ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE A MOLDOVEI FACULTATEA

RELAȚII ECONOMICE INTERNAȚIONALE DEPARTAMENTUL

BUSINESS INTERNAȚIONAL

Dumitru BUHAI, Anton BARBALATA

INVESTIȚIILE STRĂINE DIRECTE ÎN ROMÂNIA

PROIECT LA DISCIPLINA „FLUXURI INVESTIȚIONALE

INTERNAȚIONALE”

Autori:
student gr. EMREI 161,
învățământ cu frecvență redusă
Dumitru BUHAI

student gr. EMREI 161,

învățământ cu frecvență redusă
Anton BARBALATA

Profesor:
Conf. univ., dr.
Dorina HARCENCO

CHIȘINĂU – 2020 1
 CUPRINS
REZUMATUL PROIECTULUI.……...............................................................................................................3

1. FLUXUL NET DE INVESTIȚII STRĂINE DIRECTE.......................................................................4

2. SOLDUL INVESTIȚIILOR STRĂINE DIRECTE LA SFÂRȘITUL ANULUI 2018..............7

3. TIPURI DE INVESTIȚII STRĂINE DIRECTE……..………………………………….….. 13

4. IMPACTUL ISD ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNIEI……………………………………. 14

5. POLITICI DE PROMOVARE ȘI STIMULARE A ISD ÎN ROMÂNIA. ERSPECTIVE.

COMPARAȚII CU ALTE STATE…………………………………………………………….. 17

BIBLIOGRAFIE...…….…………………………………………................................................ 21

2
 REZUMATUL PROIECTULUI
Proiectul de cercetare a investițiilor străine directe în România (în continuare ISD), a fost
realizat în baza celor mai recente date oferite de raportul anual elaborat de către Banca Națională a
României în colaborare cu Institutul Național de Statistică a României. Raportul în cauză, respectiv
proiectul, prezintă datele pentru finele anului 2018, precum și compară rezultatele acestei perioade
cu anii precedenți.
Fluxul ISD în perioada anilor 2009-2018 prezintă o continuă creștere, excepție făcând doar
primii trei ani ai perioadei analizate, care prezintă un trend descrescător pe fundalul efectelor crizei
economice globale. Astfel, soldul ISD practic se dublează la finele perioadei, însumând 81 124 mil.
EUR, comparativ cu 48 827 mil. EUR în anul 2009.
Tendința pozitivă a investițiilor străine directe în România se explică prin o geografică
strategică, o piață de dimensiuni mari și costuri scăzute ale forței de muncă, formându-se un set
consistent de factori atractivi pentru investitorii străini.
La finele anului 2018, cei mai mari parteneri ai României la capitolul ISD sunt Olanda,
Germania, Austria și Italia, având cele mai mari contribuții la soldul total al ISD, cotele de
participare a acestor state fiind de 23.9%, 12.7%, 12.2% și respectiv 9.5%.
Domeniile ale activității economice precum industria prelucrătoare, construcții și tranzacții imobiliare,
comerțul, intermedierile financiare și asigurările prezintă un interes sporit pentru investitori. Doar industria prelucrătoare
1
ocupă circa ⁄3 din soldul total al ISD la finele anului 2018, dintre care producerea mijloacelor de transport, prelucrarea
produselor chimice, cauciucului, masei plastice și metalurgia formează 50% din valoarea investițiilor, ce se echivalează
cu 13 000 mln. EUR.

Repartizarea ISD pe regiunile României este distorsionată de modul de înregistrare statistică

a valorii investiției și nu are o relevanță în distribuirea efectivă a amplasării investițiilor. Astfel,
valoarea ISD pe regiune se înregistrează în funcție de localizarea sediului social al companiei (cea
mai mare fluxurilor de investiții fiind formal înregistrată în regiunea centrală a țării) – prin urmare,
chiar dacă Renault Technologie Roumanie, una din filialele Grupului Renault în România are
investiții mari la Titu, județul Dâmbovița (Centrul Tehnic de încercări vehicule și organe mecanice),
valoarea investiției este înregistrată statistic în Județul Ilfov (Voluntari), pentru că aici se află sediul
social al companiei.

