Institutul de Relaţii

Internaţionale din Moldova ANUAR ŞTIINŢIFIC

DEZVOLTAREA SECTORULUI ENERGETIC

PRIN PROVOCĂRI MONDIALE
Natalia BÎRCA, doctorand, USM
Alexandru GRIBINCEA, doctor habilitat, profesor universitar, IRIM
Rezumat
În articol, se reliefează dimensiunea globală şi naţională a problemei resurselor naturale,
cu deosebire energetice,care este dată de amploarea fără precedent a solicitării acestor resurse,
concomitent cu faptul că a devenit tot mai evident caracterul limitat şi spectrul epuizării lor şi
că s-a amplificat gradul de independenţă a ţărilor privind valorificarea acestor resurse, aparînd
noi şi complexe probleme cu privire la necesitatea asigurării accesului tuturor ţărilor la resurse,
în vederea susţinerii dezvoltării economice.
Cuvinte-cheie: energie, energie electrică, energie regenerabilă, resurse energetice,
politică energetică,securitate energetică.

GLOBAL DEVELOPMENT CHALLENGES

IN THE ENERGY SECTOR
Natalia BÎRCA, USM
Alexandru GRIBINCEA, IRIM
Abstract
The article highlights the problem of global dimension and national natural resources,
especially energy, which is given by the unprecedented scope of application of these resources,
along with that has become increasingly evident exhaustion of the limited and their range has
grown and the degree independence of the countries for exploitation of these resources, new
and complex issues relating to the need for all countries access to resources, to support economic
development.
Keywords: energy, electricity, renewable energy, energy policy, energy security.

Introducere. Evoluţia şi dezvoltarea societăţii, interdependenţele economice dintre

state, ca urmare a adîncirii diviziunii internaţionale a muncii, determină ca multe procese
şi fenomene aflate în stare critică într-o economie naţională sau alta să se extindă asupra
mai multor state sau chiar asupra întregii economii internaţionale; cu atît mai mult cînd
aceleaşi procese şi fenomene critice se declanşează în mai multe state, ele devenind o
problemă globală a întregii economii. Astfel problema energetică nu se limitează la o
singura ţară, ci cuprinde regiuni întregi sau întreaga economie internaţională.
Problematica legată de dimensiunea energetică a creşterii economice şi a dezvol-
tării a devenit astăzi un subiect foarte sensibil atît la nivel naţional, regional, cît şi
global, iar paradigmele energetice se vor acutiza tot mai mult în următorii ani. Tema
diminuării resurselor energetice tradiţionale, a volatilităţii ridicate a preţurilor acestora,
precum şi cea a securităţii energetice, prin actualitatea şi prin efectele lor de antrenare,
sunt subiecte importante aflate pe agenda tuturor actorilor scenei mondiale. Acoperirea
necesarului de energie în condiţiile protejării mediului natural şi ale satisfacerii restric-
ţiilor de ordin economic şi social, reprezintă cîteva din marile provocări care este
134
 Institutul de Relaţii
VOLUMUL XI Internaţionale din Moldova

necesar să fie asumate de guvernele tuturor statelor lumii. Ultimii 10 ani au fost marcaţi
de profunde transformări structurale în economia mondială, generate de specificitatea
schimbărilor dinamice şi multiparametriale din lumea contemporană.
Metodă şi material aplicat. Baza teoretică şi metodologică a cercetării o constitue
elaborările teoretice şi practice ale cercetărilor din străinătate şi din ţară, tratările sistemice
ale problemlor energetice, legislaţia şi actele normative privind piaţa de energie electrică
din Republica Moldova şi UE. Astfel, literatura de specialitate sugerează că, în expresie
procentuală, o creştere cu 10% a preţului pe piaţa mondială a petrolului, precede unei
scăderi corespunzătoare a PIB-ului mondial cu cca. 0,5%, iar pe anumite perioade de
timp, chiar cu 1%, cu efect substanţial asupra şomajului şi asupra inflaţiei.

