Facultatea de Management Financiar - Contabil

Specializarea :Contabilitate si Informatica de Gestiune

CONTABILITATE GENERALA

SC ALCOR SRL

1
 CUPRINS

I. Obiective, principii si factori de organizare a sistemului de contabilitate a

întreprinderii:
1. Cunoasterea concretă a întreprinderii
2. Delimitarea obiectului de activitate
3. Regimul juridic al proprietătii
4. Concretizarea obiectivelor de organizare a contabilitătii
5. Discutarea factorilor de influentă
6. Regăsirea practică a principiilor de organizare a sistemului complet de contabilitate
7. Organigramă
8. Grafic de prezentare a formei de contabilitate
9. Atributii si răspunderi legale în organizarea contabilitătii
II. Proiectarea sistemului de contabilitate pe documente, evidente si registre -
delimitarea activitătilor pe grupe de operatii omogene:
1. Identificarea documentelor justificative pe operatii
2. Modul de completare, utilizare, circulatie si arhivare a documentelor
3. Alcătuirea de grafice sau scheme operationale pentru ilustrarea circulatiei documentelor
4. Atributii si răspunderi de verificare, certificare, control si arhivare a documentelor
5. Organizarea internă a gestiunii documentelor, formularelor si imprimatelor
6. Formulare si registre cu regim special
7. Formulare si registre fiscale
III. Forma, continutul, mentiunile autentice si tehnicile de înregistrare în
registrele contabile obligatorii -categorii de registre:
1. Continutul si forma registrelor
2. Mentiuni autentice (numerotare, snuruire, sigilare, parafare, autentificare)
3. Prezentarea registrelor sintetice realizate
4. Completare
5. Transpunerea operatiilor în registre
6. Registre analitice si operative
7. Incheierea periodică a registrelor
8. Deschiderea si închiderea anuală
9. Arhivarea registrelor

IV. Proiectarea sistemului de contabilitate pe conturi - grupajul situaŃiei

patrimoniului în conturi:
Deschiderea exercitiului, preluare solduri initiale
2.Inregistrare cronologică si sistematică
3.Calcule, punctaj, corelatii
4.Verificarea concordantei înregistrărilor între analitic si sintetic
xactitatea înregistrărilor: balanta conturilor
6.Controlul faptic al realitătii: inventarierea
7.Corectarea erorilor de înregistrare
2
 8.Corelatii aritmetice de verificare
9.Inchiderea exercitiului, calcule de rectificare si regularizare

V. proiectarea sistemului de contabilitate pe documente de sinteză, situaŃia

patrimoniului si calculul
rezultatului:
1.Lucrări contabile de închidere a exercitiului financiar
2.Inventarierea elementelor de activ si de pasiv
3.Stabilirea, regularizarea si solutionarea diferentelor la inventar
4.Rectificarea si regularizarea situatiei conturilor
5.Balanta definitivă
6.Grupajul conturilor în bilant
7.Corelatii pe bază de bilant
VI. proiectarea monografică a unui ciclu complet de înregistrări pe una din
structurile patrimoniale reprezentative (capitaluri, imobilizări, stocuri, terŃi,
trezorerie, cheltuieli, venituri):
1.Delimitarea situatiei patrimoniului
2.Ilustrarea operatiilor reprezentative derulate pe parcursul perioadei
3.Operatii curente
4.Operatii de calcul
5.Rectificări si regularizări
6.Inventar
7.Calcule de închidere a exercitiului financiar
8.Transpunerea înregistrărilor pe documente si în registre
9.Verificarea exactitătii înregistrărilor
10.Verificarea realitătii prin inventar
11.Vranspunerea în bilant
12.Influente calculate asupra rezultatului
13.Analiza si interpretarea adecvată a corelatiilor sistemului de contabilitate
VII.Bibliografie

3
I.Obiective, principii si factori de organizare a sistemului de contabilitate a
întreprinderii:

1.Cunoasterea concretă a întreprinderii:

SC ALCOR SRL a luat fiinta in data de 04.03.1991.Numarul si data inregistrarii la Registrul
Comertului este J04/1033/1991. Avand ca obiect principal de activitate ,, Lucrari de
constructii a cladirilor rezidentiale si nerezidentiale cod CAEN 4120 , platitoare de TVA.
In prezent isi desfasoara activitatea executand diferite lucrari de constructii , indeplinind cu
succes obiectivele stabilite de patronat avand sediul social in Moinesti,judetul Bacau.
Durata de functionare a societatii este nelimitata in timp, cu incepere de la data inmatricularii
acesteia la Registrul Comertului. Capitalul subscris si varsat este de 200 RON .
Capitalul social se imparte in 20 de parti sociale egale, in valoare nominala de 10 RON fiecare,
detinute in totalitate de asociatul unic.Societatea este administrata, pe durata nelimitata , de o
persoana fizica , cetatean roman. Asociatul unic incaseaza in totalitate beneficiile si suporta in
totalitate eventualele pierderi.
Societatea va putea angaja personal cu contract de munca, cu repectarea prevederilor Codului
Muncii si regimilui de asigurari sociale.Are in prezent 15 salariati cu contract de munca pe perioada
nedeterminata. Societatea se dizolva prin vointa asociatului unic, imposibilitatea realizarii obiectului
de activitate, faliment sau micsorarea capitalului sub limita legala.

2.Delimitarea obiectului de activitate

Societatea va avea ca domeniu de activitate constructii,iar obiectul principal de activitate este :
4120 Lucrari de constructii a cladirilor rezidentiale si nerezidentiale ;
Obiectivul de activitate secundara a societatii este urmatorul :
4211 Lucrari de constructii a drumurilor si autostrazilor ;
4212 Constructia de poduri si tuneluri ;
4311 Lucrari de demolare a constructiilor ;
Activitati care se desfasoara la beneficiari si/sau in afara sediilor proprii.

3.Regimul juridic al proprietatii :

Forma juridica a societatii ,,ALCOR ‘‘ este de societate cu raspundere limitata.Aceasta devine
persoana juridica in momentul inregistrarii si va functiona conform actului constitutiv si a legislatiei
in vigoare.

4. Concretizarea obiectivelor de organizare a contabilitătii

Contabilitatea , in cadrul SC ALCOR SRL,se tine in compartiment distinct de catre personal
calificat ce răspunde de organizarea şi conducerea contabilităţii asigurand condiţii necesare pentru
întocmirea documentelor justificative privind operaţiunile economice,organizarea şi conducerea
corectă şi la zi a contabilităţii ,organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de activ şi pasiv ,
respectarea regulilor de întocmire a situaţiei financiare anuale şi depunerea la termen a acestora la
organele în drept, păstrarea documentelor justificative, a registrelor şi situaţiei financiare
anuale,organizarea contabilităţii de gestiune adaptate la specificul activităţii persoanelor juridice.
Sunt avute în vedere principiile continuitatii activităţii , permanenţei metodelor, prudenţei ,
independenţei exerciţiului financiar,evaluarii separate a elementelor de activ şi de pasiv ,
intangibilitatii , necompensarii.Toate aceste convenţii şi principii intră în organizarea contabilităţii,
împreună cu factorii principali şi specifici care influenţează maniera de organizare a contabilităţii si
anume: forma de proprietate ,forma juridică de constituire , mărimea unităţii patrimoniale.
5.Discutarea factorilor de influentă
4
 Sunt avute în vedere principiile continuitatii activităţii , permanenţei metodelor, prudenţei ,
independenţei exerciţiului financiar,evaluarii separate a elementelor de activ şi de pasiv ,
intangibilitatii , necompensarii.Toate aceste convenţii şi principii intră în organizarea contabilităţii,
împreună cu factorii principali şi specifici care influenţează maniera de organizare a contabilităţii si
anume: forma de proprietate ,forma juridică de constituire , mărimea unităţii patrimoniale.

6. Regăsirea practică a principiilor de organizare a sistemului complet de

contabilitate
Produs al unei activitati practice si teoretice indelungate ,contabilitatea s-a afirmat ca sistem de
cunoastere si gestiune a resurselor economice ale societatii separate patrimonial Prima definitie data
contabilitatii apartine italianului Luca Paciolo,fiind formulata in lucrarea sa „Summa di arittmetica”
,geometria,proportioni et proportionalita care a aparut la Venetia in anul 1494.El analizeaza
contabilitatea ca un ansamblu de principii si reguli privind inregistrarea in partida dubla a averii ce
apartine unui negustor precum si toate afacerile acestuia ,in ordinea in care au avut loc .In conceptia
sa ,partida dubla este definita prin prisma ecuatiei de schimb dintre avere si capital.Patrimoniul este
constituit din totalitatea bunurilor economice privite sub dublu aspect :Primul aspect (al
componentei materiale )si al doilea al surselor de provenienta.
7.Organigramă
ADMINISTRATOR

Contabil sef.
RMC Res.Umane
Director
tehnic
Prot.muncii P.S.I

Aprovizionare Transport

Desfacere

8.Grafic de prezentare a formei de contabilitate

Contabilitatea inregistreaza , urmareste si controleaza numai acele laturi ale activitatii ce pot
fi exprimate valoric.
Conditiile contabilitatii sunt aceleasi ca la evidenta operativa :
-sa fie organizata pe baza unor principii si norme fundamentate stiintific
-sa fie atotcuprinzatoare incluzind toate sectoarele deactivitate
-sa fie unitara fiind organizata si condusa dupa o metodologie si pe baza acelorasi principii la toate
unitatile de acelasi fel
-sa asigure operativ si eficient informatiile necesare utilizatorilor
-sa fie simpla , clara, precisa, documentata si neintrerupta

9.Atributii si răspunderi legale în organizarea contabilitătii

5
Raspunderea pentru aplicarea reglementarilor contabile,in vederea efectuarii lucrarilor
contabile,revine directorului economic,contabilului-sef sau altei persoane imputernicite sa
indeplineasca acesta functie,impreuna cu personalul din subordine.

II. Proiectarea sistemului de contabilitate pe documente, evidente si registre -

delimitarea activitătilor pe grupe de operatii omogene:

1. Identificarea documentelor justificative pe operatii

Datele privind operatiile care se produc in activitatea unei unitati, consemnate in documentele
justificative, sunt inregistrate in ordine cronologica, grupate si sistematizate in cadrul unor formulare
denumite generic registre.
Notiunea si clasificarea registrelor
Registrele contabile sunt documente specifice cu ajutorul carora se realizeaza inregistrarea
operatiilor economice si financiare in conturi si furnizarea, pe aceasta baza, de informatii privind
situatia si miscarea patrimoniului. Ele se prezinta sub forma unor caiete, foi volante, fise sau
documente informatice cu continutul si structura adecvate scopului pentru care s-au deschis.
Teoria si practica contabila au generat o diversitate de forme privind continutul registrelor.
Astfel, din punct de vedere al modului de inregistrare a operatiilor economice si financiare in cadrul
sistemului de conturi, registrele pot fi pentru:
- evidenta cronologica;
- evidenta sistematica;
- realizarea combinata a celor doua feluri de evidente.

2. Modul de completare, utilizare, circulatie si arhivare a documentelor

Contabilitatea are sarcina de a urmari, controla si inregistra situatia economica-finandara si
activitatea intreprindelor. Pentru realizarea acestor obiective contabilitatea a elaborat un procedeu
corespunzator care sa permita cunoasterea fenomenelor si proceselor economice in dimensiunile in care
ele au loc, cu toate caracteristicile pe care le comporta si implicatiile pe care le produc. Procesul
cunoasterii contabile incepe in mod obligatoriu cu actiunea de conservare si de culegere a informatiilor,
a datelor despre patrimonial intreprinderii. Contabilitatea se caracterizeaza prin fundamentarea si
justificarea datelor ei pe baza de acte scrise. Nici o operatie economica un se poate inregistra in
contabilitate fara un act scris in care sa fie consemnata operatia respectiva.
Documental serveste la formalizarea in scris a unor fapte, fenomene sau decizii cu carácter economic
care produc modificari ale patimoniului.
Documentele sunt acte scrise in care se consemneaza cifric si letric, in etalon natural, banesc sau de
munca, de regula in momentul si la locul infaptuirii lor, operatiile economice-financiare precum si
evenimentele determinate de necesitati organizatorice si administrative, cu scopul de a servi ca dovada a
infaptuirii acestor operatii si ca baza a inregistrarii lor in contabilitate. in functie de continutul si
destinatia lor rolul documentelor se manifesta pe multiple planuri.

3. Alcătuirea de grafice sau scheme operationale pentru ilustrarea

circulatiei documentelor.
Documentele stau la baza organizarii celor trei forme ale evidentei economice: evidenta
operativa, statistica si contabilitatea. Pentru inregistrarea unor operatii, cele trei forme ale evidentei
economice folosesc, in unele cazuri aceleasi documente. indeplinirea acestor functii este conditionata de
calitatea documentelor, de operativitatea intocmirii lor si circulatiei pana la locul inregistrarii si
valorificarii lor.
Totodata este necesar ca documentele sa fie intocmite la timp, pentru a asigura operativitatea
informatiilor contabile, pentru conducerea activitatilor economice. De aceea, intre producerea operatiilor
6
economice si intocmirea documentelor justificative trebuie sa existe o deplina concordanta. Toate
operatiile economice efectuate trebuie reflectate in documente. Documentele constituie baza
inregistrarile in contabilitate si influenteaza nemijlocit exactitatea si operativitatea informatiilor
contabile.

4. Atributii si răspunderi de verificare, certificare, control si arhivare a

documentelor
Drumul pe care il parcurg documentele din momentul emiterii sau intrarii in intreprindere si
pana la arhivare constituie circuitul documentelor. Pentru asigurarea circulatiei rationale si unitare a
documentelor justificative care stau la baza inregistrarilor in contabilitate precum si pentru tinerea la zi a
contabilitatii, se pot intocmi grafice de circulatie a documentelor. Circulatia documentelor trebuie sa se
faca intr-o anumita ordine dinainte stabilita, nefiind permisa retinerea documentelor in mod nejustificat
de catre un compartiment sau altul. Necesitatea circulatiei documentelor este determinata de faptul ca
date din acelasi document sunt necesare mai multor compartimente si persoane din inreprindere si un se
poate asigura cate un exemplar pentru fiecare utilizator.
Inainte de a se inregistra in contabilitate, documentele economice trebuie sa fie supuse unei
verificari minutioase, care are ca scop sa descopere eventualele erori, actiunile ilegale sau incorecte,
asigurinduse exactitatea datelor contabile. Deci, urmeaza verificarea documentelor care se face sub trei
aspecte si anume: verificarea sub aspectul formei, verificarea aritmetica si verificarea de fond.
Verificarea sub aspectul formei consta in controlul intocmirii documentelor pe formulare
corespunzatoare naturii operatiei economicee, completarea tuturor rubricilor, existenta tuturor
semnaturilor persoanelor imputernicite sa vizeze, daca nu au avut loc stersaturi sau corectari fara a fi
certificate.
Verificarea documentelor, in general se efectueaza de alte persoane decit cele care le-au intocmit.
Controlul operatiilor inregistrate in contabilitate se efectueaza de catre persoanele care conduc
contebilitatea, de cele care executa controlul financiar preventiv, controlul financiar de gestiune sau alte
persoane imputernicite de intreprindre.
Dupa completare si verificare, documentele sunt supuse operatiei de prelucrare. Aceasta consta in
gruparea documentelor pe operatii, exprimarea valorica a marimii operatiei economico-financiare
inregistrata in document, cumularea unor documente primare si obtinerea celor centralizatoare.

5. Organizarea internă a gestiunii documentelor, formularelor si

imprimatelor
Documentele cu regim special vor fi inregistrate in mod obligatoriu in fisa documentelor special
deschisa in acest scop pentru fiecare tip de document de acest gen. Documentele obisnuite, precum si
cele cu regim special, de regula , nu vor fi puse spre utilizare decit dupa justificarea prealabila a
documentelor care au fost eliberate anterior, justificindu-se utilizarea integrala si corecta. Acest fapt se
poate asigura prin vizile ce trebuie acordate pentru punerea in circulatie a acestor documente.
In compartimentul financiar-contabil, documentele se conteaza, adica se inscrie pe document formula
contabila. in baza documentelor contate se completeaza registrele contabile.
Faza finala a circulatiei documentelor o constituie clasarea lor la dosar, dupa rezolvarea completa
si definitiva a acestora. Prin clasare se intelege aranjarea documentelor intr-o anumita ordine, strict
determinata, in scopul asigurarii pastrarii lor in bune conditii si pentru usor gasite in vederea obtinerii
informatiilor nacesare.