3
 FLUXUL NET DE INVESTIȚII STRĂINE DIRECTE
Fluxul net de ISD în anul 2018 a înregistrat nivelul de 5 266 milioane euro, divizat în
participații la capitalurile proprii pe de o parte și creditul net al întreprinderilor pe de altă parte:
Participații la capitalurile proprii ale investitorilor străini direcți în întreprinderile investiție
străină directă din România, în valoare de 5 546 milioane euro. Participațiile la capitalurile
proprii sunt formate din aportul la capitalul întreprinderilor ISD, în valoare de 2 973 milioane
euro, la care se adaugă profitul reinvestit, în sumă de 2 573 milioane euro. Profitul reinvestit
a rezultat prin scăderea din profitul după impozitare realizat în anul 2018 de către
întreprinderile ISD profitabile, în valoare de 8 930 milioane euro, a dividendelor repartizate
în anul 2018 de către întreprinderile ISD, în valoare de 3 551 milioane euro, precum și a
pierderilor înregistrate de întreprinderile ISD care au încheiat anul 2018 cu pierderi, în
valoare de 2 807 milioane euro.
Credit net al întreprinderilor investiție străină directă în relația cu investitorii străini direcți și
companiile din cadrul grupului acestora, având valoarea de -280 milioane euro (valoarea
creditelor nete primite de la investitorii străini a fost mai mică decât valoarea creditelor nete
acordate acestora). Creditul net cuprinde atât creditele pe termen lung, cât și pe cele pe
termen scurt.
În tabelul 1.1 este prezentat fluxul net de ISD și componentele acestuia (aportul la capital,
profitul reinvestit și creditul net primit de la investitori), repartizat pe domenii de activitate ale
întreprinderilor ISD.
Din analiza acestor date se observă că fluxul net de ISD din anul 2018 s-a orientat
preponderent spre comerț (1 580 milioane euro), urmat de industria prelucrătoare (1 362 milioane
euro); în cadrul acesteia, principalele activități beneficiare de investiții străine directe au fost
mijloace de transport (337 milioane euro), alimente, băuturi și tutun (329 milioane euro) și
prelucrare țiței, produse chimice, cauciuc și mase plastice (205 milioane euro). Alte activități care au
atras un volum important de investiții directe au fost intermedieri financiare și asigurări (896
milioane euro), precum și construcții și tranzacții imobiliare (581 milioane euro).

4
Tabelul 1.1

5
 Cele mai importante aporturi la capital (majorări de capital) s-au înregistrat în ramurile
industria prelucrătoare (1 016 milioane euro), construcții și tranzacții imobiliare (594 milioane euro)
și comerț (335 milioane euro).
Profitul reinvestit a atins cel mai înalt nivel în industria prelucrătoare (991 milioane euro); un
nivel ridicat al profitului reinvestit s-a înregistrat și în sectoarele comerț (843 milioane euro) și
intermedieri financiare și asigurări (592 milioane euro).
Creditul net intragrup a avut o contribuție negativă (-280 milioane euro) față de o contribuție
pozitivă de 829 milioane euro în 2017. Principalul sector de activitate care a beneficiat de finanțări
prin intermediul creditului net intragrup a fost comerțul (401 milioane euro).