PARTICULARITĂŢILE SECTORULUI ENERGETIC PE PLAN

MONDIAL
Deci, dimensiunea globala a problemei resurselor naturale, cu deosebire energe-
tice, este dată de amploarea fără precedent a solicitarii acestor resurse, concomitent
cu faptul că a devenit tot mai evident caracterul limitat si spectrul epuizarii lor, că s-a
amplificat gradul de independenţă a ţărilor privind valorificarea acestor resurse, apărînd
noi şi complexe probleme cu privire la necesitatea asigurării acestora, în vederea
susţinerii dezvoltării economice.
Ca urmare, implicarea guvernelor naţionale în sectorul energetic reprezintă o
normalitate, acceptată ca atare, tocmai datorită particularităţilor acestui domeniu. Astfel
guvernele protejează interesul public în detrimentul celor care înţeleg să utilizeze
resursele enrgetice ca bunuri personale, de care pot dispune independent şi fără
consecinţe asupra celor din jurul lor. Controlînd energia practic este controlată întreaga
viaţă economică, căci nici o activitate nu se poate desfăşura fără un consum de energie.
Dependenţa tot mai mare de consumul de petrol şi alţi combustibili fosili, la care
se adaugă creşterea costurilor energiei, dublate de impactul nefavorabil al schimbărilor
climatice conduc la accentuarea gradului de vulnerabilitate al economiilor naţionale,
recunoscînd totodată că fiecare din ele se află la o răscruce fără precedent în ceea ce
priveşte viitorul energiei.
Problematica energiei este una diversificată şi cu profunde reverberaţii, iar
caracterul limitat al acestora, dublat de o repartizare neuniformă pe glob, devine
principalul factor potenţator al unor conflicte sau de polarizare a unor forţe militare
sau “politice”. Creşterea gradului de dependenţă a ţărilor lumii faţă de petrol şi resursele
de hidrocarburi, precum şi posibilitatea limitată de substituţie a utilizării acestor resurse
prin altele noi a condus la fluctuaţii “volatile” pe piaţa acestor resurse.
Tendinţa de substituire a resurselor energetice clasice cu altele noi este una firavă,
demersurile întreprinse în acest domeniu, respectiv înlocuirea cu biocarburanţi, vizează
orizontul anului 2020, cînd se preconizează o pondere de 12% în totalul consumului
de carburanţi.
Astfel, într-o economie din ce în ce mai globalizată, strategia energetică a unei
ţări se realizează în contextul evoluţiilor şi schimbărilor care au loc pe plan mondial.
Ţările în curs de dezvoltare, în principal China şi India, dar şi cele cu economii
în tranziţie, exercită o mare presiune asupra cererii de energie la nivel mondial, datorită
135
 Institutul de Relaţii
Internaţionale din Moldova ANUAR ŞTIINŢIFIC

creşterii economice şi schimbarilor structurale din economie. Practic, în intervalul

1994 -2004 aceste ţări şi-au dublat cererea de petrol, iar în anul 2006 au depăşit 20
mil. de barili pe zi, ceea ce reprezintă aproximativ 40% din cererea mondială de petrol.
Astfel ponderea cererii de resurse primare de energie s-a schimbat, în sensul că cererea
ţărilor cu economii în dezvoltare a evoluat de la 22% în 1970 la 39% în 2003, prognozele
indicînd ca aceste state, la orizontul anilor 2030, ar putea să domine cererea de energie.
Cererea totală de energie în 2030 va fi cu circa 50% mai mare decît în 2003, iar
pentru petrol va fi cu circa 46% mai mare. Rezervele certe cunoscute de petrol pot
susţine un nivel actual de consum doar pînă în 2040, iar cele de gaze naturale pînă în
2070. Previziunile indică o creştere economică, ceea ce va implica un consum sporit
de resurse energetice.
Din punct de vedere al structurii consumului de energie primară la nivel mondial,
evoluţia şi prognoza de referinţă realizată de Agenţia Internaţională pentru Energie
(IEA) evidenţiază pentru următoarea decadă o creştere mai rapidă a ponderii surselor
regenerabile, dar şi a gazelor naturale (care va depăşi cărbunele).
Se estimează că, aproximativ un sfert din nevoile de resurse energetice primare, la
nivel global, vor fi acoperite în continuare de cărbune. Concomitent cu creşterea
consumului de energie va creşte şi consumul de cărbune, fapt evidenţiat şi în figura nr.1.

