoperire în întreaga
lume.
Cu toate acestea, companiile de producție irlandeze nu numai că vor fi grav afectate de Brexit
dar și de progresele în tehnologiile disruptive și în digitizare, care se produc într-un ritm foarte
rapid. De aceea, capacitatea companiilor de a inova și de a răspunde acestor schimbări va
determina în cele din urmă viitorul lor.
Investițiile în Cercetare & Dezvoltare, în domeniile care sprijină activitățile de producție au
ajutat Irlanda să devină a doua în clasamentul mondial privind cercetarea în domeniul
nanotehnologiilor, imunologiei, al animalelor și produselor lactate, și a treia în lume pentru
știința materialelor. Și aceasta în condițiile în care IMM-urile irlandeze indigene, care contribuie
la creșterea economică a Irlandei, reprezintă peste 90% din firmele din Irlanda.
Digitizarea producției, adesea menționată ca a patra revoluție industrială, remodelează economia
globală. Pentru ca Irlanda să rămână competitivă la nivel global, este imperativ ca baza de
producție a Irlandei să dezvolte cunoștințe și capacități în transformarea digitală.
Ca răspuns la această provocare, Guvernul investește masiv în cercetarea și inovarea în
producție, prin intermediul Science Foundation Ireland (SFI), Enterprise Ireland și IDA Ireland.
În acest sens, în ultimele 12 luni au fost înființate două noi centre de cercetare SFI cu un accent
special pe fabricație.
Obiectivul general este de a sprijini atât tranziția multinaționalelor, cât și a companiilor indigene
din sectorul manufacturier, spre o producție de înaltă valoare și de a încorpora IMM-urile în
lanțurile furnizoare naționale și internaționale ale companiilor. Acesta este un pilon cheie al
strategiei Guvernului irlandez "Inovarea 2020". "
Conform celor mai recente date, publicate de Biroul Central de Statistică irlandez (CSO),
companiile autohtone au cheltuit 36% din cele 4,6 miliarde de Euro investite în inovare, în 2016,
restul de 64% fiind atribuit multinaționalelor. Din cele 1,7 miliarde de Euro cheltuite de
întreprinderile irlandeze, aproape jumătate din sumă, adică 793 milioane de Euro, au fost alocate
cercetării și dezvoltării interne.
Sistemul fiscal irlandez acordă facilități pentru promovarea investițiilor în cercetare și
dezvoltare, văzute ca factor de stimulare a bunăstării economice, de către decidenții politici.
Datele arată că cele 64% cheltuieli de inovare, făcute de firmele și reprezentanțele locale ale
unor companii străine, care reprezintă mai puțin de o cincime dintre toate companiile relevante,
includ 1,4 miliarde Euro cheltuieli pentru cercetare și dezvoltare internă.
Potrivit CSO, această distribuție a cheltuielilor pentru inovare între întreprinderile irlandeze și
cele străine, care au cel puțin 10 angajați, a rămas în linii mari cam aceeași, în perioada 2010-
2016.
Cheltuielile totale pentru inovare în Irlanda, în 2016, au înregistrat o creștere cu 22% față de
valoarea acestora din 2014, de 3,8 miliarde de Euro, iar CSO a declarat că mai puțin de două din
cinci firme au raportat cheltuieli pentru inovare în 2016.
În general, CSO arată că productivitatea muncii în Irlanda a crescut cu o rată medie anuală de
4,5%, între 2000 și 2016, mai mult decât dublul mediei UE.
Noile cifre de productivitate anunțate de CSO, care vor fi publicate anual, arată că cea mai mare
parte a creșterii productivității sau a eficienței afacerii a fost determinată de creșterea investițiilor
de capital.

5. Provocări cu care se confruntă economia irlandeză

- Brexitul este cea mai importantă provocare cu care se confruntă firmele irlandeze în ultimii 50
de ani. El va implica schimbări perturbatoare și structurale, pe termen lung, care vor avea un
impact semnificativ asupra modului de a face afaceri în Irlanda în următorii ani.