6
 SOLDUL INVESTIȚIILOR STRĂINE DIRECTE
LA SFÂRȘITUL ANULUI 2018
Soldul ISD la 31 decembrie 2018 a înregistrat nivelul de 81 124 milioane euro. Acest rezultat
a fost obținut prin adăugarea la soldul de la sfârșitul anului precedent a fluxului net de ISD, precum
și a celorlalte componente care conduc la variația soldului, respectiv a diferențelor valorice
pozitive/negative provenite din reevaluările activelor exprimate în valută datorate modificării
cursului de schimb, reevaluarea prețurilor unor imobilizări corporale, precum și a modificării valorii
de piață a întreprinderilor ISD listate, din retratări contabile ale valorii diferitelor componente ale
soldurilor inițiale și din corecții ale datelor din raportările statistice anterioare.
Capitalurile proprii (inclusiv profitul reinvestit acumulat) ale întreprinderilor ISD deținute de
nerezidenți aveau la sfârșitul anului 2018 valoarea de 57 479 milioane euro (70,85 la sută din soldul
final al ISD), iar creditul net primit de către acestea de la investitorii străini direcți, inclusiv din
cadrul grupului, valoarea de 23 645 milioane euro, reprezentând 29,15 la sută din soldul final al ISD.
Creditul net primit este calculat ca diferență între soldul creditelor primite de întreprinderile
ISD de la investitorii străini direcți, inclusiv de la societățile nerezidente din grup, în valoare de 31
600 milioane euro, și soldul creditelor acordate de întreprinderile ISD investitorilor străini direcți și
societăților nerezidente din grup (7 955 milioane euro).
Tabelul 1.2

Din punct de vedere al orientării pe activități economice (conform CAEN Rev.2), 41,1 la
sută din soldul total al ISD sunt localizate în industrie, cu precădere în industria prelucrătoare (30,9
la sută din soldul total al ISD). În cadrul acestei industrii cele mai bine reprezentate activități sunt

7
industria mijloacelor de transport (6,7 la sută din soldul total al ISD), prelucrare țiței, produse
chimice, cauciuc și mase plastice (6,4 la sută) și metalurgia (3,9 la sută). De asemenea, ramura
energie electrică, gaze și apă a atras 7,4 la sută din soldul ISD.
Tabelul 1.3

8
 Având în vedere rolul important pe care îl joacă imobilizările corporale și cele necorporale
în creșterea economică, precum și caracterul de durată pe care acestea îl imprimă ISD, cercetarea
statistică și-a propus să determine ponderea acestor destinații finale ale investițiilor în cadrul
întreprinderilor ISD în soldul total al ISD la finele anului 2018 și repartizarea lor pe principalele
activități economice.
Se constată că imobilizările corporale și necorporale, cu un sold final al anului 2018 în
valoare de 36 459 milioane euro, reprezintă 44,9 la sută din soldul total al ISD, ceea ce indică un
grad semnificativ de stabilitate a investițiilor străine directe.
Activitățile economice în care ISD se regăsesc în imobilizări corporale și necorporale la un
nivel semnificativ sunt: industria (23,9 la sută din totalul ISD, iar în cadrul acesteia industria
prelucrătoare deține 17,0 la sută din totalul ISD), construcții și tranzacții imobiliare (7,8 la sută),
precum și comerț (5,9 la sută).
Tabelul 1.4

9
 Repartizarea soldului ISD pe regiuni de dezvoltare
La acest nivel, se observă orientarea ISD cu precădere spre regiunea de dezvoltare
BUCUREȘTI-ILFOV (60,7 la sută), alte regiuni de dezvoltare care au atras un volum important de
ISD fiind regiunea CENTRU (9,0 la sută), regiunea VEST (8,6 la sută), regiunea SUD-MUNTENIA
(6,3 la sută) și regiunea NORD-VEST (5,7 la sută).

Tabelul 1.5

Menționăm că ISD au fost localizate teritorial după sediul social al întreprinderilor investiție
directă, ceea ce nu corespunde întotdeauna cu locul de desfășurare a activității economice.