Fig 1. Evoluţia cererii mondiale de energie, la nivel mondial

Sursa: WEO 2009, OECD/IEA 2009

Creşterea cererii de energie, combinată cu factori geopolitici, în special situaţia

din Orientul Mijlociu, au determinat în prima decadă a secolului XXI creşterea preţului
ţiţeiului care a indus şi creşteri ale preţurilor gazelor naturale.
Un alt factor care a determinat creşterea preţului la produse petroliere pe plan
mondial a fost lipsa capacităţilor de rafinare, problemă care necesită identificarea
unor soluţii pe termen mediu şi lung. La toate acestea s-a adaugat şi tendinţa manifestată
de unele state, de suplimentare a stocurilor, pentru a face faţă situaţiilor de criză.

136
 Institutul de Relaţii
VOLUMUL XI Internaţionale din Moldova

POLITICA ENERGETICĂ A UNIUNII EUROPENE

În conformitate cu Noua Politică Energetică a Uniunii Europene (UE) elaborată
în anul 2007, energia este un element esenţial al dezvoltării la nivelul uniunii. Dar, în
aceeaşi măsură este o provocare în faţa ţărilor UE în ceea ce priveşte impactul sectorului
energetic asupra schimbărilor climatice, a creşterii dependenţei de importul de resurse
energetice precum şi a creşterii preţului energiei.
Pentru depăşirea acestor provocări, Comisia Europeana (CE) consideră absolut
necesar ca UE să promoveze o politică energetică comună, bazată pe securitate
energetică, dezvoltare durabilă şi competitivitate.
În ceea ce priveşte securitatea alimentării cu resurse energetice, UE se aşteaptă
ca dependenţa de importul de gaze naturale să crească de la 57% la ora actuală, la
84% în anul 2030 şi petrol de la 82% la 93% pentru aceeaşi perioadă.
În ceea ce priveşte dezvoltarea durabilă, trebuie remarcat faptul că, în anul 2007,
sectorul energetic este, la nivelul UE, unul din principalii producători de gaze cu efect de
seră. În cazul neluării unor măsuri drastice la nivelul UE, în ritmul actual şi la tehnologiile
existente în anul 2007, emisiile de gaze cu efect de seră vor creşte la nivelul UE cu circa
5% şi la nivel global cu circa 55% pînă în anul 2030. Energia nucleară reprezintă în acest
moment în Europa una dintre cele mai mari resurse de energie fără emisii de CO2. Centralele
nucleare asigurau în anul 2007 o treime din producţia de electricitate din Uniunea Europeana,
avînd astfel o contribuţie reală la dezvoltarea durabilă [4].
În ceea ce priveşte competitivitatea, piaţa internă de energie asigură stabilirea
unor preţuri corecte şi competitive la energie, stimulează economisirea de energie şi
atrage investiţii în sector.
UE este tot mai expusă la instabilitatea şi creşterea preţurilor de pe pieţele
internaţionale de energie, precum şi la consecinţele faptului că rezervele de hidrocarburi
ajung treptat să fie monopolizate de un număr restrîns de deţinători. Efectele posibile
sunt semnificative: de exemplu, în cazul în care preţul petrolului ar creşte pînă la 100
USD/baril în 2030, importul de energie în UE-27 ar costa circa 170 de mld. EUR, ceea
ce înseamnă o valoare de 350 EUR pentru fiecare cetăţean UE.
Comisia Europeană propune în setul de documente care reprezintă Noua Politică
Energetica a UE urmatoarele obiective:
· reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 30% pînă în anul 2020, în
comparaţie cu 1990.
· creşterea ponderii energiei regenerabile de la mai puţin de 7% în anul 2006, la
20% din totalul surselor sale de energie pînă în 2020;
· creşterea ponderii si biocombustibililor la cel puţin 10% din totalul combusti-
bililor utilizaţi în anul 2020;
· reducerea consumului său global de energie primară cu 20% pînă în anul 2020.
Dintre ţintele în domeniul energetic adoptate de UE prin directive obligatorii
pentru statele membre, se menţionează:
 Dublarea ponderii resurselor de energie regenerabile în consumul brut de
energie al Uniunii de la 6% la 12% în anul 2010.
 Creşterea ponderii energiei electrice produse din surse regenerabile în
totalul
137
 Institutul de Relaţii
Internaţionale din Moldova ANUAR ŞTIINŢIFIC

consumului de la 14% la 22 % în anul 2010.