Măsurile guvernamentale introduse recent includ o Schemă de Împrumut Brexit de 300 milioane
Euro, care oferă sprijin și încurajare firmelor pentru a face față provocărilor și pentru a aplica
strategii de afaceri și marketing noi și inovative. Aceasta a fost deschisă firmelor eligibile care au
mai puțin de 500 de angajați, începând cu sfârșitul lunii martie 2018.
Banca Centrală a Irlandei a avertizat că efectele Brexit asupra Irlandei vor fi "profunde" și în
cazul în care nu se ajunge la un acord comercial cu Marea Britanie, PIB-ul statului irlandez ar
putea fi, într-o perioadă de 10 ani, cu 3% mai mic, costând 40.000 de locuri de muncă.
- O problemă majoră cu care se va confrunta economia, în următorii ani, va continua să fie
reprezentată de capacitatea economiei de a răspunde nevoilor unei populații în creștere, de o
manieră durabilă. Provocările majore sunt deja clare în sectorul locuințelor, nivelurile chiriilor
irlandeze fiind de șase ori mai mari decât media europeană, iar un eșec în rezolvarea crizei
locuințelor putând duce în cele din urmă la prețuri mai mari și pentru alte bunuri, deoarece va
obliga angajatorii să crească și mai mult salariile, cu efecte asupra consumatorilor.
- Printre factorii de risc poate fi amintit, de asemenea, și potențialul de supraîncălzire al
economiei, datorat convergenței spre ocuparea integrală a forței de muncă, care se preconizează
că va avea loc anul viitor.
- Previziunile făcute de diferite organizații și asociații de afaceri conțin și câteva avertismente
privind riscul pierderii competitivității, al ”scurgerilor economice”, ca rezultat al cumpărăturilor
transfrontaliere, al scăderii prețurilor la alimente, care ar putea eroda marja de profit a
producătorilor.

6. Soluții de dezvoltare în viitor

Pe fondul previziunilor de creștere a populației Irlandei până la aproape 6 milioane de persoane,
până în 2040, și a necesității creării a 660.000 de locuri de muncă suplimentare, la 16 februarie
2018, guvernul irlandez a anunțat politica sa globală și inițiativa de planificare pentru pregătirea
Irlandei pentru viitor – ”Proiectul Irlanda 2040”.
Proiectul cuprinde două planuri: Planul Național de Dezvoltare 2018-2027: un program de 116
miliarde Euro pentru modernizarea infrastructurii și Cadrul Național de Planificare (FNP):
pentru realizarea unei dezvoltări regionale echilibrate care să prioritizeze creșterea în marile
orașe: Dublin, Cork, Galway, Limerick și Waterford.
Principalele prevederi sunt:
o Planul Național de Dezvoltare pe o perioadă de 10 ani, de 116 miliarde Euro, reprezintă o
creștere uriașă a investițiilor publice pentru Irlanda, care o va transforma în lider european în
investiții;
o Legarea politicilor de planificare și investiții se va concentra nu numai pe lucrări de
construcții, ci și pe dezvoltarea socială, economică și culturală, pentru o creștere durabilă pe
termen lung;
o Planul include patru noi fonduri totalizând 4 miliarde Euro, destinate dezvoltării rurale și
urbane, acțiunilor legate de schimbările climatice și tehnologiile disruptive;
o O importanță majoră va fi acordată domeniului transporturilor pentru asigurarea unor legături
directe și rapide între diferite zone din Irlanda, pentru îmbunătățirea rețelelor de transport
public în orașe și pentru a completa lacunele din nord-vest;
o Există 22 de miliarde Euro alocate unui program de schimbări climatice destinat agențiilor
de stat din domeniile transporturilor, energiei și comerțului, cu un accent pe energiile
regenerabile și pe vehiculele electrice.

7. Relațiile bilaterale România - Irlanda

Irlanda și România sunt țările cu cele mai mari rate de creștere ale economiei dintre țările UE.
Irlanda reprezintă unul dintre parteneri economici ai României din cadrul UE cu care partea
română urmăreşte creşterea volumului şi diversificarea schimburilor comerciale, cu o dinamizare
a exporturilor româneşti în vederea echilibrării balanţei comerciale.