Tabelul 1.6

10
11
 Repartizarea soldului investițiilor străine directe pe țări de origine

Repartizarea a fost realizată în funcție de țara de rezidență a deținătorului nemijlocit a cel

puțin 10 la sută din capitalul social al întreprinderilor investiție directă din România (pe baza
principiului immediate country basis).
Primele cinci țări, clasate după ponderea deținută în soldul ISD la 31 decembrie 2018, sunt:
Olanda (23,9 la sută din soldul ISD la sfârșitul anului 2018), Germania (12,7 la sută), Austria (12,2
la sută), Italia (9,5 la sută) și Cipru (6,2 la sută). În ceea ce privește ordinea primelor cinci țări de
origine a investițiilor directe, se observă că, față de anul precedent, Italia și-a consolidat poziția a
patra, în timp ce Cipru a depășit Franța, ocupând locul cinci.

Tabelul 1.7

12
 TIPURI DE INVESTIȚII STRĂINE DIRECTE
Aportul la capital în întreprinderile ISD în anul 2018, în valoare de 2 973 milioane euro, este
diferențiat în greenfield, fuziuni şi achiziții, dezvoltare de întreprinderi, precum și restructurare de
întreprinderi.
Investițiile greenfield și cele din categoria fuziuni și achiziții (M&A) au urmat tendința din
ultimii ani, înregistrând un nivel foarte redus. Astfel, aportul investitorilor străini la capitalul
întreprinderilor ISD nou-înființate (investițiile greenfield) a fost de numai 43 de milioane euro, iar
aportul la capitalul societăților achiziționate prin fuziuni și achiziții a fost de 165 de milioane euro.
Ponderea predominantă în aportul la capital în anul 2018 este asigurată de restructurările de
întreprinderi cu o valoare de 1 719 milioane euro, reprezentând 58 la sută din totalul aportului la
capital din anul 2018, și de dezvoltările de întreprinderi cu 1 046 milioane euro, respectiv 35 la sută
din total aport.
În ceea ce privește soldul investițiilor străine directe, se constată că 63,0 la sută din total, în
valoare de 51 150 milioane euro, sunt realizate în întreprinderile înființate prin investiții greenfield,
denumite întreprinderi greenfield. Acest lucru evidențiază impactul de durată al investițiilor
greenfield asupra economiei.
Din punct de vedere al repartizării pe principalele activități economice, investițiile străine
directe în întreprinderi greenfield s-au orientat cu precădere spre industria prelucrătoare (28,9 la sută
din soldul ISD în întreprinderi greenfield). Alte ramuri în care aceste investiții au o pondere
semnificativă sunt: construcții și tranzacții imobiliare (19,0 la sută), comerț (17,6 la sută) și,
respectiv, intermedieri financiare și asigurări (9,3 la sută).
Cea mai mare parte a investițiilor străine directe în întreprinderi greenfield se concentrează,
ca și ansamblul ISD, în regiunea BUCUREŞTI-ILFOV (61,2 la sută din soldul ISD în întreprinderi
greenfield); urmează regiunea CENTRU cu 11,3 la sută, regiunea VEST cu 10,1 la sută și NORD-
VEST cu 6,1 la sută din soldul ISD în întreprinderi greenfield.
Cele mai mari investiții în întreprinderi greenfield provin, ca și în cazul soldului total al ISD,
din Olanda (21,4 la sută). Următoarele țări de provenință sunt Germania (17,7 la sută), Austria (9,3
la sută) și Italia cu 8,4 la sută din soldul ISD în întreprinderi greenfield.