6. Formulare si registre cu regim special

Evidenta operativa a imobilizarilor corporale intrate si iesite din unitatea patrimoniala ,in
functie de categoria din care fac parte si locul unde se afla, se tine cu ajutorul registrului numerelor
de inventar. Fiecarui mijloc fix i se acorda un numar de inventar , in ordine cronologica, pe baza
documentelor primite.Este intocmit de seviciul Financiar-Contabilitate , pe grupe de mijloace fixe,
7
prin inregistrarea cronologica a mijloacelor fixe intrate in unitate.
Fisa mijlocului fix serveste ca document pentru evidenta analitica a mijloscelor fixe se
intocmeste intr-un exemplar, pentru ficare mijloc fix ;
Procesul-verbal de punere in functiune a mijlocului fix se intocmeste pentru utilajele si
instaltiile care necesita montaj si probe tehnologice ;
Procesul-verbal de scoatere din functiune a mijloculi fix se intocmeste la scoaterea din
functiune a mijloscelor fixe ;
Sistemul de documente privind organizarea contabilitatii materialelor :
N.I.R.-ul serveste ca : document pentru receptia bunurilor aprovizionate,pentru incarcare in
gestiune,pentru diferentele constate la receptie, document de inregistrare in contabilitate.
Circula la gestiune , la compartimentul financiar-contabil, pentru inregistrarea in contabilitatea
sintetica si analitica , atasata la documentele de livrare(factura sau avizul de insotire a marfii).Se
arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.
Bonul de consum serveste ca document de eliberare din magazie pentru consumul de
materiale, pentru scaderea din gestiune.Se întocmeste în doua exemplare, circula la magazia de
materiale, pentru eliberarea cantitatilor prevazute,la compartimentul financiar-contabil, pentru
efectuarea inregistrarilor in contabilitate,se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.
Aviz de insotire a marfii serveste ca document de insotire a marfii pe timpul transportului, sta
la baza intocmirii facturii fiscale ,dispozitie de transfer al valorilor materiale de la o gestiune la alta
.Circula la furnizor, la delegatul unitatii care face transportul la magazie , pentru incarcarea de
gestiune ,la compartimentul financiar-contabil, pentru inregistrarea in contabilitate
Fisa de magazie serveste ca document de evidenta a intrarilor, iesirilor si stocurilor de valori
materiale ; Se întocmeste într-un exemplar, pentru fiecare fel de material, si se completeaza de
gestionar.Înregistrarile se fac document cu document. Stocul se poate stabili dupa fiecare operatiune
înregistrata, dar în mod obligatoriu zilnic.
Fisa de magazie a formularelor cu regim special serveste document de evidenta intrarilor
iesirilor si stocurilor de formulare, cu regim special ,de evidenta a formularelor anulate .Nu circula,
fiind document de inregistrare si se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.
Sistemul de documente privind organizarea contabilitatii mijloacelor banesti.
Foaia de varsamant se intocmeste de casiera in doua exemplare , unul insoteste banii la banca
iar celalalt (vizat de banca ) ramane la registrul de casa.
CEC-ul de numerar . Este CEC-ul cu ajutorul caruia se ridica banii din banca pentru
efectuarea diferitelor plati (salarii, furnizori , avansuri de trezorerie etc).
Dispozitia de plata / incasare .Este un formular tipizat cu ajutorul caruia se ridica sau se depun
banii in casierie . Se inregistreaza intr-un registru de numere, casiera plateste sumele de bani sau
elibereaza chitanta pentru sumele de bani incasate.Acestea raman la Registrul de casa ca documente
justificative.
Chitanta .Se elibereaza de casiera in momentul in care incaseaza sume de bani .
Registrul de casa lei tine evidenta incasarilor si platilor zilnice , in numerar.Se intocmeste
zilnic, in doua exemplare : un exemplar ramane la casierie iar celalalt se arhiveaza in
compartimentul financia-contabil unde se si opereaza inregistrarile in evidenta contabila a unitatii.
Sistemul de documente privind organizarea contabilitatii drepturilor salariale
stat de salarii lichidare –fluturas- se distribuie salariatilor se arhiveaza 50 de ani.
stat de salarii –lichidare- cu toate datele conform legii un exemplar se arhiveaza 50 de ani iar alt
exempl se depune la ITM .
stat concedii de odihna- ramane ca act justificativ pentru inregistrarea in registrul de casa.
Sistemul de documente privind organizarea contabilitatii cheltuielilor si veniturilor.
Jurnal de vanzari serveste pentru inregistrarea vanzarilor de valori materiale sau prestarilor de
servicii .Se intocmeste intr-un singur exemplar , in care se inregistreaza zilnic elementele necesare
pentru determinareaTVA colectata datorata. Circula la compartimentul financiar-contabil si se

8
arhiveaza la compartimentul financiar-contabil si sta la baza intocmirii Decontului de TVA.
Jurnal de cumparari serveste pentru inregistrarea cumpararilor de valori materiale sau a prestarilor
de servicii.Se intocmeste intr-un singur exemplar , in care se inregistreaza zilnic elementele necesare
pentru determinarea TVA deductibila.Circula la compartumentul financiar-contabil si se arhiveaza
la compartimentul financiar-contabil si sta la baza intocmirii Decontului de TVA.
Factura(furnizor / client) serveste ca document de baza caruia se intocmeste instrumentul de
decontare a produselor si marfurilor,a lucrarilor executate sau a serviciilor prestateSe arhiveaza la
compartimentul financiar-contabil.
Sistemul de documente privind organizarea contabilitatii generale.
Balanta de verificare
In cadrul SCALCOR SRL se foloseste balanta de verificare cu patru egalitati , este emisa de
programul de contabilitate serveste la verificarea exactitatii inregistrarilor,controlul concordantei
dintre contabilitatea sintetica si analitica intocmirea situatiilor financiare.Nu circula fiind document
de sinteza.Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.
Sistemul de documente privind organizarea inventarierii patrimoniului
Principalele documente utilizate in activitatea de inventariere a elementelor patrimoniale de activ si
de pasiv sunt : decizia de inventariere ,declaratia de inventar ,lista de inventariere ,decizia de
imputare ,angajamentul de plata ,registrul-inventar ;

7.Formulare si registre fiscal

In cadrul SC ALCOR SRL , evidenta formularelor cu regim special se tine la gestiunea de
materiale folosind pentru fiecare tip de formular o “Fise de magazie a formularelor cu regim
special”.Nu se elibereaza din gestiune asemenea formulare pana nu se prezinta un raport in care se
consemneaza cum s-au folosit formularele ridicate anterior.
Registrele contabile obligatorii.
Principalele registre ce se folosesc, obligatoriu, în contabilitate sunt: Registrul-jurnal, Cartea-
mare, Registrul-inventar,Registrul general de evidenta a salariatilor, Registrul unic de control ,
Registrul de evidenta fiscala.
Registrul-jurnal este documentul în care se înregistreaza contabile, în mod cronologic,
operaţiile patrimoniale,pe baza inregistrarilor efectuate zilnic. Se listeaza la sfarsitul lunii , iar
totalurile (rulajul) se inscrie manual in registrul jurnal (formularul tipizat) snuruit si inregistrat la
Administratia finantelor publice la data infiintarii firmei.
Registrul „Cartea-mare” este un document în care se înscriu lunar, direct sau prin regrupare
pe conturi corespondente, înregistrările efectuate în registrul-jurnal, stabilindu-se situaţia fiecărui
cont, respectiv soldul iniţial, rulajele debitoare, rulajele creditoare şi soldurile finale.Forma folosita
drept registru este cea de fise de cont pentru operatiuni diverse,se listeaza si arhiveza odata pe an –
la sfarsitul anului.
Registrul-inventar este documentul contabil în care se înregistrează toate elementele de activ
şi de pasiv, grupate în funcţie de natura lor, conform posturilor din bilanţul contabil, inventariate
potrivit normelor legaleAcest registru se completeaza odata pe an avand la baza inventarele
intocmite in fiecare gestiune.
Registrul general de evidenta a salariatilor cuprinde elementele de identificare a tuturor
salariatilor , data incheierii contractului individual de munca , data inceperii activitatii, modificarea
si suspendarea contractului, durata acestuia , durata muncii eta in ore/zi, respectiv codul acesteia
potrivit Clasificarii ocupatiilor din Romania(C.O.R.), salariul de baza la data incheierii contractului,
data incetarii contractului si temeiul legal .
Registrul unic de control are ca scop evidentierea tuturor controalelor desfasurate la
contribuabil de catre toate organele de control specializate, in toate domeniile.
Registrul de evidenta fiscala are ca scop inscrierea tuturor informatiilorcare au stat la
determinarea profitului impozabil si a calculului impozitului pe profit ,sunt inregistrate in ordine
9
cronologica si corespund cu operatiunile fiscale si cu datele privind impozitul pe profit din
declaratia privind obligatiile de plata la bugetul general consolidat. Registrul de evidenta se
pastreaza la sediul fiscal .

III.Forma, continutul, mentiunile autentice si tehnicile de înregistrare în

registrele contabile obligatorii -categorii de registre:

1. Continutul si forma registrelor

Normele legale din tara noastra prevad ca principale registre de contabilitate: Registrul -
jurnal; Registrul inventar si Registrul "cartea mare".
Registrele de contabilitate reprezinta, alaturi de bilant si contul de profit si pierdere, principalele
documente pe care le produce contabilitatea.
Registrele de contabilitate sunt documente contabile obligatorii in care unitatile patrimoniale
inregistreaza, periodic, cronologic si sistematic, operatiunile economico-financiare, consemnate in
documente justificative, care produc modificari in patrimoniul acestora.

2. Mentiuni autentice (numerotare, snuruire, sigilare, parafare,

autentificare)
Registrul este un document contabil obligatoriu in care se inregistreaza, zilnic sau lunar, in mod
cronologic, operatiune cu operatiune, fara spatii libere, fara stersaturi, toate operatiile privind
miscarile patrimoniului. Este un document tipizat format A4, ce se intocmeste intr-un singur
exemplar, de catre regiile autonome, societatile comerciale, institutiile publice, unitatile
cooperatiste, asociatiile si celelalte persoane juridice, dupa ce a fost numerotat, snuruit, certificat si
parafat. Acest registru se parafeaza de catre organele in drept, la inceperea activitatii unitatii, precum
si ori de cate ori este cazul.

3. Prezentarea registrelor sintetice realizate

Forma de inregistrare contabila pe jurnale are ca trasatura esentiala utilizarea jurnalelor
pentru inregistrarea cronologica si sistematica a creditului fiecarui cont in corespondenta cu
conturile debitoare respective.
Formularele folosite in cadrul acestei forme de inregistrare contabila sunt urmatoarele:
- jurnalele multiple care servesc la inregistrarea cronologica si sistematica proprie conturilor
sintetice (in unele cazuri se folosesc si pentru conturile analitice);
- situatii pentru debitul unor conturi (de exemplu, pentru debitul conturilor Casa si Conturi curente
la banci);
- Cartea mare, ce constituie un registru anual, care se completeaza in fiecare luna, pe baza datelor
preluate din jurnalele de credit (registrele - jurnale auxiliare).

4. Completare
Registrele de contabilitate sunt documente contabile obligatorii in care unitatile patrimoniale
inregistreaza, periodic, cronologic si sistematic, operatiunile economico-financiare, consemnate in
documente justificative, care produc modificari in patrimoniul acestora.

5. Transpunerea operatiilor în registre

Din momentul inregistrarii datelor in documentele primare si pana la prezentarea lor spre
analiza organelor de conducere, ele trec prin anumite etape succesive, dintre care cele mai
importante sunt urmatoarele: consemnarea operatiilor economice in documentele primare, ceea ce se
10
mai numeste culegerea datelor informationale; prelucrarea documentelor justificative (sortarea,
verificarea, contarea) si inregistrarea acestora in sistemul de conturi; verificarea exactitatii datelor
inregistrate in conturi cu ajutorul balantei de verificare; verificarea realitatii datelor inregistrate in
contabilitate cu ajutorul inventarierii; sintetizarea si generalizarea informatiilor contabile, in vederea
cunoasterii de ansamblu a activitatii economice a unitatii patrimoniale, prin intermediul
documentelor contabile de sinteza (bilantul contabil).
Imbinarea si executarea etapelor din cadrul ciclului de prelucrare a datelor se realizeaza prin forma
de inregistrare contabila, denumita si forma de contabilitate.
In contabilitatea altor tari notiunea de forma de contabilitate este inlocuita prin cea de sistem
contabil, prin aceasta prezentandu-se structura interna a metodei contabilitatii.

6. Registre analitice si operative

Registrele pentru evidenta combinata se utilizeaza la unitatile mici, care nu folosesc multe
conturi si in care se efectueaza inregistrarile, atat in ordine cronologica, cat si in mod sistematic
Dupa sfera de cuprindere a datelor, registrele de evidenta contabila se impart in:
- registre pentru evidenta sintetica, care se pot prezenta concret sub forma jurnalelor pentru creditul
conturilor sau Cartea mare-sah, in functie de forma de inregistrare contabila folosita de unitate;
- registre pentru evidenta analitica ce se pot concretiza sub forma de fise valorice sau cantitativ
valorice sau diferite situatii al caror continut informational se stabileste de unitatea patrimoniala;

7. Incheierea periodică a registrelor

Balanta de verificare se intocmeste lunar.Inregistrarile in evidenta sistematica comporta in
primul rand trecerea in fiecare cont a soldului initial din bilant, apoi a fiecarei operatii economice,
din jurnal, stabilindu-se soldul final.
Stabilirea soldului final se face prin relatiile:
Sfd =Sid+Rd-Rc
Sfc =Sic+Rc-R
In balanta cu patru serii de egalitate, soldul final se mai poate determina si prin diferenta intre
totalul sumelor debitoare si totalul sumelor creditoare. Daca nu se asigura aceste egalitati, s-au
produs omisiuni sau greseli care trebuie depistate si apoi corectate Erorile din evidenta cronologica
se corecteaza numai prin formule contabile de stornare, iar cele din evidenta sistematica prin taierea
sumei gresite cu o linie si scrierea deasupra cu cerneala a sumei corecte.In concluzie, balanta de
verificare reprezinta un procedeu al metodei contabilitatii prin intermediul caruia se asigura
gruparea, centralizarea si verificarea exactitatii datelor din conturi, legatura dintre conturile sintetice
si cele analitice, controlul egalitatii bilantiere, legatura dintre bilantul initial si conturi, si dintre
conturi si bilantul final.

8. Deschiderea si închiderea anuală

Exercitiul financiar incepe la 1 ianuarie si se incheie la 31 decembrie. In acest scop se intocmesc
documentele contabile de sinteza prin care se determina situatia patrimoniului, situatia financiara si
rezultatul obtinut.
Documentul oficial folosit pentru finalizarea incheierii exercitiului financiar este bilantul
contabil. Pe baza lui se asigura atat cunoasterea patrimoniului si a situatiei financiare, cat si a
rezultatului exercitiului. In modelul de contabilitate din Romania, bilantul contabil in formatia sa
completa este alcatuit din bilant, contul de profit si pierderi, anexa la bilant si raportul de gestiune
care formeaza un tot indivizibil. Bilantul contabil in varianta simplificata se prezinta astfel :
1. Bilant
2. Contul de profit si pierderi
11
3 Anexa
3.1 Situatia activelor imobilizate
3.2 Situatia stocurilor si productiei in curs
3.3 Situatia creantelor si datoriilor
3.4 Situatia provizioanelor
3.5 Informatii complementare relative
3.6 Alte informatii privind regulile si metodele contabile si date complementare

9. Arhivarea registrelor
Institutiile publice au obligatia pastrarii in arhiva lor a registrelor de contabilitate, a celorlalte
documente contabile, precum si a documentelor justificative care stau la baza inregistrarilor in
contabilitate.
Raspunderea pentru arhivarea documentelor financiar-contabile revine ordonatorului de credite
sau altei persoane care are obligatia gestionarii unitatii beneficiare.
Registrele de contabilitate si documentele justificative si contabile se pot arhiva, in baza unor contracte
de prestari servicii, cu titlu oneros, de catre alte persoane juridice romane, care dispun de conditii
corespunzatoare. Termenul de pastrare a registrelor si documentelor justificative si contabile este de 10
ani cu incepere de la data incheierii exercitiului financiar in cursul caruia au fost intocmite, cu exceptia
statelor de salarii care se pastreaza timp de 50 de ani. Situatiile financiare anuale se pastreaza timp de
50 de ani.
In caz de incetare a activitatii, institutiile publice predau documentele la arhivele statului sau arhivele
militare, dupa caz.
Arhivarea registrelor de contabilitate, a documentelor justificative si contabile se face in conformitate
cu prevederile legale in vigoare.
Documentele reconstituite potrivit legii, constituie baza legala pentru efectuarea inregistrarilor
in contabilitate.