Schimburile comerciale bilaterale au crescut cu peste 175%, în perioada 2006-2017,
evoluţie datorată atât creşterii exporturilor (de 3,5 ori) cât şi a importurilor (de 1,5 ori), dar ele
nu reflectă pe deplin potenţialul real al celor două economii. Irlanda ocupă, în prezent, locul 20
la export şi locul 17 la import în comerţul cu ţările membre UE. Anul 2015 a înregistrat cea
mai bună evoluţie a exporturilor româneştişi a schimburilor comerciale în ansamblul lor pe
relaţia Irlanda, comerțul bilateral depășind pentru prima data pragul de 500 milioane Euro.
În 2017, comerțul bilateral a totalizat 500,22 milioane Euro (+8,95% față de 2016),
exporturile au atins 133,45 milioane Euro (-10,04% față de 2016), importurile au înregistrat
366,77 milioane Euro (+18,01% raportate la aceeași perioadă), iar deficitul balanței
comerciale s-a situat la -233,32 milioane Euro (în creștere cu 70,86 milioane Euro față 2016).
Valoarea schimburilor comerciale, la 31.03.2018, a totalizat 126,50 milioane Euro (+4,76%
față de primele trei luni ale anului 2017), importurile înregistrând 99,17 milioane Euro, în
creștere cu 16,02%, raportate la aceeași perioadă;
Exporturile au atins o valoare de 27,33 milioane Euro (o scădere de 22,50% față de sfârșitul
lunii martie 2017), concentrându-se în proporţie de peste 85% pe: vehicule, aeronave si
echipamente de transport (26,9%), materiale textile şi articole din acestea (20,1%), alte mărfuri
(16,7%), maşini şi aparate, echipamente electrice (15,6%), produse ale industriei chimice
(5,8%).
Deficitul balanței comerciale în valoare de -71,84 milioane Euro, o depreciere de 21,62
milioane Euro față de primele trei luni din 2017, este puternic influențat de importurile
României din Irlanda dominate de produse ale industriei chimice şi conexe (56,5%) și maşini
şi aparate, echipamente electrice (30,1%).
Eforturile noastre sunt direcţionate prioritar în vederea echilibrării balanţei comerciale şi
creşterii şi diversificării schimburilor bilaterale de mărfuri, îndeosebi a exporturilor
româneşti de produse industriale cu valoare adăugată ridicată şi grad înalt de prelucrare,
precum şi de servicii (ex.servicii din domeniul IT&C). În acest sens, partea română trebuie să
aibă în vedere următoarele:
Intensificarea acțiunilor de penetrare a pieţei irlandeze prin participarea asociațiilor şi
firmelor românești la târguri internaționale de interes organizate în Irlanda ( IT, produse
alimentare/băuturi, energie, confecții şi accesorii);
Organizarea de misiuni economice sectoriale pregătite temeinic și capabile să ofere produse
în condiții de competitivitate;
Participarea la evenimente destinate mediului de afaceri din Irlanda și din străinătate,
organizate de instituțiile irlandeze (ex. Camera de Comert irlandeză pentru Centrul Europei,
Camera de Comerţ Dublin și autoritațile locale din comitatele Cork, Dundalk, Galway,
Limerick);
Participarea companiilor românești la licitaţiile internaţionale organizate pe piaţa irlandeză;
Activarea Protocolului de colaborare încheiat între Camera de Comerţ Dublin și Camera de
Comerţ și Industrie a Municipiului București prin organizarea unor acțiuni economice
reciproce;
 Deschiderea unui birou, în Irlanda, de către compania aviatică românească Blue Air,
compania operând zboruri directe Dublin–Bucureşti, plus alte 2 orașe din România (Cluj-
Napoca, Bacău), începând cu luna aprilie 2010;
Lărgirea sferei de cooperare prin încheierea unui Acord de colaborare între Camera de
Comerţ și Industrie a României și Camera Naţională a Irlandei;
Intensificarea dialogului la nivel instituţional prin organizarea de vizite la nivel de Secretari
de Stat pentru comerţ în Irlanda şi România. Respectivele acţiuni se pot desfăşura în marja
unor evenimente organizate de instituţiile irlandeze (ex. i-Cham, Dublin Chamber of
Commerce, Economic & Social Research Institute (ESRI), Sustainable Energy Authority of
Ireland (SEAI) etc.) sau de Romexpo (ex.târgul alimentar “Indagra”) cu participări ale
delegaţiilor oamenilor de afaceri din cele două ţări.