13
 IMPACTUL ISD ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNIEI
Veniturile nete obținute de către investitorii străini direcți în anul 2018 au înregistrat
valoarea de 6 795 milioane euro. Veniturile nete sunt constituite din veniturile nete din participații la
capital și din veniturile nete din dobânzi.
Veniturile nete din participații la capital au înregistrat valoarea de 6 123 milioane euro și au
fost calculate ca diferență între profiturile după impozitare obținute de întreprinderile ISD care au
înregistrat profit, în valoare de 8 930 milioane euro, și pierderile aferente întreprinderilor ISD care
au înregistrat pierderi, în valoare de 2 807 milioane euro.
Prin diminuarea veniturilor nete din participații la capital cu valoarea dividendelor repartizate
în anul 2018 investitorilor străini direcți (în sumă de 3 551 milioane euro) se obține valoarea
profitului reinvestit pe ansamblul întreprinderilor ISD, în sumă de 2 5733 milioane euro, calculată
conform metodologiei internaționale de determinare a profitului reinvestit (BPM6).
Veniturile nete din dobânzi au înregistrat un nivel de 672 milioane euro. Acestea au fost
calculate ca diferență între dobânzile primite de către investitorii străini direcți pentru creditele
acordate întreprinderilor lor din România, atât direct, cât și prin alte companii nerezidente din cadrul
grupului, și dobânzile plătite de către aceștia pentru creditele primite de la întreprinderile lor din
România, atât direct, cât și prin alte companii nerezidente din cadrul grupului.
Activitatea întreprinderilor investiție străină directă, în ansamblul ei, are un impact pozitiv
asupra comerțului exterior al României. Contribuția acestora la exporturile de bunuri a fost de 75,0
la sută, în timp ce la importurile de bunuri a fost de 68,2 la sută, iar ponderea în exporturile și
importurile de servicii se situează la 52,7 la sută, respectiv 47,5 la sută din totalul exporturilor,
respectiv importurilor de servicii.
Din analiza soldului balanței comerțului internațional cu bunuri al întreprinderilor ISD din cadrul
diferitelor activități economice se constată că industria prelucrătoare este principala activitate cu
excedent comercial (8 069 milioane euro), în special datorită subdomeniilor mijloace de transport
(excedent de 5 021 milioane euro), metalurgie (excedent de 1 711 milioane euro), fabricare produse din
lemn, inclusiv mobilă (excedent de 1 142 milioane euro), mașini, utilaje și echipamente (excedent de 967
milioane euro), textile, confecții și pielărie (excedent de 952 milioane euro), precum și fabricarea
calculatoarelor, altor produse electronice, optice și electrice (excedent de 705 milioane euro). De
remarcat că excedente se înregistrează și în cadrul întreprinderilor ISD cu activitatea

14
principală agricultură, silvicultură şi pescuit (excedent de 72 milioane euro), industrie extractivă
(excedent de 70 milioane euro) și energie electrică, gaze și apă (excedent de 19 milioane euro).
În ceea ce privește activitățile care înregistrează deficit comercial, comerțul înregistrează cea
mai mare valoare (deficit de 12 531 milioane euro), urmate de subdomeniile industriei prelucrătoare:
prelucrare țiței, produse chimice și mase plastice (deficit de 1 547 milioane euro) și alimente,
băuturi și tutun (deficit de 855 milioane euro).

Tabelul 1.8

15
 Contribuția întreprinderilor ISD la exportul și importul de servicii în anul 2018 este
prezentată în tabelul de mai jos:
Tabelul 1.9

Din analiza soldului balanței comerțului internațional cu servicii, detaliat în funcție de natura
serviciului, se constată că cele mai mari exporturi sunt realizate de componentele alte servicii pentru
afaceri (3 636 milioane euro), urmate de serviciile de telecomunicații, informatice și informaționale
(3 548 milioane euro) și de transport (2 389 milioane euro).
În ceea ce privește importurile, cele mai mari valori sunt înregistrate de alte servicii pentru
afaceri (2 732 milioane euro), alte servicii (1 486 milioane euro), transport (1 384 milioane euro) și
servicii de telecomunicații, informatice și informaționale (1 176 milioane euro).