138
 Institutul de Relaţii
VOLUMUL XI Internaţionale din Moldova

 Creşterea ponderii biocarburanţilor în transporturi la 5,75% în anul

2010.
Totodată prin măsuri de creştere a eficienţei energetice se aşteaptă reducerea
consumului de energie cu 20% în anul 2020 faţă de consumul estimat în lipsa acestor
măsuri [2].
Faţă de provocările cu care se confruntă toţi membrii UE, reprezentate de
schimbările climatice, creşterea dependenţei faţă de importuri şi preţurile mai mari
ale energiei, „Politica energetică pentru Europa” se bazează pe trei piloni:
A. Sustenabilitate (dezvoltare durabilă): energia este principalul contribuitor
(în proporţie de 80% din toate gazele cu efect de seră emise de UE) la schimbările
climatice şi poluarea atmosferică; este necesară limitarea creşterii globale de
temperatură la 2°C în comparaţie cu nivelurile din era pre-industrială.
B. Securitatea alimentării cu energie: Europa devine tot mai dependentă de
importurile de hidrocarburi (petrol şi gaze naturale), 50% în prezent şi 65-70% în
2030 (în scenariul „business as usual”), antrenînd riscuri politice şi economice. Se
întrevede creşterea importurilor de gaze naturale de la 57% la 84% în 2030 şi a celor
de petrol de la 82 % la 93%.
C. Competitivitate: UE este tot mai expusă la efectele volatilităţii preţurilor şi
creşterilor de preţuri pe pieţele internaţionale ale energiei şi faţă de concentrarea
progresivă a rezervelor de hidrocarburi în cîteva grupuri de decizie. UE trebuie să
dezvolte o politică energetică prin care să se beneficieze de efectele favorabile ale
liberalizării energiei, de realizarea Pieţei Interne de Energie, de accelerarea investiţiilor
în energie, de promovarea eficienţei energetice şi a surselor regenerabile de energie,
toate în favoarea creşterii nivelului de trai şi creării de noi locuri de muncă [4].

POTENŢIALUL NAŢIONAL AL SECTORULUI ENERGETIC

Complexul energetic este o ramură de bază a economiei naţionale şi îndeplineşte
un rol important în implementarea cu succes a programelor de dezvoltare a economiei
naţionale, precum şi în menţinerea stabilităţii sociale.
Evoluţiile din economia mondială, criză financiară globală, impasul energetic în
care s-au aflat ţările dependente de gazul rusesc, iar Republica Moldova fiind
completamente dependentă de importul rusesc la acest capitol, impun dezvoltarea de
mecanisme şi pîrghii strategice în a face faţă dependenţei ţării faţă de resursele energetice.
Acum, cînd situaţia în complexul energetic autohton continuă a fi tensionată din cauza
eficienţei energetice reduse (este de 2,6 ori mai joasă decît în Uniunea Europeană), din
cauza lipsei totale de resurse energetice primare autohtone şi importului lor în volum de
100%, din cauza nivelului mai mult decît redus de utilizare a surselor de energie
regenerabilă, a uzurii avansate a echipamentelor energetice etc., este necesară o nouă
direcţie de acţiuni la nivelul economiei naţionale, asemănătoare cu cea de nivel mondial.
Urmare situaţiei economico-financiare ce s-a creat atît pe scară mondială, cît şi
în Republica Moldova, problema asigurării energetice a statului rămîne una primordială.
Întru asigurarea stabilităţii şi fiabilităţii privind aprovizionarea consumatorilor
cu energie electrică, pe parcursul anului curent s-a conlucrat cu un şir de organizaţii
internaţionale, prin intermediul participării la seminare, şedinţe, conferinţe, reuniuni,
139
 Institutul de Relaţii
Internaţionale din Moldova ANUAR ŞTIINŢIFIC

ş.a., dintre care:

140
 Institutul de Relaţii
VOLUMUL XI Internaţionale din Moldova

- conlucrarea cu secretariatul Comunităţii Energetice. Asigurarea procesului de

aderare a Republicii Moldova la Tratatul de constituire a Comunităţii Energetice,
semnat la Atena la 25 octombrie 2005. La 29 aprilie 2009 de către Ministerul Economiei
şi Comerţului şi Secretariatul Comunităţii Energetice al Uniunii Europene a fost semnat
Memorandumul privind finalizarea negocierilor în vederea aderării Republicii Moldova
la Comunitatea Energetică. Ca urmare, a fost întocmit un plan de acţiuni, realizarea
căruia va permite Republicii Moldova să devină membru cu drepturi depline la Tratatul
Comunităţii Energetice în Europa de Sud-Est.
Scopul - implementarea acquis - ului comunitar în domeniul energetic şi armonizarea
legislaţiei naţionale cu legislaţia Uniunii Europene. Pe parcursul anului 2009, au fost
elaborate proiectele de lege cu privire la energia electrică şi gazele naturale.
- participarea la Grupul Ad-hoc de experţi în domeniul renovării reţelelor electrice
a statelor membre ale Organizaţiei Cooperării Economice la Marea Neagră.
- participarea la Reuniunea Platformei de cooperare din cadrul Parteneriatului
Estic nr.3 „Securitatea Energetică”. Scopul Reuniunii - aprofundarea cooperării Uniunii
Europene cu statele din dimensiunea estică (Republica Moldova, Ucraina, Belarus,
Georgia, Azerbaidjan şi Armenia).
Republica Moldova ca membru al Consiliului Electroenergetic al Comunităţii
Statelor Independente (CSI), a organizat la 24 octombrie 2009 la Chişinău şedinţa a
36-ea a Comitetului Executiv al Consiliului nominalizat, la care a fost elaborat şi
înaintat spre examinare proiectul Concepţiei colaborării statelor membre ale CSI în
domeniul energetic.
Întru asigurarea securităţii energetice prin diversificarea surselor de energie
primară a ţării, a furnizorilor şi căilor de furnizare, s-au întreprins următoarele măsuri:
- pe parcursul anului 2009 de către ÎS “Moldelectrica” au fost procurate materiale
şi s-au întocmit devizele de cheltuieli cu antreprenorii pentru construcţia a 11 km de
linie electrică pentru a definitiva proiectul de construcţie a liniei electrice de inter-
conexiune între Romînia şi Republica Moldova, de 110 kV pe porţiunea Fălciu – Goteşti;
- pînă la finele anului curent urmează a fi finalizat studiul de fezabilitate a liniei
electrice de interconexiune de 400 kV, Bălţi-Suceava.
- pentru sporirea fiabilităţii LEA de tensiune înaltă vor fi finisate lucrările, legate
de reconstrucţia substaţiei 330 kV, Bălţi, cu substituirea utilajului cu aer comprimat
pe utilaj cu hexaflorură de sulf.
- întru modernizarea sistemului de dispecerat central (SCADA) au fost efectuate
lucrări de proiectare şi reparaţie a Centrului de dispecerat pentru instalarea tehnicii
sistemului SCADA/EMS.
- reabilitarea reţelelor electrice de transport şi de distribuţie, a utilajului electro-
energetic de către ÎS “Moldelectrica”, S.A. „RED Nord”, S.A. „RED Nord-Vest” şi
Î.C.S. „RED Union Fenosa” S.A., conform planului investiţional pe a.2009, care se
estimează la suma de 382,125 mln. lei.
- producerea energiei electrice, de către centralele autohtone (malul drept al rîului
Nistru) va constitui 988,2 mln. kWh în a. 2009, iar în a. 2010 se preconizează – 1087,4
mln. kWh.
Profesionalismul şi responsabilitatea colaboratorilor din sectorul termoelectroener-
141
 Institutul de Relaţii
Internaţionale din Moldova ANUAR ŞTIINŢIFIC

getic, precum şi înaltul nivel de pregătire al utilajului întreprinderilor, au asigurat securitatea