Considerăm utilă reluarea mecanismului de consultări bilaterale anuale la nivel de
directori generali coordonatori ai relaţiilor bilaterale din ministerele cu atribuții pe
linia mediului de afaceri, pentru identificarea de noi proiecte şi modalităţi de impulsionare
a schimburilor comerciale şi investiționale reciproce. Ultima întâlnire a avut loc la Dublin, în
luna noiembrie 2009, cu prilejul organizării unei misiuni economice române din domeniul
IT&C.
Încurajarea organizării de vizite reciproce între demnitari din celelalte ministere cu
portofolii economice, în vederea consolidării cooperării bilaterale pe toate planurile.
Și din punct de vedere investițional s-a constatat un interes crescut pentru efectuarea unor
investiții în Romania în diferite sectoare de activitate. În prezent, sunt înregistrate oficial in
Romania circa 900 de firme cu capital irlandez, printre acestea fiind și primele șase dintre cele
mai mari 10 companii irlandeze, recunoscute pe plan mondial, care au efectuat investiții de circa
6,5 miliarde Euro: CRH Ltd. (în domeniul cimentului); Origin Enterprises Ltd. (în sectorul
îngrășămintelor și insecticidelor), Kingspan Ltd. (în domeniul materialelor izolatoare pentru
construcții); Paddy Power Betfair Ltd. (în domeniul pariurilor sportive, cu centrul de software
european în Cluj-Napoca și peste 650 de angajați); Kerry Group (în domeniul ingredientelor
alimentare și produselor farmaceutice); Ryanair (leader mondial în sectorul zborurilor low-cost).
Investiţiile irlandeze din România sunt în prezent dominate de: sectorul imobiliar (29,9%);
construcţii (20,3%); activităţi profesionale, administrative, ştiinţifice şi tehnice (13,3%); comerţ
cu ridicata şi cu amănuntul (12,0%); industria extractivă şi prelucrătoare (7,7%); transport,
depozitare şi comunicaţii (6,7%); hoteluri şi restaurante (5,1%) etc.;
Și diaspora română stabilită în Irlanda, apreciată la circa 70.000 persoane, a început să-și facă
simțită prezența în mediul de afaceri local, fiind înregistrate, în prezent, conform aprecierilor
ambasadei, peste 130 de firme sub forma societăţilor cu răspundere limitată (Ltd.) și aproximativ
300 de proprietari de nume comercial de companie (business name owner – similar PFA).
Domeniile de activitate cele mai des întâlnite sunt: construcţiile, comerțul, alimentaţie publică,
service auto, serviciile de avocatură, decoraţiuni, consultanţă IT şi financiară, servicii medicale,
fotografie, audio-video, media etc.

Pentru stimularea investiţiilor reciproce, apreciem ca necesare următoarele:

Promovarea în mediul de afaceri irlandez a proiectelor autorităţilor locale din România,
având ca scop atragerea de noi investitori irlandezi în ţara noastră;
Cooperare în realizarea de proiecte cu fonduri structurale;
Atragerea de investiții irlandeze în domenii de interes pentru România (infrastructura rutieră,
industria alimentară, industria mobilei, tehnologii de mediu, agricultură, materiale de
construcții, energie regenerabilă, turism s.a.).
Atragerea firmelor irlandeze în procesul de privatizare din Romania;
Servicii românești de IT&C pentru diverse sectoare de dezvoltare din Irlanda;
Cooperarea firmelor românești cu parteneri irlandezi în realizarea de proiecte în Irlanda și pe
terțe piețe.
Domenii de interes în colaborarea bilaterală
- Industria de software:
Oferă oportunități atractive pentru realizarea de joint-ventures cu companii româneşti în
domeniul aplicațiilor pentru alte sectoare de activitate ca: financiar, sănătate, telecomunicații,
petrol și gaze etc.
Datorită adoptării unei legislaţii flexibile şi „prietenoase” în domeniul comerţului electronic, se
pot iniţia şi dezvolta colaborări pentru introducerea şi menţinerea unui sistem solid de acreditare
și supervizare a semnăturilor electronice. Astfel, legea irlandeză recunoaşte acelaşi statut pentru
documentele electronice (contracte, semnături, ştampile) ca și pentru cele tipărite pe suport de
hartie.
