Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
5. Solul
5.1. INTRODUCERE
Solul este definit ca stratul de la suprafaţa scoarţei terestre. Este format din
particule minerale, materii organice, apă, aer şi organisme vii. Este un sistem foarte
dinamic care îndeplineşte multe funcţii şi este vital pentru activitaţile umane şi pentru
supravieţuirea ecosistemelor.
Ca interfaţa dintre pământ, aer şi apă, solul este o resursă neregenerabilă care
îndeplineşte mai multe funcţii vitale: producerea de hrană/biomasă; depozitarea, filtrarea
şi transformarea multor substanţe; sursă de biodiversitate, habitate, specii şi gene;
serveşte drept platformă/mediu fizic pentru oameni şi activităţile umane; sursă de materii
prime, bazin carbonifer şi patrimoniu geologic şi arheologic.
78
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA PE ANUL 2007
În tabelul nr. 5.2.2. şi figura nr. 5.2.2. se prezintă repartiţia terenurilor agricole pe
tipuri de folosinţe în perioada 1999 - 2006.
Tabelul nr. 5.2.2. Repartiţia terenurilor agricole pe tipuri de folosinţe în anul 2006
Suprafaţa
Tipul de folosinţă
ha %
Arabil 9.434.542 64,04
Păşuni 3.334.375 22,64
Fâneţe 1.524.922 10,35
Vii 223.701 1,52
Livezi 231.416 1,45
Total agricol 14.730.956 100
Din care proprietate privată 14.034.040 95,27
Sursa: Institutul Naţional de Statistică (I.N.S.), Anuarul Statistic al României
79
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA PE ANUL 2007
Suprafaţa terenurilor arabile ocupă 64,04% din totalul suprafeţei agricole, iar restul
se repartizează între păşuni (22,64 %), fâneţe (10,35 %), vii (1,52%) şi livezi (1,45%).
Conform datelor din Anuarul Statistic al României - 2007, suprafaţa agricolă a
crescut în 2006 cu 300 ha (0,002%) faţă de anul 1999, suprafaţa arabilă cu 76.500 ha
(0,81%), păşunile cu 11.600 ha (0,34%), fâneţele cu 12.900 ha (0,85%), iar suprafeţele
ocupate de vii şi pepiniere viticole au scăzut cu 57.400 ha (20,42%), de asemenea livezile şi
pepinierele pomicole cu 43.300 ha (16,87%). Aceste date sunt prezentate în figura nr. 5.2.3.
Sursa: I.N.S.- Anuarul statistic al României 2007, iar pentru anul 2007 estimări conform
rapoartelor regionale şi judeţene privind starea mediului pe anul 2007
Tabelul nr. 5.2.3. Situaţia terenurilor retrase din circuitul agricol în perioada 2005 - 2007
Suprafaţa retrasă temporar (ha) Suprafaţă retrasă definitiv (ha) Total (ha)
263,73 14.940,59 15.2004,32
Sursa: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (M.A.D.R.)
80
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA PE ANUL 2007
5.3.1. Îngrăşăminte
Oricum, aceste cantităţi sunt mult mai reduse decât necesarul culturilor, astfel că
acestea consumă din rezerva solului, aşa cum a rezultat şi din datele obţinute în cadrul
reţelei de monitoring de nivel I.
Cantitatea de îngrăşăminte naturale a scăzut cu 19% în perioada 1999 - 2007, iar
suprafaţa pe care s-a aplicat cu 21%.
Cantitatea medie la ha a crescut cu 2%, dar valorile respective indică faptul că în
anul 2006 numai 6,1% din terenurile cultivabile sunt fertilizate cu îngrăşăminte naturale,
ceea ce, coroborat şi cu datele fertilizării minerale, indică faptul că este necesară o
echilibrare a balanţei nutritive a acestor terenuri pentru a se realiza recolte sigure şi
stabile.
În figura nr. 5.3.1. este reprezentată evoluţia utilizării îngrăşămintelor chimice în
perioada 1999 – 2007.
81
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA PE ANUL 2007
Tabel nr. 5.3.2. şi figura nr. 5.3.2. prezintă cantitatea de îngrăşăminte naturale
aplicate în perioada 1999 – 2007.
Tabelul nr. 5.3.2. Cantitatea de îngrăşăminte naturale aplicate în perioada 1999 – 2007
Sursa: I.N.S.- Anuarul statistic al României 2007 şi M.A.D.R. pentru anul 2007
82
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA PE ANUL 2007
83
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA PE ANUL 2007
84
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA PE ANUL 2007
Tabelul nr. 5.3.5. Suprafaţa efectiv irigată (cu cel puţin o udare) în perioada 2000 – 2007
Suprafaţă 2000 2001 2002 2004 2005 2006 2007
Ha 85.000 216.100 327.900 569.100 45.719 96.200 335.707
% 100 254 286 670 54 113 395
Sursa: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (M.A.D.R.)