IV. Proiectarea sistemului de contabilitate pe conturi - grupajul situatiei

patrimoniului în conturi:
Deschiderea exercitiului, preluare solduri initiale
Soldurile initiale ale conturilor reprezinta situatia de la inceputul perioadei, preluata
din bilantul incheiat la sfarsitul perioadei precedente. In acest mod se asigura,
prin intermediul balantei de verificare, legatura dintre bilantul initial si conturi.
Rulajele reprezinta totalitatea miscarilor, iar soldul final diferenta dintre soldul initial, plus
cresterile, minus micsorarile elementului respectiv. Soldurile finale fiind preluate in bilantul final,
acesta face legatura si intre conturi si un nou bilant.
Verificarea inregistrarilor in conturi si a egalitatii bilantiere se reflecta prin cele trei
serii de egalitati ale balantei, si anume:
- suma soldurilor initiale debitoare = suma soldurilor initiale creditoare;
- suma rulajelor debitoare = suma rulajelor creditoare;
- suma soldurilor finale debitoare = suma soldurilor finale creditoare.
Daca nu se asigura aceste egalitati, s-au produs omisiuni sau greseli care trebuie
depistate.

Inregistrare cronologică si sistematică

Reflectarea în conturi a operatiilor economico-financiare respectiv a modificarilor pe care
aceste operatii le produc în masa elementelor patrimoniale se realizeaza prin importantul element
(procedeu) al metodei contabilitatii dubla înregistrare. Dubla înregistrare în conturi reprezinta un
12
principiu fundamental al metodei contabilitatii autor al caruia se considera matematicianul italian
Luca Pacioli. Dubla înregistrare în conturi reese din necesitatea obiectiva ca operatiile economice
determina modificari simultane în valoarea a cel putin 2 elemente patrimoniale, astfel operatia
economico-financiara respectiva se reflecta în cel putin 2 conturi dintre care la unul din conturi în
partea stânga (de debit) iar la celalalt cont în partea dreapta (de credit) importanta dublei înregistrari
în conturi consta în:
-permite mentinerea permanenta a egalitatii dintre activ si pasivul bilantului respectiv mentine
aceasta egalitate în dinamica, adica daca Activul = Pasivul atunci Debitul = Creditul.
-permite verificarea exactitatii înregistrarilor în conturi si asigura egalitatea miscarilor reflectate în
debit si creditul conturilor.

3.Calcule, punctaj, corelatii

Redactarea balantei conturilor cu titlu provizoriu pentru verificarea exactitatii înregistrarilor
din sistemul de conturi, calcule de corelatie, punctaje si analiza componentei soldurilor.
Inventarierea patrimoniului si controlul realitatii factice a patrimoniului asigura concordanta
dintre marimea reala a existentei valorilor de patrimoniu si soldurile scriptice înregistrate în
contabilitate.
Punerea de acord a situatiei conturilor cu realitatea inventarului si înregistrarea legala a
diferentelor de inventar dupa natura lor (calcule – trecerea pe cheltuieli a pierderilor legale admise,
dupa caz, imputarea lipsurilor de gestiune dovedite prin vinovatia persoanelor angajate).
Redactarea balantei conturilor cu titlu definitiv, inclusiv cu rezultatele consemnate pe baza
inventarului.
.

4.Verificarea concordantei înregistrărilor între analitic si sintetic

Operatiile economice care se realizeaza zi de zi intr-o unitate economica se inregistreza in
conturi. In orice moment al activitatii economice, fiecare cont in parte pune in evidenta situatia
elementelor patrimoniale: existentele la inceputul perioadei, cresterile, micsorarile, totalul miscarilor
cumulate de la inceputul anului, dar si existentele finale.
Necesitatile de conducere, control si analiza a activitatii unitatilor patrimoniale impun
generalizarea si prezentarea, intr-un tablou de ansamblu, a intregii activitati desfasurate. Metoda
contabilitatii impune ca periodic, si in mod obligatoriu cu ocazia elaborarii bilantului, sa se faca
verificarea exactitatii inregistrarilor facute in contabilitate, cit si a calculelor efectuate cu ocazia
determinarii rulajelor, sumelor totale si a soldurilor conturilor.
Balanta de verificare sau balanta conturilor este un procedeu specific al metodei contabilitatii
care asigura verificarea exactitatii inregistrarii operatiilor economice in conturi, legatura dintre
conturile sintetice si bilant, legatura dintre conturile sintetice si conturile analitice, precum si
centralizarea datelor contabilitatii curente. Balanta de verificare se prezinta sub forma unei situatii
tabelare, in care se inscriu datele valorice preluate din conturi.
In cadrul balantei de verificare se obtin anumite egalitati structurale si globale proprii dublei
inregistrari si corespondentei conturilor.
Aceste egalitati exprima un echilibru permanent intre aceste date, de unde provine si
denumirea de ”balanta”. Balanta de verificare contine toate conturile folosite de o unitate
patrimoniala, fiecare cont fiind inscris cu soldul initial, rulajele perioadei curente, totalul sumelor si
soldul final de la sfirsitul lunii pentru care se incheie balanta respectiva. Legea contabilitatii prevede
ca ”pentru verificarea inregistrarii corecte in contabilitate a operatiunilor se intocmeste, lunar,
balanta de verificare”.

5.Exactitatea înregistrărilor: balanta conturilor

13
 Balanta de verificare sau balanta conturilor este un procedeu specific al metodei contabilitatii
care asigura verificarea exactitatii inregistrarii operatiilor economice in conturi , legatura dintre
conturile sintetice si bilant , legatura dintre conturile sintetice si conturile analitice, precum si
centralizarea datelor contabilitatii curente.

6.Controlul faptic al realitătii: inventarierea

Inventarierea reprezinta un ansamblu de oparatii prin care se constata axistenta elemantelor de
activ si pasiv,cantitativ si valoric.Inventariere are ca scop prezentare unei imaginifidele,clare a
existentei tuturor elementelor patrimoniale,a rezultatelor ecnomico
financiare.Particolului19821991persoanele juridice si fizice care au dreptul de a organiza si conduce
contabilitatea efectueaza inventarierea:
la inceputul activitatii cel putin o data pe an cu ocazia fuzionarii cu ocazia reorganizarii gestiunilor
la incetarea activitatii la sfarsitul anului. Se efectueaza inventarierea in mod obligatoriu in
urmatoarele situatii:
-la cererea organelor de control
-de cate ori exista indicii ca exista plusuri sau minusuri in gestiune cu ocazia reorganizarii
gestiunilor bunurile din unitate se trec in liste de inventariere,iar bunurile apartinand altor persoane
fizice s-au juridice se intocmesc liste de inventariere separat pt desfasurare in bune conditii a
procesului de inventariere se formeaza o comisie care trebuie sa cuprinda cel putin doi membri.Din
aceasta comisie nu trebuie sa faca parte gestionarul unitatii respective sau contabilul care tine
evidenta gestiunii respective

7.Corectarea erorilor de înregistrare

In cursul activitatilor comerciale desfasurate de societatile comerciale, din diverse motive, pot exista
situatii in care anumite evenimente si operatiuni nu au fost inregistrate in contabilitate la momentul
efectuarii lor sau au fost inregistrate eronat, conducand la inregistrarea si raportarea unui rezultat
gresit.Corectarea erorilor contabile se efectueaza in conformitate cu prevederile Ordinului
ministrului finantelor publice nr. 1.752/2005, cu modificarile si completarile ulterioare.

8.Corelatii aritmetice de verificare

Prin validare intelegem operatia de verificare a corectitudinii datelor. O data se considera
corecta daca respecta o serie de conditii aritmetice sau logice prestabilite. Validarea datelor
presupune precizarea urmatoarelor elemente:
Conditiile de verificare
Actiunile care trebuie executate cand data este corecta sau incorecta
Modul de semnalare a erorilor si structura mesajelor
Modul de corectie a erorilor
Modul de reintroducere a articolelor dupa corectia acestora
Validarea se poate face la nivel de camp (un camp respecta propriile sale conditii), la nivel
de articol (respectarea unor relatii intre campurile aceluiasi articol), la nivelul mai multor articole
(respectarea unor relatii intre campurile unor articole diferite, completitudinea pe pachete de
documente, corectitudinea unor totaluri pe pachete) sau la nivel de fisier (completitudine,
corectitudinea unor totaluri pe fisier).

9.Inchiderea exercitiului, calcule de rectificare si regularizare

14
 Intocmirea bilantului si a documentelor de sinteza reprezinta un proces complex de agregare
a datelor in vederea construirii indicatorilor economico-financiari privind situatia patrimoniului si
rezultatele obtinute. Derularea acestui proces se concretizeaza intr-o suita de lucrari dintre care
unele cu caracter preliminar , iar altele referitoare la redactarea sau completarea propriu-zisa a
bilantului.Lucrarile preliminare sunt denumite lucrari contabile de inchidere a exercitiului fiind
structurate astfel:
Stabilirea balantei conturilor inainte de inventariere – pentru centralizarea si controlul exactitatii
datelor inregistrate in conturi se intocmeste balanta de verificare inainte de inventarierea
patrimoniului. Relatiile de control proprii balantei sunt cele dintre debitul si creditul conturilor,
inregistrarea cronologica si sistematica, inregistrarea sintetica si analitica. Dintre acestea cea care
ofera informatia de control privind inregistrarea in conturi a tuturor documentelor justificative este
aceea ca totalul rulajului debitor sau creditor din balanta trebuie sa fie egal cu totalul rulajului
calculat in registrul jurnal general.
Inventarierea generala a patrimoniului – reprezinta lucrarea preliminara prin care se
stabileste situatia reala a patrimoniului .Relatia proprie inventarului prin care se determina situatia
reala a patrimoniului la un moment dat este de forma :SNP = Activul inventariat la valoarea actuala
– Datoriile inventariate la valoarea actuala

V. Proiectarea sistemului de contabilitate pe documente de sinteză, situatia

patrimoniului si calculul rezultatului:
Lucrări contabile de închidere a exercitiului financiar
Situatiile financiare, in cadrul unitatii noastre, se intocmesc de directorul financiar-contabil
si au la baza balanta de verificare si listele de inventariere.
Situatiile finaciare anuale se compun din:
- bilant
- situatia fluxurilor de trezorerie
- note explicative

Inventarierea elementelor de activ si de pasiv

Inventarierea elementelor de activ si de pasiv reprezinta ansamblul operatiunilor prin care se
constata existenta tuturor elementelor respective, cantitativ-valoric sau numai valoric, dupa caz, la
data la care aceasta se efectueaza.

Stabilirea, regularizarea si solutionarea diferentelor la inventar

Dupa ce s-au efectuat înregistrarile privind plusurile si minusurile constatate la inventariere,
valoarea totala a stocurilor din listele de inventariere trebuie sa corespunda cu soldurile conturilor de
elemente de natura stocurilor si cu stocurile cantitative ale elementelor respective din evidenta
operativa de la depozite (fisele de magazie).

alanta definitivă
Balanta de verificare este documentul contabil utilizat pentru verificarea exactitatii
inregistrarilor contabile si controlul concordantei dintre contabilitatea sintetica si cea
analitica, precum si principalul instrument pe baza caruia se intocmesc situatiile financiare.
Balanta de verificare se intocmeste pe baza datelor preluate din Cartea mare (sah) ,
respectiv din fisele deschise distinct pentru fiecare cont sintetic.
15
 Pentru verificarea inregistrarilor in contabilitatea analitica se intocmesc balante de
verificare analitice. Balantele de verificare sintetice se intocmesc lunar iar balantele de
verificare analitice, cel mai tarziu la sfarsitul perioadei pentru care se intocmesc situatiile
financiare.
Balanta de verificare cuprinde pentru toate conturile institutiei urmatoarele elemente:
simbolul si denumirea conturilor, in ordinea inscrisa in planul de conturi, soldurile initiale
sau totalul sumelor debitoare si creditoare ale lunii precedente dupa caz, rulajele curente
debitoare si creditoare, totalul sumelor debitoare si creditoare, soldurile finale debitoare si
creditoare. In balanta de verificare pentru luna ianuarie rubrica “solduri initiale” se
completeaza cu soldurile finale debitoare si creditoare ale lunii decembrie ale anului
precedent.

VI.PROIECTAREA MONOGRAFICA A UNUI CICLU COMPLET DE

INREGISTRARI PE STRUCTURI PATRIMONIALE REPREZENTATIVE.