- Industria farmaceutică:
Activitatea de cercetare-dezvoltare în domeniul farmaceutic oferă oportunităţi de cooperare, în
viitor, pe o nişă de piaţă pe care Irlanda o vizează ca o prioritate.
O altă nişă de piaţă din sectorul industriei farmaceutice o reprezintă industriile conexe și
activităţile în laboratoarele de analize, aprovizionarea cu materii prime, serviciile de consultanță,
e-commerce, telemarketing.
- Incurajarea cooperării între IMM-urile din cele două ţări, ca motor al dezvoltării
economiilor, ar putea fi concretizată prin:
Organizarea unor programe de training în România, cu specialişti irlandezi, pe teme de
interes pentru întreprinzătorii români;
Dezvoltarea accesului IMM din cele două ţări la pieţele regionale şi internaţionale;
Cooperare în domeniul clusterelor inovative/poli de competitivitate şi al reţelelor trans-
naţionale (domenii de interes, management de cluster, strategii, scheme de sprijin, tipuri de
proiecte cu finanţare naţională/europeană etc);
Implicarea IMM-urilor la nivel de start-ups și a clusterelor inovative, alături de centre
antreprenoriale, de afaceri și departamente de comercializare atașate unor universități, în
proiecte internaționale de colaborare și în programe cu finanțare europeană, în vederea
creșterii gradului de internaționalizare al acestora și pentru dezvoltarea afacerilor, a
parteneriatelor și investițiilor.
- Alte domenii la fel de importante pentru stabilirea de parteneriate sau atragerea de investitori
sunt: sectorul auto, produsele agro-alimentare, turismul, tricotajele și confecțiile textile,
dezvoltările imobiliare, energia regenerabilă, prelucrarea lemnului/fabricarea mobilei,
produsele naturiste și pentru întreținerea sănătății.
Prin implicarea directa a Ambasadei s-au facut progrese importante, find initiate si urmarite
proiecte noi de cooperare:
- Maremod SRL Bucuresti cu Kaideen&CO. Ltd., în industria tricotajelor;
- Carmen Grigoriu Workshop SRL Brasov cu Jack&Jill Fashion Ltd. in industria tricotajelor;
- Graphtec Design SRL Constanta cu Eurowest Advertising LTD., in domeniul publicitatii,
reclamei si web-grafic design-ului;
- USH ProBusiness-Spiru Haret cu Departamentul de Comercializare al Maynooth University, in
vederea stimularii cercetarii-dezvoltarii-inovarii si participarii in comun la Proiecte cu finantare
europeana.
Eforturile de crestere a vizibilitatii Romaniei pe piata irlandeza au avut efecte benefice in
domeniul turismului, facand din promovarea turistica o prioritate. Ca urmare a demersurilor
intreprinse de Ambasada s-a reusit:
- participarea Romaniei cu pavilion national la ultimele doua editii (ian. 2017 si ian. 2018) ale
celui mai important targ din domeniul turismului din Irlanda: "Holiday World Show" - Dublin;
- organizarea unui seminar de turism (aprilie 2017);
- acordarea unor interviuri de catre ambasadorul român la un post de radio si in presa scrisa;
- organizarea de vizite in Romania a doua echipe de ziaristi, reporteri si cameramani (iulie si
octombrie 2017), care au avut ca efect includerea unui episod dedicat turismului romanesc in
serialul Getaways, difuzat in luna februarie 2018, pe posturile de televiziune RTE si BBC;
- aparitia unor articole despre atractiile turistice ale Romaniei in mai multe publicatii centrale si
locale.
Ca urmare a intalnirilor de afaceri avute de consilierul economic al Ambasadei, cu ocazia
participarii la un numar de circa 23 de evenimente cu caracter economic, au fost identificate si
mediatizate in tara peste 120 cereri de oferta si propuneri de cooperare, au fost popularizate prin
intermediul Portalului de comert un numar de 98 licitatii internationale si au fost promovate in
mediul de afaceri irlandez 154 societati comerciale romanesti.