16
 POLITICI DE PROMOVARE ȘI STIMULARE A ISD ÎN ROMÂNIA.
PERSPECTIVE. COMPARAȚII CU ALTE STATE
Experiențele de succes în atragerea ISD înregistrate de țări ca Irlanda, Polonia sau Costa
Rica dovedesc necesitatea unor politici cu caracter activ, concretizate în eforturi de atragere și
orientare a investițiilor străine, care țintesc selectiv anumite sectoare sau industrii, pentru a îmbina
interesul investitorilor cu obiectivele generale de dezvoltare ale țării gazdă. Având în vedere
evoluțiile globale recente, cheia succesului în atragerea ISD la momentul actual o reprezintă
dinamismul permanent în designul politicilor publice și al cadrului legislativ.
Cu o poziție geografică strategică, o piață de dimensiuni mari și costuri scăzute ale forței de
muncă, România deține un set consistent de factori atractivi pentru ISD, capabili să o transforme
într-o destinație prioritară pentru capitalul străin după deschiderea economică de la începutul anilor
'90. În același timp, însă, cadrul legislativ inert, alături de lipsa unor măsuri orientate spre atragerea
investitorilor, cărora li se adaugă instabilitatea politică din ultimii ani, reprezintă o bună parte a
cauzelor pentru care România nu este astăzi un pol al ISD în regiune.
Performanțele scăzute ale României în atragerea investițiilor străine au mai multe surse
aferente cadrului legislativ de după 1990. O primă cauză o reprezintă lipsa unui document strategic
care să se refere în mod concret la stimularea ISD. Existența unei strategii pentru atragerea ISD este
esențială pentru determinarea așteptărilor economiei de la ISD, ca și pentru stabilirea rolului și
importanței acestora pentru dezvoltarea economică. Începând cu anul 2008, Documentele de Politică
Industrială, cele mai apropiate de ceea ce a cunoscut România ca strategie pentru investițiile străine,
nu au mai fost concepute; după această dată au fost înlocuite de strategiile dezvoltate ca obligații
asumate în calitate de membru al UE, mult prea generale pentru a îndeplini rolul necesar din
perspectiva stimulării ISD.
Lipsa sectoarelor strategice de atragere a investițiilor este o altă sursă de incertitudine pentru
investitori, căror nu le rămâne decât să ia decizia de investire pe bază de fler. Strategia Guvernamentală
pentru Îmbunătățirea și Dezvoltarea Mediului de Afaceri din anul 2010 sugerează în mod clar lipsa unui
document strategic pentru îmbunătățirea mediului de afaceri, care să aibă în vedere orientarea politicilor
guvernamentale viitoare cu privire la acest aspect, a unei strategii sau politici naționale de înființare a
structurilor de sprijinire a afacerilor și de cercetare-dezvoltare și a unui brand economic de țară. România
nu a avut după 1990 o viziune coerentă și nici obiective care să indice motorul de dezvoltare economică
în viitor, în contextul unei economii tot mai integrate la nivel global.