CALCULUL SALARIILOR
1.1 Salariul – Preţul muncii

Salariul reprezintă „expresia bănească a valorii forţei de muncă”, „preţul forţei de muncă”,
„plata forţei de muncă”. Mai simplu, salariul este definit ca „plata, de regulă în formă bănească,
a unei activităţi depuse”, „preţul muncii”, „plata muncii”.
Prin legea nr. 53/2003 – Codul Muncii se prevede:
„Art. 154 – (1) Salariul reprezintă contraprestaţia muncii depuse de salariat în baza contractului
individual de muncă.
(2) Pentru munca prestată în baza contractului individual de muncă fiecare salariat
are dreptul la un salariu exprimat în bani.
Art. 155 – Salariul cuprinde salariul de bază, indemnizaţiile, sporurile, precum şi alte adaosuri.
Art. 156 – Salariile se plătesc înaintea oricăror alte obligaţii băneşti ale angajatorului.”
Din punct de vedere fiscal, salariul reprezintă:
 Pentru angajatori (societate comercială, regie autonomă etc.), o cheltuială, ca orice altă
cheltuială, impusă de necesitatea desfăşurării activităţii. Angajatorul, care face „plata muncii”
sub formă de „salarii”, are obligaţia:
 De a se înregistra pe cheltuieli cu salariile acordate, care reprezintă o „cheltuială cu
salariile”, înregistrată în debitul contului 641 „Cheltuieli cu remuneraţiile personalului”,
care este o cheltuială deductibilă la calcului profilului impozabil (adică admisă a sa scădea
din veniturile impozabile în scopul determinării profitului impozabil);
 De a se înregistra în evidenţa financiar-contabilă cu „salariile plătite”, respectiv cu
„salariile şi alte drepturi cuvenite personalului”, în creditul contului 421 „Personal –
remuneraţii acordate”, şi de a calcula şi reţine, prin stopaj la sursă, obligaţiile bugetare
16
 (contribuţia pentru şomaj, pensie, sănătate şi impozitul). Calculul şi reţinerea obligaţiilor
datorate statului reprezintă o obligaţie a angajatorului (a celui care face plata salariilor) şi
se face prin „stopaj la sursă”, care constă în faptul că nu se face plata salariilor până nu se
„stopează”, până nu se calculează şi reţin sumele datorate statului;
 Pentru salariat (angajat), un „venit obţinut prin muncă”, un venit acordat de angajator după ce s-
au calculat şi reţinut de angajator toate obligaţiile de plată datorate statului.
Din punct de vedere strict fiscal, sensul şi conţinutul noţiunii de salariu se vor înţelege corect şi
pe deplin numai dacă este privit ATÂT din punct de vedere al celui care îl acordă (al
angajatorului, care este plătitorul de salarii), cât şi din punct de vedere al celui care îl primeşte
(al salariatului, care este beneficiarul veniturilor din salarii).
SALARIATUL este o persoană încadrată cu contract individual de muncă, cu timp integral sau
parţial de muncă, pe o perioadă nedeterminată sau determinată. Atât timp cât nu există un
contract individual de muncă, nu se poate vorbi de salariat sau salariu.. calitatea de salariat se
capătă numai şi numai prin încheierea unui contract individual de muncă, care generează
întocmirea documentului „carte de muncă”, numită mai nou „carnet de muncă”.
De reţinut că unele activităţi se pot desfăşura şi pe bază de „contracte civile”, numite „convenţii
civile”, încheiate în baza Codului Civil, care nu generează raporturi de muncă, care nu se
cuprind în statul ,de salarii şi, ca urmare, (1) nu se supun contribuţiilor bugetare (pentru şomaj,
pensii, sănătate) prevăzute pentru veniturile din salarii şi asimilate salariilor, (2) nu se
impozitează pe baza baremului lunar de impunere, pe baza căruia se impun veniturile salariale şi
asimilate salariilor, (3) nu se includ în venitul anual global impozabil.
Veniturile pe bază de „contracte civile”, încheiate în baza Codului Civil, se încadrează în
Codul Fiscal (C.f.) la „venituri din alte surse” (art.83 C.f.), iar impozitul se calculează cu cota de
10% până la 31.12.2004 şi cota de 16% după 1.01.2005 (art. 85 C.f ).
CONTRACTUL reprezintă „Un acord încheiat între două sau mai multe persoane spre a asigura
un rezultat din care fiecare urmăreşte un beneficiu” (Oxford. Dicţionar de politică, Editura
Univeres Enciclopedic, Bucureşti, 2001).
Prin Codul Muncii (Lege nr. 53/2003) se prevede:
„Art. 10 – Contractul individual de muncă este contractul în temeiul căruia o persoană fizică,
denumită salariat, se obligă să presteze munca pentru el şi sub autoritatea unui angajator,
persoană fizică sau juridică, în schimbul unei remuneraţii denumite salariu.
Art. 11 – Clauzele contractului individual de muncă nu pot conţine prevederi contrare sau
drepturi sub nivelul minim stabilit prin acte normative ori prin contracte colective de muncă.
Art. 12 – (1) Contractul individual de muncă se încheie pe durată nedeterminată.
17
(2) – Prin excepţie, contractul individual de muncă se poate încheia şi pe durată determinată, în
condiţiile expres prevăzute de lege.
Art. 14 – (1) În sensul prezentului cod, prin angajator se înţelege persoana fizică sau juridică ce
poate, potrivit legii, să angajeze forţă de muncă pe bază de contract individual de muncă.
Art. 16 – (3) Munca prestată în temeiul unui contract individual de muncă îi conferă salariatului
vechime în muncă.
Art. 35 – (1) Orice salariat are dreptul de a cumula mai multe funcţii, în baza unor contracte
individuale de muncă, beneficiind de salariul corespunzător pentru fiecare dintre acestea.
(2) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) situaţiile în care prin lege sunt prevăzute
incompatibilităţi pentru cumulul unor funcţii.
(3) Salariaţii care cumulează mai multe funcţii sunt obligaţi să declare fiecărui angajator locul
unde exercită funcţia pe care o consideră de bază.
Art. 82 – (1) Contractul individual de muncă pe durată determinată nu poate fi încheiat pe o
durată mai mare de 18 luni.
Art. 101 – (1) Angajatorul poate încadra salariaţii cu program de lucru corespunzător unei
fracţiuni de normă de cel puţin două ore pe zi, prin contracte individuale de muncă pe durată
nedeterminată sau pe durată determinată, denumite contracte individuale de muncă cu timp
parţial.
(2) Contractul individual de muncă cu timp parţial se încheie numai în formă scrisă.
(3) Durata săptămânală de lucru a unui salariat angajat cu contract individual de muncă cu timp
parţial este inferioară celei a unui salariat cu normă întreagă comparabil, fără a putea fi mai mică
de 10 ore.
Art. 108 – timpul de muncă reprezintă timpul pe care salariatul îl foloseşte pentru îndeplinirea
sarcinilor de muncă.
Art. 109 – (1) Pentru salariaţii angajaţi cu normă întreagă, durata normală a timpului de muncă
este de 8 ore pe zi şi 40 de ore pe săptămână.”
Desfăşurarea unor activităţi, pe cât de numeroase, pe atât de diversificate, se face pe baza unor
contracte/convenţii civile, încheiate în baza Codului civil.
CONTRACTUL CIVIL este acordul între două sau mai multe persoane în scopul de a produce
efecte juridice, constând, în general, în realizarea unui produs, executarea unei lucrări, prestarea
unui serviciu. Contractul civil este contractul în temeiul căruia o persoană fizică, denumită
executant/prestator, se obligă să realizeze un produs, să execute o lucrare, să presteze un serviciu
pentru şi sub autoritatea unui beneficiar, persoană fizică sau juridică, în schimbul plăţii
convenite.
18
Contractele civile nu sunt legate de timp, nu se încheie cu timp integral de lucru şi nici cu timp
parţial de lucru, nu se încheie nici pe durată nedeterminată, nici pe durată determinată; ele au
menirea de a produce efecte juridice constând în „a da”, „a face”, respectiv de realizare a unui
bun, de executare a unei lucrări, de prestare a unui serviciu.
PERSOANA juridică poate încheia contracte civile nu în calitate de angajator, ci de beneficiar.
Persoana fizică poate încheia contracte civile atât în calitate de beneficiar, cât şi de executant.
ESTE INTERZISĂ, sub sancţiunea nulităţii absolute, încheierea atât a unui contract civil în
scopul prestării unei munci sau a unei activităţi ilicite ori imorale.
Munca prestată în temeiul unui contract civil nu-i conferă executantului vechime în muncă.
Persoanele care desfăşoară activitate pe bază de contract civil nu au calitate de salariat, iar
beneficiarul nu are calitate de angajator; beneficiarul nu are obligaţia legală de a înfiinţa un
„registru general de evidenţă al contractelor civile”, respectiv al prestatorilor.
Persoanele care desfăşoară activitate pe bază de contracte civile nu au „funcţie” şi nici „funcţie
de bază”, nu pot cumula mai multe funcţii şi nu se pot afla în „incompatibilitate pentru cumulul
unor funcţii” şi nu sunt obligate să declare nici unui beneficiar sau instituţii de stat ce activităţi
desfăşoară pe bază de contract civil (întrucât beneficiarul are obligaţia legală să-i calculeze,
reţină şi vireze impozitul).
Cap. III Calculul salariilor
3.1 Determinarea venitului brut
Salariul este expresia bănească a părţii din venitul naţional destinat consumului individual şi
repartizată celor ce muncesc, proporţional cu cantitatea şi calitatea muncii depuse. Salariile se
plătesc angajaţilor în două tranşe: chenzina I (avans) şi chenzina a II-a (lichidare). Plata
chenzinei I se face pe baza „Listei de avans chenzinal”, iar plata chenzinei a II-a pe baza
„Statului de plată al salariilor”.
Venitul reprezintă sumele sau valorile încasate sau de încasat din: livrări de bunuri, executări de
lucrări, prestări de servicii, executări de obligaţii legale sau contractuale.
Potrivit Codului fiscal, sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani şi/sau natură
obţinute de o persoană fizică ce desfăşoară o activitate în baza unui contract de individual de
muncă sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de
denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizaţiile pentru
incapacitate de muncă.
Potrivit noii reglementări, sunt asimilate salariilor, pe lângă veniturile prevăzute în Ordonanţa
Guvernului nr. 7/2001, şi sumele acordate de persoanele juridice fără scop patrimonial şi de alte
entităţi neplătitoare de impozit pe profit, peste limita de 2,5 ori nivelul stabilit pentru
19
indemnizaţia primită pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, în ţară şi în străinătate, în
interesul serviciului, pentru salariaţii din instituţiile publice.
Veniturile salariale obţinute de angajaţi se compun din:
Salariu de bază + Alte drepturi salariale = Venit brut
Sau
Salariul realizat + Adaosurile la salariu = Venitul brut realizat
1) Salariul realizat – calculat în funcţie de salariul de bază şi de forma de salarizare
aplicată (salarizare în regie – pentru timpul lucrat; salarizare în acord – în funcţie de
normele de muncă; salarizare în cote procentuale – calculat la volumul vânzărilor).
Salariul realizat poate fi egal, mai mare sau mai mic decât salariul de bază negociat. El
reprezintă o sumă brută.
2) Adaosurile şi sporurile din salariu (indemnizaţie de conducere, indemnizaţie de zbor,
spor de vechime, spor de noapte, spor de stres, spor de lucru în subteran, spor de
periculozitate, spor de toxicilitate etc.) – se calculează fie în sumă fixă, fie ca procent
din salariul de bază, proporţional cu timpul lucrat în alte condiţii.
Prin însumarea veniturilor brute lunare realizate de toţi salariaţii societăţii comerciale, se obţine
Fondul de salarii brut realizat în luna respectivă. El constituie pentru societatea comercială o
cheltuială.

 Ordonanţa de urgenţă nr. 138/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr.

571/2003 privind Codul fiscal (Monitorul Oficial, Partea I nr. 1281 din 30/12/2004)
Conform acesteia, începând cu anul 2005
Art. 3. – La calculul deducerilor personale lunare degresive potrivit art. 1 în funcţie de venitul
brut lunar din salarii şi de numărul de peroane aflate în întreţinerea contribuabilului s-a utilizat
următorul algoritm de calcul:
Pentru un venit brut lunar din salarii de până la 1.000 lei:
Fără persoane în întreţinere: 250 lei
Cu o persoană aflată în întreţinere: 350 lei
Cu 2 persoane aflate în întreţinere: 450 lei
Cu 3 persoane aflate în întreţinere: 550 lei
Cu 4 persoane aflate în întreţinere: 650 lei
Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii cuprinse între 1.000 lei –
3.000 lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive şi urmează să fie stabilite prin ordin al
MF.
20
 Pentru un venit brut lunar din salarii peste 3.000 lei: deducerea personală lunară este 0 (zero).
VBL – venit brut lunar

3.2 Reţineri din salarii

Prin însumarea salariului realizat cu adaosurile şi sporul la salariu, rezultă Venitul brut realizat.
Din venitul brut al angajatului se efectuează următoarele reţineri individuale:
a) Contribuţia angajatului la asigurările sociale – de 9,5% x venitul brut realizat -> constitue datorie
faţă de bugetul A.S.
b) Contribuţia angajatorului la fondul de şomaj – de 1% x salariul de bază -> constituie datorie faţă
de fondul de şomaj
c) Contribuţia angajatului la asigurările sociale de sănătate – de 6,5% x venitul brut realizat ->
constituie datorie faţă de Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate
d) Impozitul pe venitul din salarii, calculat prin aplicarea cotei unice de impozitare de 16% asupra
venitului impozabil -> constituie datorie la bugetul statului
e) Avansul achitat angajatului la chenzina I
f) Alte reţineri – rate locuinţe, chirii, pensii alimentare, imputaţii etc. -> constituie datorie faţă de
creditorii respectivi.
După scăderea din venitul brut realizat a tuturor reţinerilor individuale, rămâne restul de plată
care se achită angajaţilor din casierie la data chenzinei a II-a.

3.3 Impozitul pe salarii

Beneficiarii de venituri din salarii datorează un impozit lunar reprezentând plăţi anticipate, care
se calculează şi se reţine la sursă de către plătitorii de venituri.
Impozitul lunar se determină astfel:
 La locul unde se află funcţia de bază, prin aplicarea baremului lunar asupra bazei de calcul
determinate ca diferenţă între venitul net din salarii, aferent unei luni, calculat prin deducerea din
venitul brut a contribuţiilor obligatorii şi a cheltuielilor profesionale, şi deducerile personale
acordate pentru luna respectivă;
 Pentru veniturile obţinute în celelalte cazuri, prin aplicarea baremului lunar asupra bazei de
calcul determinate ca diferenţă între venitul brut şi contribuţiile obligatorii pe fiecare loc de
realizare a acestora.
Plătitorii de venituri din salarii care efectuează regularizarea anuală a impozitului determină
impozitul anual pe veniturile din salarii prin aplicarea baremului anual pentru calculul
21
 impozitului pe venitul anual global impozabil, asupra bazei de impozitare anuale, determinată ca
diferenţă între venitul net anual corectat cu diferenţa de cheltuială profesională şi suma
deducerilor personale cuvenite în acel an şi, după caz, cotizaţia de sindicat plătită conform legii.
În situaţia în care contribuabilul realizează numai venituri de natură salarială la funcţia de bază
ca fiind angajat permanent şi beneficiază de deducerile prevăzute la art.86 alin.(1) lit. c)-f) din
Codul fiscal, atunci operaţiunea de acordare a deducerilor şi stabilire a impozitului pe venit se
efectuează de organul fiscal în a cărui rază teritorială se află domiciliul fiscal al contribuabilului.
 Ordin emis de ministrul finanţelor publice, 10 ianuarie 2005
Cap. I Art. 43: pct. 1: Cota de impozit pentru determinarea impozitului pe veniturile din:
a) Activităţi independente;
Venitul brut (V.br.) 2008 2009

b) Salarii; Şomaj (S.j.) S.j.= salariu tarifar x 1% x x

c) Cedarea folosinţei bunurilor;
d) Pensii; CAS= V.br. x 9,5% x x
Asigurări sociale (CAS)
e) Activităţi agricole;
CASS= V.br. x 6,5% x x
f) Premii; Sănătate(CASS)

g) Alte surse Cheltuieli profesionale C.pfs.=30lei x -

15% din DPB(2.00lei)
este de 16% aplicată asupra venitului impozabil corespunzător fiecărei
D.pb.=2.00lei surse
x din categoria
variabilă
Deducerea personală de bază
respectivă (D.pb.)

D.ps.=D.pb. x 0,5% xN.p.î= x câte un

=2.00 x 0,5 xN.p.î= milion lei
Deducerea personală suplimentară =1.00x N.p.î pt. fiecare
(D.ps.) pers.intreţ

Iz. = V.iz. supus baremului x Iz =16%

Impozit (Iz.)
V.ef.=V.br.-C.bg.-Iz.=
=V.br.–S.j.–CAS-CASS-Iz x x
Venit efectiv încasat (V.ef.)

Notaţii:
N.p.î.= numărul persoanelor în întreţinere, trecute la deduceri personale suplimentare
V.iz.= venitul impozabil
V.br.= venitul brut
C.bg.= contribuţii bugetare
V.nz.= venituri neimpozabile
22
 S.j.= contribuţia pentru şomaj
CAS= contribuţia pentru asigurările sociale (pentru pensii)
C.pfs.= cheltuieli profesionale = 30 lei lunar
D.pb.= deducerea personală de bază = 200 lei lunar
D.ps.= deducerea personală suplimentară, pentru maxim 4 persoane, care nu poate fi mai
mare de 2 x D.pb.

 Ordonanţa de urgenţă nr.138/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr.571/2003

privind Codul fiscal (Monitorul Oficial, partea I nr.1281 din 30/12/2004)
Conform acesteia, începând cu anul 2005:
1) Impozitul pe venit este în cotă unică de 16%

3) Nu se consideră avantaje cadourile oferite de angajatori în beneficiul copiilor minori ai

angajaţilor, cu ocazia Paştelui, zilei de 1 iunie, Crăciunului şi a sărbătorilor similare ale altor culte
religioase, precum şi cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt neimpozabile, în
măsura în care valoarea cadoului oferit fiecărei persoane, cu orice ocazie din cele de mai sus, în
limita a 150 lei

4) Determinarea impozitului pe salarii la funcţia de bază se face prin aplicarea cotei de 16%
asupra bazei de calcul determinate ca diferenţă între venitul net din salarii, calculat prin deducerea
din venitul brut a contribuţiilor obligatorii aferente unei luni, ţi următoarele:
 deducerea personală acordată pentru luna respectivă;
 cotizaţia sindicală plătită în luna respectivă;
 contribuţiile la schemele facultative de pensii ocupaţionale, astfel încât la nivelul anului să
nu se depăşească echivalentul în lei a 200 euro

7) Pentru veniturile obţinute înafara funcţiei de bază, impozitul se determină prin aplicarea
cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferenţă între venitul brut şi contribuţiile
obligatorii pe fiecare loc de realizare a acestora.

23
 8) Nu mai există alte deduceri din impozitul pe venit cu excepţia celor 3 precizate la pct.7. Au
dispărut deducerile privind asigurările private de sănătate, reabilitarea termică a locuinţei, asigurarea
locuinţei.

9)Veniturile din alte surse, aşa cum sunt definite prin norme, se vor impozita cu o cotă de 16%.
Impozitul este final.