energetică a ţării şi alimentarea consumatorilor cu energie termică în situaţia dificilă a
crizei privind furnizarea gazelor naturale care s-a produs la începutul anului 2009.
Un eveniment important este elaborarea şi promovarea proiectului de lege care
prevede transmiterea de la administraţia publică locală către Agenţia Naţională pentru
Reglementare în Energetică a dreptului de aprobare a tarifului pentru energia termică
pentru consumatorii finali. Acesta este primul pas în soluţionarea unui complex de
probleme din sectorul termoenergetic, care s-au acumulat pe parcursul mai multor ani.
Comparativ cu anii precedenţi, in anul 2009 sectorul gazificare al Republicii
Moldova a cunoscut un ritm mai lent de dezvoltare din motivul reducerii semnificative
a alocărilor din bugetul de stat destinate realizării proiectelor de gazificare.
În pofida acestui fapt, constatăm că anul curent a fost dat în exploatare gazoductul
magistral Balţi-Ungheni care urmează să aprovizioneze cu gaze naturale un şir de
localităţi din raioanele Sîngerei, Făleşti, Teleneşti şi Ungheni, iar în perspectivă va
permite inelarea sistemului naţional de gazificare pe direcţia Ungheni-Călăraşi şi
Ungheni-Nisporeni.
În anul 2009 au fost realizate un şir de proiecte de gazificare internă în cca 110
localităţi, respectiv cca 3400 consumatori au fost racordaţi la reţelele stradale de
distribuţie a gazelor naturale conform Hotărîrii Guvernului Nr.715 din 16.06.2008 Cu
privire la măsurile de accelerare a procesului de gazificare internă a localităţilor.
Aplicarea actului normativ vizat a permis atingerea cifrei de 620 mii consumatori de
gaze naturale pe intreg teritoriul republicii.
De asemenea, in scopul identificării unor variante alternative de aprovizionare cu
gaze naturale a consumatorilor din Republica Moldova anul curent a fost lansat proiectul
gazoductului Ungheni-Iaşi. Implementarea proiectului în cauză va presupune construcţia
unui gazoduct de interconexiune a sistemului naţional de gazificare cu cel al Romaniei
pe direcţia Ungheni-Iaşi care eventual va permite livrarea gazelor naturale în ambele
sensuri beneficiari urmînd a fi consumatorii din Republica Moldova şi Romania [5, 6].
Concomitent, in scopul creării rezervelor autohtone de gaze naturale Ministerul
Economiei a iniţiat procedura de colaborare cu finanţatorii externi intru studierea
particularităţilor geologice ale structurilor subterane din sudul republicii vizînd
identificarea structurilor rezistente la presiuni înalte ale gazelor conservate şi
amenajarea pe teritoriul Republicii Moldova a unor depozite de gaze naturale după
valorificarea zăcămintelor de hidrocarburi existente. Anul 2011 are toate şansele să
devină unul fructuos pentru sectorul energetic al Republicii Moldova prin faptul că
anume în acest an se creează o conjunctură foarte favorabilă pentru edifcarea temeliei
unei dezvoltări durabile a sectorului energetic în Republica Moldova. Şansa de a deţine
preşedinţia Comunităţii Energetice în formula unei noi guvernări oferă Republicii
Moldova un nou statut şi o nouă motivaţie de a contribui la sporirea securităţii energetice
a ţării şi de a participa la o piaţă energetică bazată pe principii de echitabilitate şi
avantaje reciproce. Printr-o abordare consecventă a problemelor din sectorul energetic,
o conlucrare efcientă între structurile responsabile şi vizate din acest sector şi
valorifcarea tuturor oportunităţilor care se creează în anul 2011, realizările pot fi cu
adevărat temeinice. În Programul de activitate Integrare Europeana: Libertate, Demo-
141
 Institutul de Relaţii
VOLUMUL XI Internaţionale din Moldova