In baza bunelor relatii de colaborare initiate de ambasador si consilierul economic la nivelul

organizatiilor guvernamentale, camerelor de comert centrale si locale si asociatiilor
profesionale au fost obtinute standuri gratuite la urmatoarele targuri, la care Romania a fost
reprezentata la nivelul Ambasadei:
- "Energy Show 2017 și 2018— RDS, Dublin;
- "Business & Consumer Expo 2017 și 2018"— Dundalk Chamber of Commerce.
Printre cauzele obiective care acționează în mod negativ asupra dezvoltării relațiilor comerciale
și de cooperare economică bilaterală putem menționa:
Cauze care țin de partea româna:
- lipsa de interes a firmelor românești pentru piața irlandeză, considerată eronat o piață de
dimensiuni mici, neluându-se în considerare puterea de cumpărare ridicată și potențialul
investițional important;
- lipsa unei oferte românești centralizate de export și a unui fond de marfă pentru anumite
produse;
- slaba participare a firmelor românești la târguri și misiuni economice cu caracter comercial în
Irlanda (în ultimii 9 ani nu au fost prevăzute participări la acest gen de acțiuni, finanțate parțial
de la bugetul statului);
Cauze care țin de piața irlandeză:
- concurența puternică a companiilor străine pe piața irlandeză;
- tradiționalismul firmelor și consumatorilor din Irlanda, reticența acestora față de importuri din
alte țări în afara țărilor cu care au deja relații comerciale cu tradiție (SUA, Marea Britanie,
Belgia, Olanda, Franța, Spania);
- absența unor investiții semnificative ale diasporei române pe piața irlandeză, care ar fi putut
prelua produse din România.
Pentru îmbunătățirea activității de promovare economico-comercială pe piața irlandeză pot fi
avute în vedere următoarele:
Măsuri și acțiuni întreprinse în țară:
- întocmirea și actualizarea continuă a unui portofoliu de oferte de export;
- intensificarea acțiunilor agenților economici români de penetrare a pieței irlandeze prin
organizarea de delegații și misiuni economice sectoriale, temeinic pregătite și capabile să ofere
produse în condiții de competitivitate;
- participarea la târguri specializate, cu o ofertă bine pregătită și atractivă;
- elaborarea unor materiale de prezentare a unor proiecte concrete de cooperare - inclusiv
proiecte eligibile pentru fonduri europene, care să fie transmise BPCE-urilor pentru promovarea
acestora în cadrul unor evenimente economice.
Măsuri și acțiuni întreprinse în exterior:
- participarea firmelor românești la principalele manifestări expoziționale internaționale
organizate în Irlanda;
- organizarea unor seminarii, conferințe, mese rotunde, cu prezentarea punctelor forte și a
potențialului economiei românești, cu implicarea activă a unor demnitari, președinți ai unor
asociații profesionale importante, patronate, camere de comerț din țară, pentru creșterea
atractivității manifestării respective pentru mediul de afaceri local;
- diseminarea în mediul de afaceri irlandez, a ofertelor de export și a oportunitatilor de afaceri și
investiții primite din România, cu ocazia vizitelor efectuate de reprezentantul BPCE Dublin la
camerele de comerț teritoriale, asociații profesionale, firme;
- implicarea diasporei române (în măsura posibilului) în organizarea de seminarii, conferințe,
mese rotunde, expoziții de produse românești, cu prezentarea unor cazuri de afaceri de succes,
pentru informarea mediului de afaceri irlandez și stimularea inițierii unor potențiale relații
investiționale sau de cooperare;
- atragerea de investitori irlandezi în România, cu prioritate în sectoarele: infrastructură, material
rulant, IT&C, produse chimice și farmaceutice, electronică și electrotehnică, zootehnie,
agricultură ecologică, materiale de construcții, confecții, tricotaje și încălțăminte, produse
alimentare și băuturi bio, industria mobilei, biocombustibili, energie regenerabilă, etc;
- difuzarea agendei târgurilor și manifestărilor expoziționale organizate în România, către
Asociațiile și Patronatele de ramură, camerele de comerț teritoriale, instituțiile irlandeze
specializate, în vederea determinării participării acestora ca expozanți sau vizitatori.
(Red. Dumitru Anca, ministru consilier)