Determinarea impozitului pe venitul din salarii:

I. Beneficiarii de venituri din salarii datorează un impozit lunar, final, care se calculează şi se
reţine la sursă de către plătitorii de venituri
II. Impozitul prevăzut la I. se determină astfel:
a. la locul unde se află funcţia de bază, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul
determinate ca diferenţă între venitul net sau prin deducerea din venitul brut a contribuţiilor
obligatorii aferente unei luni, şi următoarele:
 deducerea personală acordată pentru luna respectivă;
 cotizaţia sindicală plătită în luna respectivă;
 contribuţiile la schemele facultative de pensii ocupaţionale, astfel încât la nivelul anului să
nu se depăşească echivalentul în lei a 200 euro
b. pentru veniturile obţinute în celelalte cazuri, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de
calcul determinate ca diferenţa între venitul brut şi contribuţiile obligatorii pe fiecare loc de
organizare a acestora;
III. Plătitorul este obligat să determine valoarea totală a impozitului anual pe veniturile din
salarii, pentru fiecare contribuabil.

Cap. IV Datorii sociale

Alături de resursele materiale, forţa de muncă reprezintă un factor principal în producerea de

bunuri şi prestarea de servicii din cadrul unităţilor economice. În schimbul muncii depuse,
personalul angajat primeşte un salariu, care se stabileşte prin negocieri între angajator şi salariaţi,
reprezentaţi de sindicate. În urma negocierilor se încheie contracte colective şi individuale de
muncă, prin care personalul se obligă să efectueze activităţile prevăzute în contract, iar angajatorul

24
se obligă să-i remunereze pentru munca prestată. Atât unităţile care au salariaţi cu contract de
muncă, cât şi angajaţii respectivi trebuie să suporte anumite cheltuieli privind personalul, asigurările
şi protecţia socială.

4.1 Contribuţia de asigurările sociale (CAS)

Persoanele fizice şi juridice care angajează personal salariat au obligaţie plăţii

contribuţiei la sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, în funcţie de
condiţiile de muncă în care este încadrat personalul angajat, şi anume:
31,5% pentru condiţii normale de muncă
36,5% pentru condiţii deosebite de muncă
41,5% pentru condiţii speciale de muncă
În contabilitatea agentului economic angajator, contribuţia acestuia la asigurările sociale se
înregistrează:
a) Pe de o parte, în cheltuielile agentului economic angajator, reflectate cu ajutorul contului
6451 „Contribuţia unităţii la asigurările sociale”
b) Pe de altă parte, în obligaţiile agentului economic angajator faţă de bugetul sistemului public
de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, înregistrate în creditul contului 4311
„Contribuţia unităţii la asigurările sociale”.
Din contextul reglementărilor în vigoare, rezultă că baza de calcul a contribuţiei
agentului economic angajator la sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale
este „fondul total de salarii”. În această bază de calcul intră:
a) Drepturile salariale brute ale persoanelor care desfăşoară activităţi pe bază de contract
individual de muncă;
b) Drepturile salariale brute ale persoanelor care îşi desfăşoară activitatea în funcţiile colective
sau care sunt numite în cadrul activităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata
mandatului, precum şi membrii cooperatori din organizaţiile cooperaţiei meşteşugăreşti;
c) Drepturile salariale brute ale persoanelor care desfăşoară activităţi exclusiv pe bază de
convenţii civile de prestări servicii şi care realizează un venit salarial brut pe an calendaristic
echivalent cu cel puţin trei salarii medii brute pe economie.
Contribuţia angajatului la asigurările sociale este în valoare de 9,5%, cotă aplicată venitul brut.
4.2 Contribuţia de asigurări sociale de sănătate (CASS)

25
 Persoanele fizice şi juridice care angajează personal salariat şi nesalariat au obligaţia să
contribuie la fondul special pentru asigurările sociale de sănătate într-o cotă de 5,2% aplicată asupra
fondului de salarii.
Prin fondul de salarii asupra căruia se aplică cota de 5% se înţelege suma veniturilor în bani
şi/sau natură obţinute de o persoană fizică pentru munca prestată în baza unui contract individual de
muncă sau a unei convenţii civile de prestări de servicii, încheiate potrivit legii, indiferent de
perioada la care se referă. Potrivit acestor norme reglementare, sunt asimilate veniturilor care fac
parte din fondul de salarii şi următoarele drepturi:
 Indemnizaţiile pentru plata concediilor medicale în caz de boală, prevenirea
îmbolnăvirilor, întărirea şi refacerea sănătăţii, pentru primele 10 zile lucrătoare, care,
potrivit legii, se suportă din fondul de salarii al angajatorului;
 Indemnizaţiile din activităţile desfăşurate ca urmare a unei funcţii de demnitate publică,
stabilite potrivit legii;
 Drepturi de soldă lunară, indemnizaţii, prime, premii, sporuri şi alte drepturi ale cadrelor
militare, acordate potrivit legii;
 Indemnizaţia lunară brută cuvenită administratorilor la companii/societăţi naţionale,
societăţi comerciale la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este
acţionar majoritar, precum şi la regiile autonome;
 Sumele primite de reprezentanţi în comisiile tripartite, conform legii;
 Alte drepturi şi indemnizaţii de natură salarială, acordate în bani şi în natură de către
angajator.
Termenul limită de virare a contribuţiei angajatorului la bugetul asigurărilor sociale
de sănătate este data plăţii pentru chenzina a II-a, dar nu mai târziu de 20 ale lunii următoare
pentru luna expirată. Pentru perioada de întârziere se datorează majorări aferente întârzierii
achitării impozitelor. Dcă datoria nu se achită în termen de o lună de la data scadentă, Casa
de Asigurări de Sănătate va introduce dispoziţia de încasare silită.
În contabilitatea angajatorului, contribuţia acestuia la bugetul asigurărilor sociale de sănătate se
înregistrează:
a) Pe de o parte, în cheltuielile angajatorului reflectate cu ajutorul contului 6453 „Contribuţia
angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate”.
b) Pe de altă parte, în obligaţiile agentului economic angajator faţă de bugetul asigurărilor
sociale de sănătate, reflectate în creditul contului 4313 „Contribuţia angajatorului pentru
asigurările sociale de sănătate”.

26
 Contribuţia angajatului la bugetul asigurărilor sociale de sănătate este în valoare de
6,5%, cotă aplicată venitului brut.

4.3 Contribuţia la bugetul asigurărilor pentru şomaj

(fondul de şomaj)
Persoanele fizice şi juridice române şi străine, cu sediul în România, care angajează
personal salariat român, sunt obligate să contribuie la bugetul asigurărilor pentru şomaj, într-
o cotă de 0,5% aplicată asupra fondului total de salarii brute realizate de următoarele
categorii de asiguraţi:
a) Persoanele care desfăşoară activităţi pe bază de contract individual de muncă sau persoanele
care desfăşoară activităţi exclusiv pe bază de convenţie civilă de prestări servicii şi care
realizează un venit salarial brut pe an calendaristic echivalent cu 9 salarii de bază minime
brute pe ţară;
b) Funcţionarii publici şi alte persoane care desfăşoară activităţi pe baza actului de numire;
c) Persoanele care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul
autorităţii executive, legislative, ori judecătoreşti pe durata mandatului;
d) Militarii angajaţi pe bază de contract;
e) Persoanele care au raport de muncă în calitate de membru cooperator;
f) Alte persoane care realizează venituri din activităţi desfăşurate potrivit unor legi speciale;
În contabilitatea agentului economic angajator, obligat să conducă contabilitatea în
partidă dublă, contribuţia acestuia la fondul de şomaj se înregistrează:
a) Pe de o parte, în cheltuielile agentului economic angajator reflectate cu ajutorul contului
6452 „Contribuţia unităţii pentru ajutorul de şomaj”.
b) Pe de altă parte, în obligaţiile agentului economic angajator faţă de bugetul asigurărilor
pentru şomaj, reflectate în creditul contului 4371 „Contribuţia unităţii la fondul de şomaj”.

Contribuţia angajatului la bugetul asigurărilor pentru şomaj este în valoare de 0,5%, cotă
aplicată venitului brut.

4.4 Alte datorii

a. Contribuţia pentru accidente de muncă şi boli profesionale – calculată în cote de 0,5% din
fondul de salarii realizat, care se adaugă la cota de CAS datorată de către angajator.
Potrivit art.5, modificat, sunt asigurate obligatoriu prin efectul prezentei legi:
1) Persoanele care desfăşoară activităţi pe baza unui contract individual de muncă, indiferent
de durata acestuia, precum şi funcţionarii publici;
27
 2) Persoanele care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul
autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi membrii
cooperatori dintr-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti, ale căror drepturi şi obligaţii sunt
asimilate, în condiţiile prezentei legi, cu ale persoanelor prevăzute la 1);
3) Şomerii, pe toată durata efectuării practicii profesionale în cadrul cursurilor organizate
potrivit legii;
4) Ucenicii, elevii şi studenţii, pe toată durata practicii profesionale.
Prevederile prezentei legi nu se aplică personalului militar şi civil angajat pe bază de contract şi
personalului asigurat în sistemul propriu al Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului
Administraţiei şi Internelor, Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe,
Serviciului de Protecţie şi Pază, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, precum şi celui din
structurile militarizate ale Ministerului Justiţiei.
Cuantumul indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă reprezintă 80% din media
veniturilor salariale brute realizate în ultimele 6 luni.
În cazul decesului asiguratului, ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli
profesionale, beneficiază de despăgubire în caz de deces o singură persoană, care poate fi, după caz:
soţul supravieţuitor, copilul, părintele, tutorele, curatorul, moştenitorul, în condiţiile dreptului
comun, sau, în lipsa acesteia, persoana care dovedeşte că a suportat cheltuielile ocazionate de deces.
Cuantumul despăgubirii în caz de deces este de 4 salarii medii brute pe economie, comunicate
de Institutul Naţional de Statistică.
Cota de contribuţie datorată de angajatori şi de persoanele fizice care încheie contracte
individuale de asigurare este de 0,5%, indiferent de clasa de risc.
b. Comisionul datorat Casei Naţionale de Pensii – calculat astfel: 0,75 % din fondul de salarii
realizat pentru completare carnetelor de muncă sau 0,25 % din fondul de salarii realizat pentru
verificarea şi certificarea legalităţii înregistrărilor;
Întreprinderile cu capital de stat sau privat pot efectua anual, în limita unei cote de până la 1,5 %
aplicată asupra fondului de salarii realizat anual, cheltuieli sociale care sunt deductibile fiscal,
având ca destinaţii principale:
 Funcţionarea corespunzătoare a unor activităţi sau unităţi aflate în administrarea
întreprinderilor, cum ar fi: grădiniţe, creşe, dispensare, cabinete medicale, muzee,
biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, cămine de nefamilişti, şcoli;
 Acoperirea parţială a cheltuielilor ocazionate de procurarea unor daruri pentru copiii
salariaţilor.

28
  Acoperirea parţială a cheltuielilor ocazionate de transportul salariaţilor la şi de la locul de
muncă.
 Acoperirea parţială a cheltuielilor privind biletele de tratament şi odihnă pentru salariaţii
proprii şi pentru membrii de familie ai acestora.
 Acordarea de ajutoare unor salariaţi care au suferit pierderi în gospodărie proprii, ca
urmare a unor calamităţi naturale.
 Acordarea de ajutoare pentru înmormântare sau pentru acoperirea unei părţi din cheltuieli
în cazul unor boli grave sau incurabile.
Sinteza obligaţiilor de plată de natură salarială datorate de angajat şi angajator începând cu
data de 1 ianuarie 2009
Obligaţia de plată Total, din care suportat de Persoane
Total Angajat Angaja fizice
or t
1 2 3 4 5
Contribuţia de Condiţii normale de muncă 41% 31,5% 9,5% 41%
asigurări sociale Condiţii deosebite de muncă 46% 36,5% 9,5% 46%
(CAS) Condiţii speciale de muncă 51% 41,5% 9,5% 51%
Contribuţia de asigurări sociale de sănătate(CASS) 13,5% 7% 6,5% 6,5%
Contribuţia pentru asigurările sociale de şomaj(C.sj.) 4% 3% 1% 4%
Comisionul pentru asigurarea pentru accidentele de 0,5% Angajatorul şi/sau 0,5%
muncă şi boli profesionale (C.a.b.) asiguratul personal
Comisionul pentru păstrarea şi completarea carnetelor de 0,25%0,7 0,25% - -
muncă (C.c.m.) 5% 0,75%
Impozitul pe salarii şi impozitul pe venitul anual global 16% - 16% 16%
impozabil

Ordonanţă de urgenţă nr.139/2004 privind modificarea art.26 alin.(1) din Legea bugetului
asigurărilor sociale de stat pe anul 2005 nr.512/2004 (Monitorul Oficial, Partea I nr.1280 din
30/12/2004)
Prin prevederile acestei OUG, se revine la vechile cote de contribuţii sociale.
Astfel, începând cu 2009:
1) Cotele de contribuţie de asigurări sociale se stabilesc după cum urmează:

29
 a. Pentru condiţii normale de muncă 31,5%
b. Pentru condiţii deosebite de muncă 36,5%
c. Pentru condiţii speciale de muncă 41,5%
Cota contribuţiei individuale de asigurări sociale este de 9,5%, indiferent de condiţiile de
muncă.
2) Salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2005
este de 921,1 lei.
3) Cuantumul ajutorului de deces se stabileşte, în condiţiile legii, în cazul:
a. Asiguratului sau pensionarului, la 940 lei
b. Unui membru de familie al asiguratului sau pensionarului, la 470 lei
4) Cotele contribuţiei pentru Fondul de şomaj:
a. Contribuţia datorată de angajatori conform art.26 din lege este de 3%
b. Contribuţia individuală datorată conform art.27 din lege este de 1%
c. Contribuţia datorată conform art.28 din lege de persoanele asigurate în baza contractului de
asigurare pentru şomaj este de 4%
5) Pentru anul 2005 cota contribuţiei pentru asigurarea pentru accidente de muncă şi boli
profesionale, datorată de angajatori şi de persoanele fizice care încheie contracte individuale de
asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale, se stabileşte în funcţie de riscuri, pe
sectoare economice, între limitele de 0,5 şi 4%, conform normelor care urmează să fie emise.
Legea nr.583/2004 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.93/2004 pentru modificarea şi
completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.150/2002 privind organizarea şi funcţionarea
sistemului de asigurări sociale de sănătate (Monitorul Oficial, Partea I nr.1228 din 21/12/2004)
Conform acestei legi, începând cu anul 2005:
Contribuţiile pentru categoriile de persoane enumerate mai jos se stabilesc prin aplicarea cotei
de 6,5% asupra sumei reprezentând valoarea a două salarii de bază minime brute pe ţară:
a. Se află în concediu medical
b. Se află în concediu medical pentru sarcină şi lăuzie
c. Se află în concediu medical pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani
d. Se află în concediu pentru creşterea copilului
Contribuţiile astfel calculate se suportă de către bugetul asigurărilor sociale de stat (prin
deducerea din contribuţia datorată de angajator).
Pentru anul 2005 contribuţiile pentru asigurările de sănătate rămân neschimbate:
a. 6,5% pentru angajaţi
b. 7% pentru angajator
30
 Principalele fluxuri contabile privind decontările cu personalul şi bugetele de asigurări şi
protecţie socială

5311 „Casa în lei” 425 „Avansuri 641 „Cheltuieli cu

421 „Personal-
acordate salariile
425=5311 personalului” 421=425salarii datorate” personalului
(acordare avans) (reţinere avans) 641=421
5311=5121 421=425 (înregistrare salarii)
(rest de plată)

5121 „Conturi la 4312 „Contribuţia personalului

bănci în lei” la asigurările sociale”
4312=5121 421=4312
(pensie publică)

4314 „Contribuţia angajaţilor la

asigurările sociale de
4314=5121 sănătate”
421=4314
(fond sănătate)

4372 „Contribuţia personalului

la fondul de şomaj”421=4372
4372=5121
(fond şomaj)

427 „Reţineri din salarii datorate

terţilor”
427=5121 421=427

426 „Drepturi de personal

neridicate”
426=5311 421=426

423 „Personal- 4311 „Contribuţia

6451 „Contribuţia
ajutoare materiale unităţii la asigurările
unităţii la
datorate
423=5121 4311=423 sociale” 6451=4311 asigurările sociale”
(asigurări sociale)
4311=5121

4313 „Contribuţia angajatorului 6453 „Contribuţia unităţii pentru

pentru asigurările de sănătate” asigurările sociale”
4313=5121 6453=4313

4371 „Contribuţia unităţii la 6452 „Contribuţia unităţii pentru

fondul de şomaj” ajutorul de şomaj”
4371=5121
Cap. V Conturi şi documente specifice evidenţierii6452=4371
cheltuielilor salariale
31
 5.1 Conturi specifice

Contabilitatea sintetică a decontărilor cu personalul se realizează cu ajutorul grupei 42

„Personal şi conturi asimilate”, care cuprinde următoarele conturi de gradul I:

421 „Personal-salarii datorate”

Ţine evidenţa decontărilor cu personalul pentru drepturile salariale cuvenite acestuia în bani sau
natură, inclusiv a adaosurilor şi premiilor achitate din fondul de salarii. După conţinutul economic,
este un cont de datorii salariale pe termen scurt, iar după funcţia contabilă, un cont de pasiv.
Se creditează cu salariile şi alte drepturi cuvenite personalului.
Se debitează cu reţinerile din salarii (contribuţiile la asigurările sociale, la asigurările sociale de
sănătate, la ajutorul de şomaj, impozitul pe salarii, avansurile acordate anterior, etc.) şi cu salariile
nete achitate personalului.
Soldul creditor reprezintă drepturile salariale datorate.