17
 A doua cauză rezidă în lipsa pârghiilor economice de atragere a ISD. În schimb, România are
un sistem de facilități fiscale și financiare generalizat, aplicabil în principal companiilor mari, care
nu face diferența dintre investitorii autohtoni și cei străini. La momentul actual, există două scheme
de ajutor de stat pentru care pot aplica atât firmele naționale, cât și cele străine:
- Schema de ajutor de stat pentru sprijinirea investițiilor ce promovează dezvoltarea regională
prin crearea de locuri de muncă (HG 332/2014), care are în vedere toate sectoarele
economice. Ajutorul este oferit în funcție de regiuni, iar investitorul are obligația de a crea
cel puțin 20 de noi locuri de muncă, dintre care minim 3 pentru lucrători defavorizați;
- Schema de ajutor de stat având ca obiectiv stimularea investițiilor cu impact major în economie
(HG 807/2014), dedicată tuturor sectoarelor economice. Ajutorul acordat este nerambursabil
și diferă în funcție de regiunea de implantare a investiției.
Parcurile industriale și clusterele menite să îmbunătățească mediul de afaceri sunt puternic
concentrate în zonele deja dezvoltate ale țării și nu sunt în întregime funcționale. România are
nevoie de criterii clare de performanță (de pildă, număr de locuri de muncă create, regiunea de
implementare a investitorilor, volumul cheltuielilor cu cercetarea, dezvoltarea și inovarea etc.) pe
baza cărora să acorde facilități fiscale și financiare investitorilor, astfel încât să se poată evalua în
mod concret aportul adus de investiția străină în România.
A treia cauză ține de eficiența scăzută a agențiilor românești de atragere a investițiilor, care
nu au sugerat că ar avea o poziție de forță ca partener de negocieri pentru investitorii străini sau ca
reprezentant guvernamental. Din nefericire, România nu are experiența unei agenții de succes în
atragerea ISD. Schimbările care privesc instituția publică cu care investitorul străin ar trebui să intre
în contact sunt frecvente (precum schimbarea denumirii, transferul controlului de la Guvern la
ministere etc.), ceea ce atrage atenția asupra lipsei de consecvență în promovarea ISD. Deși o bună
parte a atribuțiilor în promovarea ISD sunt transferate de la o instituție la alta o dată cu schimbarea
numelui agenției, simpla redenumire a acesteia sau transferul coordonării de la Guvern la Ministerul
Economiei și invers se poate dovedi bulversantă pentru investitori.
România a avut 6 agenții de atragere a investițiilor în 26 de ani, în prezent instituția care se
ocupă de atragerea investițiilor străine fiind Direcția de Investiții Străine (InvestRomania), aflată în
cadrul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat. Faptul că face parte
integrantă dintr-un departament mai larg crește lipsa de vizibilitate a instituției pentru investitorii

18
străini și poate sugera faptul că România nu este atât de mult interesată de atragerea investițiilor
străine.
România are o competiție serioasă, reprezentată de statele din regiune, care acordă o
importanță mai mare acestor aspecte dedicate investitorilor străini. De exemplu, Bulgaria are un
sistem de stimulente pentru investiții reglementat de Legea privind Promovarea Investițiilor,
adoptată în 2004 și revizuită în 2015. Existența unei strategii în acest domeniu, spre deosebire de
România, îi oferă posibilitatea de a stabili sectoarele prioritare pentru investiții: industria
prelucrătoare și alte șase sectoare de servicii (activități de înaltă tehnologie în tehnologia
informatică, cercetare și dezvoltare, contabilitate, servicii fiscale și de audit, educație și sănătate,
depozitarea mărfurilor). Volumul subvențiilor depinde de tipul de certificat pentru proiectul de
investiții: clasa A, clasa B, clasa C sau proiect prioritar de investiții. Pentru a beneficia de sprijinul
financiar, este solicitată o sumă minimă a investiției, diferită în funcție de clasa de investiții și de
sector (industrie sau servicii). Proiectele prioritare au în vedere investițiile de foarte mari dimensiuni
(o investiție de trei ori mai mare decât pentru clasa A de investiții) sau cele localizate în zone de
dezvoltare, industriale sau în parcuri hi-tech.
Beneficiarii acestor certificate au posibilitatea apelării la o gamă variată de măsuri de
stimulare, precum (i) dreptul de a achiziționa proprietăți imobiliare situate în apropierea locului
investiției fără a urma procedurile obișnuite de licitație; (ii) acces la finanțare pentru construcția
infrastructurii tehnice necesare; (iii) finanțarea formării profesionale a persoanelor angajate de
investitori; (iv) reducerea cu o treime a perioadei de aprobare a documentației necesare pentru
implementarea și realizarea proiectului de investiție; (v) asistență administrativă acordată de Agenția
de investiții din Bulgaria pentru a obține documentele solicitate de legislație în vederea
implementării proiectului; (vi) rambursarea parțială a contribuțiilor la asigurările sociale și de
sănătate pentru persoanele nou angajate pentru o perioadă de 24 de luni.
Cehia a construit o agenție de investiții puternică - CzechInvest - care are un rol activ în
sprijinirea și coordonarea investitorilor în vederea creșterii valorii adăugate pe care o aduc investițiile, un
model de bună practică pentru România. Printre principalele atribuții ale agenției se numără:
- Identificarea potențialilor furnizori în funcție de necesitățile investitorului, organizarea de
vizite la sediul acestora și furnizarea de servicii de interpretariat; organizarea de evenimente
Business-to-business – zilele furnizorului; gestionarea unei baze de date cuprinzătoare cu