craţie, Bunăstare pentru 2011-2014 Guvernul îşi asumă asigurarea securităţii şi efcienţei
energetice prin următoarele obiective:
· Diversifcarea surselor de aprovizionare cu energie primară;
· Valorifcarea tuturor oportunităţilor oferite de Tratatul Comunităţii Energetice,
inclusiv prin transpunerea directivelor UE în domeniul energetic şi atragerea inves-
tiţiilor în sector;
· Interconectarea sistemului electroenergetic al Republicii Moldova la reţeaua
europeană a operatorilor de sistem şi de transport al energiei electrice ENSTOE;
· Susţinerea modernizării sistemului energetic în vederea utilizării efciente a
resurselor energetice şi reducerii intensităţii energetice în economie, în special în
domeniul agriculturii;
· Promovarea conservării energiei, în special prin elaborarea şi susţinerea fnanciară
a programelor de reabilitare termică a edifciilor;
· Integrarea Republicii Moldova în piaţa europeană energetică, prin corelarea
politicilor, armonizarea reglementărilor în domeniul energetic, aderarea la organizaţiile
specializate europene şi atragerea investiţiilor europene în sector;
· Consolidarea capacităţii instituţionale a autorităţii de reglementare în domeniul
energetic;
· Asigurarea transparenţei şi a bunei guvernări în sectorul energetic;
· Asigurarea viabilităţii şi posibilităţii de dezvoltare a sistemului termoenergetic
prin restructurarea economică, instituţională şi tehnică a acestuia;
· Atragerea investiţiilor în infrastructura energetică a ţării prin crearea partene-
riatelor dintre sectoarele public şi privat;
· Asigurarea funcţionalităţii Agenţiei pentru Efcienţă Energetică şi crearea Fon-
dului pentru Efcienţă Energetică;
· Reducerea intensităţii energetice şi a consumului de energie în toate domeniile
economiei naţionale prin aprobarea şi implementarea Programului naţional de eficienţă
energetică 2020.
Sunt apreciabile aceste sarcini dar mult mai importante sunt acţiunile ulterioare,
costul acestora şi mecanismele prin care vor fi realizate obiectivele propuse.
Concluzii. Avînd în vedere dezvoltarea într-un ritm accentuat al omenirii, din
punct de vedere demografic cît şi al dezvoltării tehnice , consumul de energie electrică
a crescut într-un ritm alert fapt care pune întrebări serioase referitoare la asigurarea
resurselor energetice la nivel planetar.
Pe plan internaţional şi naţional, situaţia actuală a sectorului energetic prezintă
următoarele particularităţi şi aspecte:
Evoluţii şi provocări globale în sectorul energetic :
Cererea mondială de energie va creşte cu 50% iar cea de petrol cu 46 % în
2030 faţă de 2003;
 Rezervele mondiale de petrol asigură consumul pînă în 2040, iar de gaze
naturale pînă în 2070;
 Rezervele mondiale de huilă asigură o perioadă de peste 200 de ani de
exploatare;

140
 Institutul de Relaţii
Internaţionale din Moldova ANUAR ŞTIINŢIFIC

 Dependenţa energetică a Uniunii Eeuropene va duce la creşterea

importului de gaze naturale de la 57 % (actual) la 84% în anul 2030 , iar de petrol
de la 82 % (actual) la 93% în anul 2030;
 Cererea de energie şi de resurse energetice primare pe plan
internaţional ai în calcul: creşterea preţului al energiei pe termen lung ,
îmbunataţirea eficienţei energetice , creşterea ponderii surselor regenerabile şi
diversificarea surselor de alimentare cu energie primară.
Obiective ale dezvoltării sectorului energetic (ipoteze şi prognoze) :
 Creşterea relativ constantă a consumului naţional de energie, cu circa 3 %
pe
an;
 Creşterea exportului de energie electrică după anul 2015;
 Încurajarea utilizării surselor regenerabile, cu atingerea ţintei de 33 % din
consumul intern brut de energie al anului 2010, de 35 % în anul 2015 şi de 38 % în
anul 2020;
 Utilizarea combustibililor solizi (tehnologii curate) şi reducerea
folosirii celor lichizi şi gazoşi;
Realizarea unei balanţe energetice excedentare, după 2012, producţie mare
faţă de consum.

Referinţe bibliografice

1. Baltag Al., Baltag D. Securitatea energetică a Republicii Moldova: alternative viabile,

nr.3, Chişinău: IDIS „Viitorul”, 2009, - 58 p.
2. Planul de Acţiuni UE-MOLDOVA. http ://www .europa.md, vizitat la 10.12.2012
3. Raport despre activitatea Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică în
anul 2009.
4. Raport informativ privind politicile naţionale în domeniul eficienţei energetice şi
surselor regenerabile de energie, raportat de către Instituţia naţională participantă / Oficiul
Schimbarea Climei, Ministerul Ecologiei şi resurselor Naturale, iunie, 2009.
5. www.anre.md, vizitat la 11.12.2012
6. www.mec.gov.md, vizitat la 12.12.2012
gribincea@mail.ru
Prezentat la 20 decembrie 2012

141