D 421 Personal-salarii datorate C

425 50,00 641 310,00
427 25,00
4281 25,00
4312 29,45
4314 20,15
4372 3,10
444 1,15
5311 141,15
RC 310,00
RD 295,00
TSC 310,00
TSD 295,00
SfC 15,00

423 „Personal-ajutoare materiale datorate”

Ţine evidenţa ajutoarelor de boală pentru incapacitate temporară de muncă, a celor pentru
îngrijirea copilului, a ajutoarelor de deces, etc. După conţinutul economic, este un cont de datorii
salariale pe termen scurt, iar după funcţia contabilă, un cont de pasiv.
Se creditează cu ajutoarele materiale datorate salariaţilor.
Se debitează cu reţinerile din indemnizaţii (contribuţii privind asigurările de sănătate şi ajutorul
de şomaj, avansul acordat anterior, impozitul pe salarii, etc.) şi cu ajutoarele achitate personalului.
Soldul creditor reprezintă ajutoare materiale datorate salariaţilor.
32
D 423 Personal-ajutoare materiale datorate C
427 9,60 431 120,00
4282 9,60
5121 100,80
RD 120,00 RC 120,00
TSD 120,00 TSC 120,00

424 „Participarea personalului la profit”

Ţine evidenţa stimulentelor acordate personalului din profitul realizat. După funcţia conţinutul
economic, este un cont de datorii pe termen scurt, iar după funcţia contabilă, un cont de pasiv.
Se creditează cu sumele repartizate personalului din profitul realizat.
Se debitează cu impozitul reţinut şi cu sumele achitate personalului.
Soldul creditor reprezintă stimulentele din profit datorate personalului.

D 424 Participarea personalului la profit C

444 16,00 117 100,00
5121 84,00
RD 100,00 RC 100,00
TSD 100,00 TSC 100,00

425 „Avansuri acordate personalului”

Ţine evidenţa avansurilor acordate personalului. După conţinutul economic, este un cont de
creanţe faţă de personal, iar după funcţia contabilă, un cont de activ.
Se debitează cu avansurile din salarii acordate salariaţilor.
Se creditează cu sumele reţinute pe statele de salarii reprezentând avansurile acordate.
Soldul debitor reprezintă avansurile achitate personalului.

D 425 Avansuri acordate personalului C

5311 80,00 421 50,00
RD 80,00 RC 50,00
TSD 80,00 TSC 50,00
SfD 30,00

426 „Drepturi de personal neridicate”

Ţine evidenţa drepturilor de personal neridicate în termenul legal. După conţinutul economic,
este un cont de datorii salariale pe termen scurt, iar după funcţia contabilă, un cont de pasiv.
Se creditează cu sumele datorate personalului, dar neridicate în termenul legal.

33
 Se debitează cu sumele achitate personalului şi cu drepturile de personal neridicate şi prescrise.
Soldul creditor reprezintă drepturile de personal neridicate.
D 426 Drepturi de personal neridicate C
421 15,00
RC 15,00
RD
TSC 15,00
TSD
SfC 15,00

427 „Reţineri din salarii datorate terţilor”

Ţine evidenţa reţinerilor din salarii datorate terţilor, cum ar fi: rate, chirii, popriri, pensii
alimentare. După conţinutul economic, este un cont de datorii pe termen scurt, iar după funcţia
contabilă, un cont de pasiv.
Se creditează cu sumele reţinute de la salariaţi, datorate terţilor.
Se debitează cu sumele achitate terţilor.
Soldul creditor reprezintă sumele reţinute, datorate terţilor.

D 427 Reţineri din salarii datorate terţilor C

421 25,00
RC 25,00
RD
TSC 25,00
TSD
SfC 25,00

4281 „Alte datorii în legătură cu personalul”

Ţine evidenţa altor datorii în legătură cu personalul, cum ar fi: garanţii gestionare reţinute,
indemnizaţiile pentru concediile de odihnă neefectuate şi alte sume pentru care nu s-au întocmit
state de salarii. După conţinutul economic, este un cont de datorii salariale pe termen scurt, iar după
funcţia contabilă, un cont de pasiv.
Se creditează cu alte sume datorate personalului.
Se debitează cu sumele achitate personalului.
Soldul creditor reprezintă alte sume datorate personalului.

D 4281 Alte datorii în legătură cu personalul C

421 25,00

34
 RC 25,00
RD
TSC 25,00
TSD
SfC 25,00

4282 „ Alte creanţe în legătură cu personalul”

Ţine evidenţa altor creanţe în legătură cu personalul, cum ar fi: cota parte din valoarea
echipamentului de lucru suportată de personal, imputaţii chirii, sume acordate şi nejustificate şi alte
debite. După conţinutul economic, este un cont de creanţe, iar după funcţia contabilă, un cont de
activ.
Se debitează cu sumele reprezentând creanţe faţă de personal.
Se creditează cu sumele încasate sau reţinute de la personal.
Soldul debitor reprezintă creanţe faţă de personal.
D 4282 Alte creanţe în legătură cu personalul C
704 9,60
RD 9,60
RC
TSD 9,60
TSC
SfD 9,60

Contabilitatea sintetică a decontărilor cu bugetele de asigurări şi protecţie socială se realizează

cu ajutorul grupei 43 „Asigurări sociale, protecţia socială şi conturi asimilate”, care cuprinde
următoarele conturi:
431 „Asigurări sociale” – se desfăşoară pe următoarele conturi de gradul II:
4311 „Contribuţia unităţii la asigurările sociale”
Este, după conţinutul economic, un cont de datorii pe termen scurt, iar după funcţia contabilă,
un cont de pasiv.
Se creditează cu contribuţia unităţii la asigurările sociale.
Se debitează cu sumele virate bugetului de asigurări sociale şi cu sumele datorate personalului
care se suportă din bugetul asigurărilor sociale.
Soldul creditor reprezintă sumele datorate asigurărilor sociale.

Notă: În cazul în care sumele datorate personalului depăşesc contribuţia unităţii la bugetul
asigurărilor sociale, diferenţa urmând a fi recuperată de la acesta, soldul contului 4311poate fi
temporar debitor, în acest caz contul respectiv va funcţiona ca un cont bifuncţional.

35
D 4311 Contribuţia unităţii la asigurările sociale C
5121 68,20 6451 68,20
RD 68,20 RC 68,20
TSD 68,20 TSC 68,20

4312 „Contribuţia personalului la asigurările sociale”

Este, după conţinutul economic, un cont de datorii pe termen scurt, iar după funcţia contabilă,
un cont de pasiv.
Se creditează cu contribuţia personalului la asigurările sociale.
Se debitează cu sumele virate bugetului de asigurări sociale.
Soldul creditor reprezintă sumele datorate asigurărilor sociale.
D 4312 Contribuţia personalului la asigurările sociale C
5121 29,45 421 29,45
RD 29,45 RC 29,45
TSD 29,45 TSC 29,45

4313 „Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate”

Este, după conţinutul economic, un cont de datorii pe termen scurt, iar după funcţia contabilă, un
cont de pasiv.
Se creditează cu contribuţia unităţii la asigurările sociale de sănătate.
Se debitează cu sumele virate bugetului de asigurări sociale de sănătate.
Soldul creditor reprezintă sumele datorate asigurărilor sociale de sănătate.
D 4313 Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate C
5121 21,70 6453 21,70
RD 21,70 RC 21,70
TSD 21,70 TSC 21,70

4314 „Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate”

Este, după conţinutul economic, un cont de datorii pe termen scurt, iar după funcţia contabilă,
un cont de pasiv.
Se creditează cu contribuţia angajaţilor la asigurările sociale de sănătate.
Se debitează cu sumele virate bugetului de asigurări de sănătate.
Soldul creditor reprezintă sumele datorate asigurărilor sociale de sănătate.

36
D 4314 Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate C
5121 20,15 421 20,15
RD 20,15 RC 20,15
TSD 20,15 TSC 20,15

4371 „Contribuţia unităţii la fondul de şomaj”

Este, după conţinutul economic, un cont de datorii pe termen scurt, iar după funcţia contabilă,
un cont de pasiv.
Se creditează cu sumele datorate de unitate pentru constituirea fondului de şomaj.
Se debitează cu sumele virate, reprezentând contribuţia unităţii la fondul de şomaj.
Soldul creditor constituie fondul de şomaj datorat.
D 4371 Contribuţia unităţii la fondul de şomaj C
5121 9,30 6452 9,30
RD 9,30 RC 9,30
TSC 9,30 TSC 9,30

4372 „Contribuţia personalului la fondul de şomaj”

Este, după conţinutul economic, un cont de datorii pe termen scurt, iar după funcţia contabilă,
un cont de pasiv.
Se creditează cu sumele datorate de personal pentru constituirea fondului de şomaj.
Se debitează cu sumele virate, reprezentând contribuţia personalului la fondul de şomaj.
Soldul creditor constituie fondul de şomaj datorat.
D 4372 Contribuţia personalului la fondul de şomaj C
5121 3,10 421 3,10
RD 3,10 RC 3,10
TSD 3,10 TSC 3,10

4381 „Alte datorii sociale”

Este, după conţinutul economic, un cont de datorii pe termen scurt, iar după funcţia contabilă,
un cont de pasiv.
Se creditează cu sumele privind ajutoare materiale achitate în plus personalului.
Se debitează cu sumele virate asigurărilor sociale.
Soldul creditor reprezintă alte datorii sociale.

37
D 4381 Alte datorii sociale C
6453 70,00
6458 7,50
RC 77,50
RD
TSC 77,50
TSD
SfC 77,50

4382 „Alte creanţe sociale”

Este, după conţinutul economic, un cont de creanţe, iar după funcţia contabilă, un cont de activ.
Se debitează cu sumele cuvenite personalului sub formă de ajutoare materiale, care urmează a
se încasa de la bugetul de asigurări sociale.
Se creditează cu sumele încasate de la bugetul de asigurări sociale.
Soldul creditor reprezintă alte creanţe sociale.
D 4382 Alte creanţe sociale C
7588 50,00 4313 50,00
RD 50,00 RC 50,00
TSD 50,00 TSC 50,00

Alte conturi specifice, utilizate pentru înregistrarea operaţiilor privind salariile, asigurările şi
protecţia socială: 444 „Impozitul pe venituri de natura salariilor”, 641 „Cheltuieli cu salariile
personalului”, 6451 „Contribuţia unităţii la asigurările sociale”, 6452 „Contribuţia unităţii pentru
ajutorul de şomaj”, 6453 „Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate”, 6458
„Alte cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială”.

444 „Impozitul pe venituri de natura salariilor”

Este, după conţinutul economic, un cont de datorii fiscale, iar după funcţia contabilă, un cont de
pasiv.
Se creditează cu impozitul pe veniturile de natura salariilor datorate.
Se debitează cu impozitul virat bugetului.
Soldul creditor exprimă impozitul pe veniturile de natura salariilor datorate.

D 444 Impozitul pe venituri de natura salariilor C

5121 1,15 421 1,15
38
RD 1,15 RC 1,15
TSD 1,15 TSC 1,15

5.2 Documente specifice

STATUL DE SALARII
Se întocmeşte în 2 exemplare, lunar, pe secţii, ateliere, servicii etc., de compartimentul care are
această atribuţie, pe baza următoarelor documente de evidenţă a muncii, a documentelor privind
reţinerile legale, listelor de avans chenzinal, certificatelor medicale etc. Pentru centralizarea la
nivelul unităţii a salariilor, se utilizează aceleaşi formulare de state de salarii. Plăţile făcute în cursul
lunii, cum sunt: avansul chenzinal, lichidările, indemnizaţiile de concediu etc., se includ în statele de
salarii, pentru a cuprinde astfel întreaga sumă a salariilor calculate şi reţinerile legale din perioada de
decontare respectivă. Unităţile pot să-şi stabilească, dacă necesităţile o cer, o altă machetă a
formularului, dar care să conţină informaţiile necesare unui eventual control.
Statul de salarii serveşte ca:
 Document pentru calculul drepturilor băneşti cuvenite salariaţilor, precum şi al contribuţiei
privind protecţia socială şi a altor datorii;
 Document justificativ de înregistrare în contabilitate;
Circulă:
 La persoanele autorizate să exercite controlul financiar şi să aprobe plata (exemplarul 1);
 La casieria unităţii, pentru plata sumelor cuvenite (exemplarul 1);
 La compartimentul financiar-contabil, ca anexă la exemplarul 2 a registrului de casă,
pentru înregistrarea în contabilitate (exemplarul 1 împreună cu exemplarul 1 al borderoului de salarii
neridicate);
 La compartimentul care a întocmit statele de salarii (exemplarul 2).
Se arhivează:
 La compartimentul financiar-contabil, separat de celelalte acte justificative (exemplarul 1);
 La compartimentul care a întocmit statele de salarii (exemplarul 2).
Remarcă!
Statul de salarii este un document controversat datorită caracterului confidenţial al
salariilor. Prin întocmirea statelor de salarii acestea îşi pierd confidenţialitatea. Problema
scoaterii lor din uz este mult discutată.

39
  Macheta Statului de salarii:

STAT DE SALARII
pe luna…august………………..anul………2009…….
Nr Nume şi Salariu Sporuri Indem- Salariu CAS Fond Fond de Ch. Dedu- Salariu Impozit Avans Alte Rest
crt prenume de nizaţii brut de sănătate prof ceri impo- reţi- de
încadrare şomaj zabil neri plată

LISTA DE AVANS CHENZINAL

Se întocmeşte lunar în 2 exemplare, de către compartimentul care are această atribuţie, pe baza
documentelor de evidenţă a muncii, a timpului efectiv lucrat, a certificatelor medicale etc.
Lista de avans chenzinal serveşte ca:
 Document pentru calculul drepturilor băneşti cuvenite salariaţilor ca avansuri chenzinale;
 Document pentru reţinerea în statul de salarii a avansurilor plătite;
 Document justificativ de înregistrare în contabilitate;
Documentul circulă:
 La persoanele autorizate să exercite controlul financiar şi să aprobe plata (exemplarul 1);
 La casieria unităţii, pentru plata avansurilor cuvenite (exemplarul 1);
 La compartimentul financiar-contabil, ca anexă la exemplarul 2 a registrului de casă, pentru
înregistrarea în contabilitate (exemplarul 1);
 La compartimentul care a întocmit lista de avans pentru a servi la întocmirea statelor de salarii la
sfârşitul lunii (exemplarul 2).
Se arhivează:
 La compartimentul financiar-contabil, ca anexă la exemplarul 2 al registrului de
casă(exemplarul 1);
 La compartimentul care a întocmit lista de avans chenzinal (exemplarul 2).

40
 Macheta Listei de avans chenzinal (cod 14-5-1d)

LISTĂ DE AVANS CHENZINAL

Nr. Nume şi prenume Marca Salariu de Avans de
Timp efectiv
crt. bază plată
Lucrat Concediu
medical
0 1 2 3 4 5 6
1 IVAN ION 600 22 200
2 800 22 300
BELCIU DAN
1.400 500
TOTAL

LISTA PENTRU PLĂŢI PARŢIALE

Se întocmeşte în două exemplare ori de câte ori se face o plată parţială în cursul lunii.
Serveşte ca:
 Document pentru calculul drepturilor băneşti cuvenite salariaţilor pentru plăţile parţiale
efectuate;
 Document care stă la baza întocmirii statelor de salarii;
 Document justificativ de înregistrare în contabilitate;
Se arhivează:
 La compartimentul financiar-contabil, ca anexă la exemplarul 2 al registrului de casă
(exemplarul 1);
 La compartimentul care a întocmit lista pentru plăţi parţiale (exemplarul 2);
Lista pentru plăţi parţiale cod 14-5-1/d1 se întocmeşte pentru prima plată parţială, iar lista
pentru plăţi parţiale cod 14-5-1/d2 se întocmeşte pentru ce-a de-a doua plată parţială şi pentru
următoarele.