19
 companii din Cehia din 10 domenii cheie care pot fi sugerate ca parteneri de afaceri
investitorilor străini și care poate fi accesată online;
- Gestionarea unei baze de date cu companii din industrie, IT sau start-up-uri, care pot deveni
partenere de afaceri investitorilor străini prin crearea de joint-ventures sau realizarea de
fuziuni și achiziții;
- Gestionarea a 364 de zone industriale, 301 parcuri industriale, 17 parcuri științifice, 168 de
clădiri de servicii și 509 zone industriale dezafectate.
În același timp, Cehia are o politică selectivă sectorial din perspectiva atragerii ISD, astfel că
stimulentele pentru investiții sunt acordate pentru trei sectoare principale: industrie prelucrătoare,
centre tehnologice (centre de cercetare-dezvoltare) și centre de servicii pentru sprijinirea afacerilor,
precum dezvoltarea de software, servicii partajate, reparații de înaltă tehnologie, asistență pentru
clienți (call center).
Stimulentele fiscale acordate de statul ceh iau forma scutirii de impozit pe profit pe o
perioadă de până la 10 ani (în cazul creării unei noi companii – investiții greenfield) sau a unei
reduceri parțiale a impozitului pe profit, pe aceeași perioadă (pentru extinderea unei companii –
investiții brownfield). De asemenea, subvențiile pentru crearea de locuri de muncă, formare și
recalificare sunt direcționate numai spre regiunile cu o rată a șomajului mai mare cu 25% față de
media națională și spre zonele industriale speciale. Subvențiile diferă ca valoare în funcție de
regiune. Subvențiile în numerar pentru investițiile de capital se ridică și ele până la 10% din costurile
eligibile de investiție și privesc numai sectoarele strategice (industria prelucrătoare și centrele
tehnologice). În ultimul rând, scutirea de plata taxei pe proprietate pe o perioadă de până la cinci ani
este acordată investițiilor realizate în zonele industriale speciale.
Spre deosebire de România, Polonia are o viziune pe termen mediu pentru atragerea
investițiilor, dezvoltată prin programul pe 12 ani pentru sprijinirea investițiilor de importanță majoră,
pentru perioada 2011-2023, și care reprezintă principala bază de acordare a subvențiilor. Guvernul
polonez a stabilit 7 sectoare prioritare vizate de ajutorul de stat: sectorul auto, sectorul aparatelor
electrocasnice și electronice, aviație, biotehnologie, procesarea alimentelor, servicii moderne și
cercetare-dezvoltare. Suplimentar, sprijinul este acordat și companiilor care realizează investiții
semnificative cu scop productiv în alte sectoare.

20
 BIBLIOGRAFIE
1. Banca Națională a României, 2019, „Investițiile străine directe în România în anul 2018”
2. Şerbu, S. G. (2007). Investiţiile străine directe. „Determinanţi, efecte şi politici de promovare”,
Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2007.
3. Meyer, K.E., Sinani, E. (2009) „When and where does foreign direct investment generate positive
spillovers? A meta-analysis”, Journal of International Business Studies, 40(7), 1075-1094.
4. Polish Investment and Trade Agency Invest in Poland, 2017, Governmental grants,
http://www.paih.gov.pl/governmental_grants.
5. Investment and Business Development Agency 2017, Czech Invest Home Page,
http://www.czechinvest.org/en/why-invest-in-the-czech-republic.

21