41
 Modelul Listei de plăţi parţiale cod 14-5-1/d1:

LISTĂ PENTRU PLĂŢI PARŢIALE

reprezentând………………… pe luna…………….
Nr. Numele şi Venitul Impozitul calculat şi Rest de plată Semnătura
crt prenumele impozabil reţinut

14-5-1/d1

 Modelul listei de plăţi parţiale cod 14-5-1/d2:

LISTĂ PENTRU PLĂŢI PARŢIALE

reprezentând……………… pe luna…………..
Nr. Numele şi Venitul Venitul Total Impozitul Salariul Salariul Rest Semnătura
crt prenumele impozabil curent venit calculat net net de
calculat impozabil şi reţinut cuvenit acordat plată
anterior anterior

42
 Contabilitatea trezoreriei

Utilizatorii informaţiilor contabile nu se pot mulţumi numai cu informaţiile cuprinse în

situaţiile financiare, deoarece interesul lor se manifestă în legătură cu evoluţia poziţiei financiare
faţă de situaţia de la începutul anului financiar cât şi pentru că utilizarea contabilităţii de
angajamente generează o dimensiune ipotetică a performanţelor întreprinderii, în sensul că profitul
prezentat la sfârşitul anului financiar nu coincide, de cele mai multe ori, cu soldul disponibilităţilor
băneşti la acelaşi sfârşit de an.
Informaţii utile despre capacitatea întreprinderilor de a genera numerar şi echivalente de
numerar cât şi despre utilizarea corespunzătoare a fluxurilor de numerar sunt oferite de operaţiile cu
numerar .

Aceste informaţii permit evaluarea variaţiei activului net şi al structurii financiare a

întreprinderii concretizată în gradul de lichiditate şi gradul de solvabilitate al acesteia, cât şi
asigurarea premiselor informaţionale necesare pentru elaborarea unui buget de trezorerie real, în
deplină concordanţă cu posibilităţile financiare ale acesteia.
Organizarea contabilităţii elementelor de numerar trebuie să îndeplinească mai multe
obiective astfel : realizarea unei coordonări riguroase a tuturor operaţiilor privind, pe de o parte,
activele circulante băneşti, iar pe de altă parte operaţiile de plăţi astfel încât să existe create
premisele necesare pentru realizarea în permanenţă a decontării datoriilor la termenele prevăzute;
asigurarea unei evidenţe corecte şi operative a tuturor operaţiilor cu numerar care să respecte
prevederile legale şi să permită efectuarea controlului în ceea ce priveşte încasările şi plăţile unităţii
de patrimoniu; contractarea şi utilizarea creditelor bancare pe baza unei analize detaliate şi numai în
măsura în care acestea sunt necesare pentru reglarea lichidităţilor şi menţinerea capacităţii de plată,
precum şi pentru alte destinaţii bine definite şi eficiente din punct de vedere economic; respectarea
legislaţiei financiar – bancare şi fiscale.
43
1.DEFINIREA ŞI STRUCTURA TREZORERIEI UNITĂŢII PATRIMONIALE.

Trezoreria unei întreprinderi constituie punctul său forte

deoarece de maniera în care vor fi dirijate fluxurile băneşti şi financiare de care dispune aceasta va
depinde, în final, situaţia patrimonială şi rezultatul exercitiului.
Conceptul de trezorerie se referă la ansamblul mijloacelor de finanţare sub forma lichidităţilor şi
creditelor bancare pe termen scurt de care dispune o unitate patrimonială, la un moment dat, pentru
a putea face faţă plăţilor sale ajunse la scadenţă.
Conform Regulamentului de aplicare a Legii Contabilităţii nr.82 din 1991, contabilitatea
trezoreriei asigură evidenţa existenţei şi mişcării titlurilor de plasament, a disponibilităţilor în
conturi la bănci şi în casă, a creditelor bancare pe termen scurt şi a altor valori de trezorerie.
Titlurile de plasament sunt achiziţionate de către unitatea patrimonială în vederea obţinerii unui
câştig pe termen scurt, de regulă sub un an. Ele sunt denumite şi investiţii temporare fiind constituite
din : acţiuni proprii răscumpărate, acţiuni emise de terţi şi achiziţionate de întreprindere, obligaţiuni
proprii răscumpărate, obligaţiuni aparţinând terţilor şi cumpărate şi alte titluri de plasament.
Plasamentele financiare se efectuează în scopul folosirii , cu caracter temporar, a disponibilităţilor
băneşti în operaţiuni speculative la bursa de valori prin cumpărarea şi revânzarea de acţiuni şi
obligaţiuni,ceea ce are drept scop obţinerea unor venituri suplimentare din diferenţele de curs ale
acestora.
O altă categorie a structurilor de trezorerie o constituie efectele comerciale primite anterior şi
depuse spre încasare sau scontare la bănci, denumite şi valori de încasat. Acestea fac referinţă la
diferite titluri de credit ( cec, cambie, bilet la ordin, trata, etc.) emise de către clienţi , care, în contul
datoriilor pe care le au, le predau furnizorilor în vederea decontării lor, la termenele stabilite, prin
intermediul unităţilor bancare.
Disponibilităţile băneşti existente în conturi la bănci, în lei şi în devize, asigură efectuarea
operaţiunilor fără numerar. Prin utilizarea acestor conturi se asigură o bună circulaţie a banilor,
precum şi efectuarea decontării drepturilor de încasări şi a plăţilor. In majoritatea situaţiilor,
încasările sunt mai mari decât plăţile, iar soldul fiecărui cont reprezintă disponibilităţile băneşti
deţinute de unitatea patrimonială în unitatea bancară. Există, însă şi situaţii în care încasările sunt
mai mici decât plăţile, stabilindu-se un sold creditor al conturilor care reflectă creditele acordate de
bancă pe bază de contract încheiat anterior, denumite şi credite de trezorerie.
Creditele bancare pe termen scurt, creditele externe şi creditele de la trezoreria statului asigură
completarea surselor proprii necesare desfăşurării activităţii de producţie, comerţ, servicii ş.a..
Pentru creditele primite este necesar să existe o garanţie din partea solicitantului de credite, sub
forma valorilor materiale sau a resurselor băneşti viitoare, sau din partea unui terţ prin care să se
asigure rambursarea datoriilor asumate, precum şi a dobânzilor aferente.
Disponibilităţile băneşti în numerar, în lei şi în devize , permit efectuarea decontării
obligaţiilor şi creanţelor cu personalul unităţii şi alte persoane fizice, în cadrul unor limite legale,
respectându-se regulamentul operaţiilor de casă. În grupa acestor disponibilităţi în numerar sunt
incluse şi elementele patrimoniale denumite „ alte valori „, unde se încadrează timbrele fiscale şi
poştale, biletele de tratament şi odihnă, tichetele şi biletele de călătorie ş.a
Acreditivele în lei şi în devize reprezintă disponibilităţi băneşti rezervate în conturi distincte,
la dispoziţia terţilor, în vederea efectuării plăţilor pe măsura livrării mărfurilor, executării lucrărilor
şi prestării serviciilor.
Dintre toate structurile componente al trezoreriei, numerarul sau banii lichizi, reprezintă un
bun al întreprinderii cu o valoare bine determinată atunci când acoperă desfăşurarea operaţiilor şi
activităţilor firmei. El devine extrem de costisitor dacă întreprinderea urmează să şi-l procure prin
imprumut.

44
 Pentru a plăti salariaţii, furnizorii, impozitele şi taxele către stat, pentru a efectua alte plăţi,
sunt necesari bani, aceştia asigurând continuitatea activităţii întreprinderii, astfel că numerarul
reprezintă una din cele mai imporatnte forme de capital.
Lipsa de numerar, chiar în condiţiile în care întreprinderea dispune de alte valori materiale
poate determina eşecuri şi chiar falimente, asfel că acesta nu trebuie echivalat cu alte bunuri sau
risipit. Numerarul nu trebuie confundat nici cu beneficiile întreprinderii ; dacă activitatea este
rentabilă nu înseamnă că firma poate să-şi achite toate obligaţiile la un moment dat dacă nu dispune
de numerar.
Creşterea rentabilităţii este generatoare de numerar, dar o firmă rentabilă care face investiţii
exagerate în active fixe, care nu colectează la timp sumele de la diferiţi debitori, nu realizează
încasări ritmice, care face împrumuturi nejustificate şi menţine stocuri mari, excedentare şi mai ales
uzate fizic şi moral, se poate transforma repede într-o victimă a creditorilor şi băncilor. Se impune
deci, aplicarea de măsuri de gestionare a numerarului cât mai eficiente, sincronizarea intrărilor şi
ieşirilor de bani, asigurarea lichidităţilor necesare continuităţii activităţilor economice şi financiare.
Creşterea lichidităţii şi chiar a rentabilităţii impune stabilirea surselor şi destinaţiei
numerarului, cunoaşterea evoluţiei numerarului şi a surplusului şi deficitului de numerar, analiza şi
controlul numerarului, spre a lua măsuri operative şi eficiente în funcţie de situaţia trezoreriei.
Securitatea şi gospodărirea raţională a numerarului implică efectuarea unui control sistematic
asupra acestuia, control ce trebuie să vizeze modul de colectare, gestionare şi decontare a banilor
lichizi spre a se preveni pierderile din eroare, fraudele sau risipa.
Controlul financiar intern poate fi considerat una dintre cele mai imporatnte forme de control
asupra numerarului, pentru preîntâmpinarea pierderilor băneşti dacă se respectă următoarele cerinţe:
să nu se încredinţeze controlul complet asupra operaţiilor cu numerar unei singure persoane, să se
asigure protecţia fizică a numerarului prin depozitarea lui în spaţii supravegheate, dotate cu
dispozitive de siguranţă, să se separe atribuţiile de încasare şi distribuire a numerarului de cele
contabile de înregistrare , să se ţină evidenţe riguroase şi să se informeze periodic organele
competente asupra situaţiei numerarului, să se facă periodic expertize pentru examinarea evidenţelor
contabile referitoare la numerar, să se asigure recuperarea pagubelor prin organizarea unui sistem de
garanţii de la salriaţii care gestionează numerarul.
Trezoreria poate fi definită ca o imagine a disponibilităţilor monetare apărute din evoluţia
curentă a încasărilor şi plăţilor, disponibilităţi care trebuie să facă faţă scadenţelor în mod continuu.
Principalele sarcini ale trezoreriei constau în : prevederea şi asigurarea diferitelor fluxuri de
intrare şi iesire de bani; asigurarea lichidităţii întreprinderii ; aprecierea, evaluarea diferitelor surse
de finanţare pe termen scurt; evaluarea diferitelor tipuri de plasamente şi plasarea excedentului de
trezorerie.
2. DOCUMENTE SPECIFICE OPERATIILOR CU NUMERAR
Operaţiile cu numerar au la bază documentul denumit Registrul de casă folosit ca
document de înregistrare operativă a încasărilor şi plăţilor în numerar, efectuate prin caseria unităţii
pe baza actelor justificative. El are rolul de a stabili la sfârşitul fiecărei zile soldul de casă, precum şi
de înregistrare zilnică în contabilitate a operaţiilor de casă.
Se întocmeşte în două exemplare, zilnic, de casierul unităţii sau de altă persoană
împuternicită, pe baza actelor justificative de încasări şi plăţi. În cazul în care o sumă plătită se
referă la două sau trei conturi corespondente, în registrul de casă se trece distinct fiecare operaţie în
parte. Se semnează de către casier pentru confirmarea înregistrării operaţiilor efectuate şi de către
persoana din compartimentul financiar-contabil pentru primirea exemplarului 2 şi a actelor
justificative anexate. Se completează zilnic, în ordinea efectuării operaţiilor fără a lăsa spaţii libere.
La sfârşitul zilei, rândurile neutilizate se barează. Utilizarea formularului se face cu respectarea
prevederilor Regulamentului operatiilor de casa.
Soldul de casă al zilei precedente se reportează pe primul rând al registrului de casă pentru
ziua în curs.

45
 Se înregistrează toate încasările, după care acestea se totalizează ( inclusiv soldul de casă
reportat al zilei precedente ), se înregistrează apoi toate plăţile, iar totalul acestora se scade din
sumele rezultate prin însumarea încasărilor, pentru a se stabili soldul de casă al zilei respective.
Registrul de casă circulă la compartimentul financiar contabil pentru verificarea sumelor
înscrise şi respectarea dispoziţiilor legale privitoare la efectuarea operaţiilor de casă. Se arhivează
astfel : exemplarul 1 la casierie, exemplrul 2, la compartimentul financiar-contabil.
Pentru operaţiunile efectuate de întreprindere în nunerar cu valută se utilizează Registrul de
casă – în valută .Acesta are rolul de a înregistra operativ încasările şi plăţile în valută (numerar sau
cecuri de călătorie) , pe baza documentelor justificative anexate. De asemenea, stabileşte la sfârşitul
fiecărei zile soldul de casă pentru operaţiunile în valută. Pe baza documentului se efectuează
înregistrările zilnice în contabilitate privind operaţiile de casă în valută. Formularul se completează
astfel: în antetul coloanelor se înscrie fiecare fel de valută care se încasează sau se plăteşte. În
coloanele formularului se înregistrează sumele în valută, iar în ultima coloană echivalentul acestora
în lei, la cursul de referinţă din data efectuării operaţiilor din documentele în care s-au consemnat
acestea. Valutele care apar în două sau mai multe cursuri se trec în coloane diferite.
În cazul în care numărul valutelor efective şi al cecurilor de călătorie încasate în cursul unei
zile depăşesc numărul coloanelor existente pe o filă, pentru ziua respectivă se completează atâtea
file câte sunt necesare.
Un alt document care evidenţiază la sfârşitul zilei numerarul existent în casierie,
corespunzător mărfurilor comercializate în numerar prin magazinele proprii este Monetarul. Este un
document justificativ pe baza căruia se predă titularului de patrimoniu numerarul încasat prin casă
de către casier, respectiv de vînzător.
Monetarul se utilizează numai în cazul vânzării mărfurilor cu amănuntul. Potrivit
reglementărilor în vigoare, în condiţiile utilizării aparatelor de marcat electronice fiscale, suma
înscrisă în monetar trebuie să coincidă cu suma din registrul de casă emis de aceste aparate, inclusiv
cu suma înscrisă de mână în registrul de casă, în cazul defectării aparatelor de marcat electronice
fiscale.Documentul se întocmeşte în două exemplare de către casier sau de o altă persoană
împutenicită , la sfârşitul zilei, prin inventarierea numerarului pe categorii de bancnote şi monede.
Exemplarul numărul 1 circulă la contabilitate pentru înregistrarea în registrul de casă, iar
exemplarul numărul 2 rămâne la carnet în cadrul casieriei.
Des utilizat în operaţiile cu numerar este şi documentul intitulat Dispoziţie de plată –
încasare către casierie cu caracter de document de dispoziţie pentru casierie, în vederea achitării în
numerar a unor sume, potrivit dispoziţiilor legale, inclusiv a avansurilor aprobate pentru cheltuieli
de deplasare, precum şi a diferenţei de încasat de către titularul de avans în cazul justificării unor
sume mai mari decât avansul primit. Serveşte, de asemenea, ca dispoziţie pentru casierie, în vederea
încasării în numerar a unor sume, potrivit dispoziţiilor legale şi ca document justificativ de
înregistrare în registrul de casă şi contabilitate, în cazul plăţilor în numerar efectuate fără alt
document justificativ.
Se întocmeşte într-un singur exemplar de către compartimentul financiar-contabil astfel : ca
dispoziţie de plată – când nu există alte documente prin care se dispune plata, pentru plata
avansurilor în cazul cheltuielilor de deplasare, procurare de materiale sau ca dispoziţie de încasare,
când nu există alte documente prin care se dispune încasarea. Documentul circulă la persoana
autorizată să exercite controlul financiar preventiv, pentru viză în cazurile prevăzute de lege, la
persoanele autorizate să aprobe plata sumelor respective, la casierie, pentru efectuarea operaţiei de
încasare sau plată, la compartimentul financiar-contabil, anexă la registrul de casă, pentru efectuarea
înregistrărilor în contabilitatea sintetică şi analitică.
Pentru reflectarea sumelor predate de casierul unităţii
mandatarilor plătitori, în vederea efectuării plăţilor se întocmeşte Procesul-verbal de
plăţi . Acesta serveşte ca document justificativ al sumelor primite de mandatarul
plătitor cât şi ca document de înregistrare în contabilitate a salariilor şi altor drepturi neachitate.

46
 Se întocmeşte întru-un singur exemplar şi se reţine în casieria unităţii ori de câte ori se fac
plăţi prin casieri plătitori astfel:faţa formularului se completează de către casierul unităţii, care
semnează de predarea sumelor şi a actelor de plată şi de către casierul plătitor pentru primirea
acestora. Documentul se reţine în casieria unităţii pentru justificarea sumelor ridicate de la bancă şi
predate casierilor plătitori până la termenul legal de efectuare a plăţii sumelor respective. Verso
formularului se completează de casierul plătitor la restituirea sumelor neachitate, împreună cu
actele de plăţi, se semnează de acesta şi se verifică de casier. Documentul circulă la compartimentul
financiar-contabil ca anexă la exemplarul 2 al registrului de casă.

3. CONTABILITATEA OPERATIUNILOR BĂNEŞTI EFECTUATE PRIN CASIERIE

Prin casieria întreprinderii se desfăşoară o multitudine de

operaţiuni care pot fi grupate astfel : operaţiuni ce vizează numerarul în lei şi în devize şi operaţiuni
legate de alte valori.
Corespunzător acestor două tipuri de operaţiuni în planul contabil general există două conturi
şi anume : 531 „Casa” si 532 „ Alte valori „.
Evidenţa numerarului din casieria unităţii în lei şi devize se ţine cu ajutorul contului 531 „
Casa”. Dat fiind faptul că fluxurile băneşti se desfăşoară atât în lei cât şi în devize, evidenţa
acestora se va efectua separat în lei şi separat în devize cu conturile sintetice de gradul II : 5311 „
Casa în lei „ şi 5314 „Casa în devize „.
Contul 531 „ Casa” ţine evidenţa numerarului aflat în casieria unităţii, precum şi a mişcării
acestuia, ca urmare a încasărilor şi plăţilor efectuate. Este un cont cu funcţie contabilă de activ al
cărui sold debitor reflectă numerarul existent în casierie la un moment dat. Se debitează cu : sumele
ridicate de la bănci, sumele încasate de la clienţi, sumele încasate de la asociaţi, sumele încasate
reprezentând decontări în cadrul grupului şi decontări privind interese de participare, sumele
încasate reprezentând aport la capitalul social, sumele încasate de la debitori diverşi, sumele
restituite în numerar ca avansuri de trezorerie necheltuite, sumele încasate reprezentând imobilizări
financiare pe termen scurt cedate, sumele încasate din prestări de servicii, vânzarea mărfurilor şi alte
activităţi, sumele încasate din despăgubiri, diferenţele favorabile de curs valutar aferente
disponibilităţilor în valută la încheierea exerciţiului financiar, valoarea creanţelor imobilizate şi a
dobânzilor încasate, precum şi a garanţiilor restituite de furnizori, sumele încasate reprezentând
valoarea redevenţelor, locaţiilor de gestiune, chiriilor,ş.a. şi se creditează cu: depunerile de numerar
la bănci, costul de achiziţie al inevstiţiilor financiare cumpărate în numerar, plăţile efectuate către
furnizori, valoarea avansurilor acordate pentru livrări de bunuri, prestări de servicii sau executări de
lucrări, sumele achitate personalului, sumele achitate terţilor reprezentând reţineri sau popriri din
remuneraţii, sumele restituite asociaţilor, dividende plătite acţionarilor sau asociaţilor, sumele
achitate diverşilor creditori, avansurile de trezorerie acordate, plăţile în numerar reprezentând alte
valori achiziţionate, diferenţele nefavorabile de curs valutar, aferente disponibilităţilor în valută la
încheierea exerciţiului financiar, cheltuieli ocazionate de înfiinţarea sau dezvoltarea persoanei
juridice, sumele nete achitate colaboratorilor, sumele reprezentând abonamentele , chiriile şi alte
cheltuieli efectuate anticipat,cheltuielile cu redevenţele, locaţiile de gestiune, chirii, prime de
asigurare, comisioanele şi onorariile, de protocol, reclamă şi publicitate, cu transportul de bunuri şi
persoane , servicii poştale şi telecomunicaţii, servicii executate de terti, plătite în numerar ş.a.
Contul 532 „Alte valori „ ţine evidenţa bonurilor valorice, timbre fiscale şi poştale, biletelor de
tratament şi odihnă, tichetelor şi biletelor de călătorie, tichetelor de masă, a altor valori, precum şi a
mişcării acestora. Are funcţie contabilă de activ, iar soldul contului reprezintă alte valori existente.
Înregistrează în debit valoarea bonurilor valorice, a timbrelor fiscale şi poştale, biletelor de
tratament şi odihnă, tichetelor de călătorie şi a altor valori achiziţionate, iar în credit valoarea
bonurilor valorice, a timbrelor fiscale şi poştale, biletelor de tratament şi odihnă, tichetelor şi
biletelor de călătorie şi a altor valori consumate.

47
 O categorie distinctă de operaţii de natură contabilă o constituie cele privind viramentele
interne sau transferurile de disponibilităţi băneşti efectuate între conturile de la bănci, precum şi
între aceste ultime conturi şi casieria unităţii patrimoniale. Fiecare dintre aceste operaţii de trezorerie
se înregistrează în câte două registre auxiliare, unul aferent contului din care se face virarea sumei,
iar celălalt pentru contul în care se depune suma virată , însă cele două momente nu coincid în timp.
Între momentul virării sumei , pe bază de documente justificative, şi cel privind consemnarea ei în
contul unde s-a dispus transferul intervine un anumit interval de timp , ceea ce nu permite
înregistrarea operativă a operaţiei efectuate.
Pentru eliminarea acestor neajunsuri se utilizează contul 581 „Viramente interne „, care are
funcţie contabilă de activ. Acest cont se debitează în momentul dispunerii efectuării viramentului
sau transferului sumelor dintr-un cont de trezorerie în alt cont, de asemenea , de trezorerie, iar în
creditul contului se reflectă efectuarea propriu-zisă a transferului (viramentului) şi implicit
consemnarea acestuia în documente adecvate ( extrase de cont, registre de casă ) prin debitul
conturilor de trezorerie. De regulă, contul analizat , nu prezintă sold, ceea ce înseamnă că toate
sumele care se virează trebuie să fie înregistrate în conturile pentru care s-a dispus transferul.
O formă aparte de mişcare a numerarului se concretizează în avansurile de trezorerie, care
reprezintă acele sume avansate persoanelor împuternicite să se ocupe de bunul mers al activităţii
desfăşurate de agentul economic.Această formă specifică de mişcare a numerarului este evidenţiată
prin contul 542 „Avansuri de trezorerie „ Contul are funcţie contabilă de activ şi se debitează cu
valoarea avansurilor de trezorerie acordate, diferenţele favorabile de curs valutar aferente
avansurilor de trezorerie în valută la închiderea exerciţiului financiar şi se creditează cu valoarea
avansurilor de trezorerie justificate prin achiziţia de stocuri, plata de materiale nestocate, energie ,
apă , alte lucrări şi servicii executate de terţi, alte valori, avansurile de trezorerie neutilizate restituite
etc. Soldul contului reprezintă sumele acordate ca avansuri de trezorerie, nedecontate.
Operaţiunile de încasări şi plăţi efectuate în numerar sunt foarte diverse, dar cele mai frecvent
utilizate în activitatea fiananciară au următoarea structură:
sume ridicate în numerar de la bancă conform cecului de numerar, extrasului de cont şi registrului
de casă ;
5311 = 581
Casa în lei Viramente interne
şi
581 = 5121
Viramente interne Conturi la bănci
plusuri de inventar în numerar conform listelor de inventariere ;
5311 = 768
Casa în lei Alte venituri financiare
încasări de la clienţi, în limita unui anumit plafon, pentru livrări de produse, mărfuri, materiale şi
prestări servicii ;
5311 = 411
Casa în lei Clienţi
avansuri primite de la clienţi pentru diverse livrări ulterioare ;
5311 = 419
Casa în lei Clienţi-creditori
avansuri de trezorerie neconsumate şi restituite ;
5311 = 542
Casa în lei Avansuri de trezorerie

încasări din vânzarea mărfurilor în numerar ;

5311 = %
Casa în lei 707

48
 Venituri din vânzarea
mărfurilor
4427
Tva colectată

depuneri de numerar în bancă conform foilor de vărsământ :

581 = 5311
Viramente interne Casa în lei
şi
5121 = 581
Conturi la bănci Viramente interne
plata furnizorilor în numerar conform chitanţelor emise de aceştia :
401 = 5311
Furnizori Casa în lei
plata salariilor nete datorate personalului conform statelor de plată:
421 = 5311
Personal-remuneraţii Casa în lei
datorate
plata ajutoarelor materiale datorate personalului conform documentelor de
plată :
423 = 5311
Personal-ajutoare Casa în lei
materiale datorate
acordarea avansurilor de trezorerie pentru deplasări în interes de serviciu :
542 = 5311
Avansuri de trezorerie Casa în lei

Contabilitatea operaţiilor cu furnizori si clienti

În luna iunie a anului curent societatea Alcor SRL a înregistrat următoarele operaţiuni : 1)
conform monetarelor şi a bonurilor fiscale de casă anexate s-au înregistrat vânzări de mărfuri în
numerar la preţ de vânzare cu amănuntul:
4111 = % 66 062,00 lei
Clienti 707 55.514,29 lei
Venituri din vânzarea
mărfurilor
4427 10547,71 lei
Tva colectată
2)pe baza chitanţelor de încasare în casierie asociaţii au lăsat la dispoziţia societăţii, pe parcursul
lunii menţionate sume de bani în numerar necesare desfăşurării activităţii :
5311 = 4551 10 000 lei
Casa în lei Asociaţi conturi curente

3)în conformitate cu chitanţele primite de la furnizori s-au efectuat plăţi către furnizori astfel :
401 = 5311 6475.81 lei
Furnizori Casa în lei
4)se plătesc obligaţiile salariale nete datorate personalului conform centralizatorului statelor de
plată a salariilor :
421 = 5311 840,00 lei

49
 Personal-remuneraţii Casa în lei
datorate
5)se achită conform chitanţei de trezorerie impozitul pe dividende datorat:
446 = 5311 1 004,29 lei
Alte impozite,taxe Casa în lei
şi vărsăminte asimilate
6)se achită conform chitanţei impozitul privind taxa asupra mijloacelor de transport aparţinând
societăţii:
446 = 5311 25,50 lei
Alte impozite,taxe Casa în lei
şi vărsăminte asimilate
7)pe parcursul lunii a fost depus în bancă numerar conform foilor de varsământ:
581 = 5311 10.000,00 lei
Viramente interne Casa în lei
Şi
5121 = 581 10.000,00 lei
Conturi la bănci Viramente interne
8)asociaţii îşi retrag sumele lăsate la dispoziţia societăţii conform
chitanţelor
4551 = 5311 5 400,00 lei
Asociaţi conturi Casa în lei
Curente

Alte operaţii economico-financiare efectuate de societate în luna de referinţă se referă la :

9) plata impozitului pe profit datorat pentru perioada precedentă conform extrasului de cont şi a
ordinului de plată :
441 = 5121 6500.20 lei
Impozit pe profit Conturi la bănci

10) se înregistrează uzura obiectelor de inventar aflate în folosinţă conform situaţiei de calcul a
uzurii :
602 = 322 200,00 lei
Cheltuieli cu Uzura obiectelor de
obiecte de inventar inventar
se scot din folosinţă obiecte de inventar uzate conform procesului verbal de scoatere din uz a
obiectelor de inventar :
322 = 321 400.00 lei
Uzura obiectelor Obiecte de inventar
de inventar
aprovizionarea cu mărfuri conform junalului de aprovizionare aferent perioadei de referinţă :
371 = % 33 292,2 lei
Mărfuri 401 19 933,59 lei
Furnizori
378 8 043,05 lei
Diferenţe de preţ la
mărfuri
4428 5 315,56 lei
Tva neexigibilă
înregistrarea tva deductibilă aferentă aprovizionării cu mărfuri:
4426 = 401 3 787,38 lei

50
 Tva deductibilă Furnizori
înregistrarea salariilor brute conform statelor de plată :
641 = 421 690,29 lei
Cheltuieli cu salarii Personal-remuneraţii
datorate
înregistrarea altor impozite şi taxe datorate(impozit pe dividende şi impozit pe mijloacele de
transport)
635 = 446 1 023,49 lei
Cheltuieli cu alte Alte impozite,taxe
impozite şi taxe şi vărsăminte asimilate

i) regularizare tva conform decontului de tva aferent lunii martie:

4427 = % 5 917,59 lei
Tva colectată 4426 3 787,38 lei
Tva deductibilă
4423 2 130,21 lei
j) descărcarea gestiunii de mărfurile vândute :
% = 371 35665,76 lei
607 Mărfuri 22 307,15 lei
Cheltuieli cu mărfuri
378 8 043,05 lei
Diferenţe de preţ la mărfuri
4428 5 315,56 lei
k) închiderea conturilor de cheltuieli :
121 = % 24 420,93 lei
Profit şi pierdere 607 22 307,15 lei
Cheltuieli cu mărfuri
635 1 023,49 lei
Alte chelt.cu impoz.taxe
641 690,29 lei
Cheltuieli cu salarii
602 400 lei
Cheltuieli cu obiecte de inventar
l) Închiderea conturilor de venituri :
707 = 121 31 145,21 lei
Venituri din vânzarea Profit şi pierdere
mărfurilor

VII BIBLIOGRAFIE
***Ministerul Finantelor Publice , Reglementari Contabile pentru Agentii Economici , Editura
Economica , Bucuresti , 2002;
***Legea Contabilitatii nr.82 /1991, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei , nr. 48 / 14
ianuarie2005;
***O.M.F.P. nr. 1752 / 2005,pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele
europene , Monitorul Oficial nr. 1080 / 30 noiembrie 2005 , ordin care se aplica incepand cu data de
1ianuarie 2006 ;
***Legea nr. 571 / 2003 , privind Codul Fiscal ,publicata in Monitorul Oficial al Romaniei , nr. 927
/ 23 decembrie 2003 , modificata de :

51
***Ordonanta n. 83 / 2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571 / 2003,privind Codul
Fiscal , Monitorul Oficial al Romaniei , nr. 793 / 27 august 2004 ;
***Legea nr. 494 / 2004 , privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 83/ 2004 , pentru
modificarea si completarea Legii nr.571 / 2003 , privind Codul Fiscal , Monitorul Oficial al
Romaniei , nr. 1092 / 24 noiembrie 2004 ;
***Ordonanta de Urgenta nr. 123 / 2004 , pentru modificarea si completarea Legii nr. 571 / 2003
,privind Codul Fiscal , Monitorul Oficial al Romaniei nr. 1154 / 07 decembrie 2004 ;
***Legea nr. 96 / 2005 , privind aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 123 / 2004 ,
pentru modificarea si completarea Legii nr. 571 / 2003 , privind Codul Fiscal , Monitorul Oficial al
Romaniei , nr. 325 / 18 aprilie 2005 ;
***Ordonanta de Urgenta nr. 138 / 2004 , pentru modificarea si completarea Legii nr. 571 / 2003 ,
privind Codul Fiscal , Monitorul Oficial al Romaniei , nr. 1281 / 30 decembrie 2004 ;
***Legea nr. 163 / 2005 privind aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 138 / 2004 ,
pentru modificarea si completarea Legii nr. 571 / 2003 , privind Codul Fiscal , Monitorul Oficial al
Romaniei, nr. 466 / 01 aprilie 2005 ;
***Catalogul formularelor tipizate cu regim special privind activitatea financiara si contabila ,
Editura Imprimeria Statului , Buburesti 2004 ;
***Ordinul 1850 / 2004 ,privind registrele si formularele financiar contabile, publicat in Monitorul
oficial al Romaniei , nr. 23 / 07. ianuarie 2005;

52