85
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA PE ANUL 2007
Din datele inventarierii preliminare rezultă că acest tip de poluare afectează 6.198
ha în 35 judeţe din care 5.396 ha excesiv. Cele mai mari suprafeţe se înregistrează în
judeţele Alba - 373 ha, Băcău – 340 ha, Caraş-Severin - 629 ha, Cluj - 344 ha, Dolj - 670
ha, Harghita - 227 ha, Hunedoara - 736 ha, Maramureş - 617 ha etc.
Cod 03: Poluarea cu deşeuri şi reziduuri anorganice (minerale, materii
anorganice, inclusiv metale, săruri, acizi, baze) de la industrie (inclusiv industria
extractivă).
Se apreciază că acest tip de poluare afectează 862 ha, majoritatea fiind în
judeţele cu activitate minieră, de industrie siderurgică şi de metalurgie neferoasă (Dolj -
150 ha, Galaţi - 177ha, Maramureş - 103 ha, Timiş – 106ha etc.) În prezent, se estimează
că pe total ţară suprafaţa afectată este de peste 4.000 ha.
Cod 04: Poluarea cu substanţe purtate de aer (hidrocarburi, etilenă,
amoniac, doxid de sulf, cloruri, fluoruri, oxizi de azot, compuşi cu plumb etc.).
Acest tip de poluare se produce în jurul unor surse industriale, cum sunt unităţile
de metalurgie neferoase (Romplumb Firiza S.A., Phoenix Baia Mare, Sometra Copşa
Mică, Combinatele Siderurgice Galaţi, Hunedoara etc.), efectele unora fiind resimţite,
chiar după sistarea activităţii (cazul Ampellum Zlatna S.A.). De asemenea, suprafeţe
importante sunt afectate de emisiile din zona combinatelor de îngrăşăminte, de pesticide,
de rafinare a petrolului, cum este cazul în judeţul Bacău, unde sunt afectate slab -
moderat 103.538 ha de terenuri agricole, precum şi al combinatelor de lianţi şi
azbociment. În cazul metalurgiei neferoase (Baia Mare, Copşa Mică, Zlatna) au fost
afectate în diferite grade de conţinutul de metale grele şi de emisia de dioxid de sulf,
198.624 ha, care produc maladii ale oamenilor şi animalelor din zonele învecinate pe o
rază de 20 - 30 km. Solurile sunt afectate de acidifiere, care determină reducerea
cantităţii de elemente nutritive, destructurare, declanşarea proceselor de pantă (eroziune
şi alunecări), uscarea vegetaţiei etc.
Poluarea aerului cu substanţe care produc ploi acide (SO 2, NOx etc.), cum este
cazul combinatelor de îngrăşăminte chimice, termocentralelor etc, afectează calitatea
aerului, mai ales în cazul metalurgiei neferoase; acestea contribuie la acidificarea solurilor
în diferite grade, determinând levigarea bazelor din sol spre adâncime şi reducerea
drastică a conţinutului de elemente nutritive, în special de fosfor mobil.
Un alt tip de poluare cu substanţe purtate de aer este cea produsă de combinatele
de lianţi şi azbociment, care, pe lângă impurificarea aerului, acoperă plantele cu pulberi
conţinând calciu, care în prezenţa apei formează hidroxidul de calciu, determinând
dereglări ale aparatului foliar.
Spulberarea cenuşilor din haldele de termocentrale pe cărbune determină
creşterea concentraţiilor de pulberi în suspensie. Acestea se depun pe soluri
“îmbogăţindu-le” în metale alcaline şi alcaline pământoase, care pot ajunge în apa
freatică în cazul amplasării acestor depozite pe terenuri unde nivelul piezometric este
ridicat.
În total sunt afectate de poluarea cu substanţe purtate de aer 363.093 ha, din care
puternic- excesiv 45.256 ha.
Cod 05: Poluarea cu materii radioactive este semnalată în 4 judeţe (Arad,
Timişoara, Harghita şi Suceava)
Conform datelor preliminare, în total sunt afectate de acest tip de poluare 533 ha,
din care excesiv pe 33 ha. Acest tip de poluare se manifestă în cazul judeţelor Arad,
Braşov, Harghita, Suceava.
Cod .06: Poluarea cu deşeuri şi reziduuri organice de la industria alimentară,
uşoară şi alte industrii afectează 339 ha din care excesiv 287 ha.
Cod 07: Poluarea cu deşeuri şi reziduuri agricole şi forestiere este semnalată
pe 645 ha din care foarte puternic şi excesiv pe 453 ha.
Cod 08: Poluarea cu dejecţii animale
Aceasta constă în dereglarea compoziţiei chimice a solului prin îmbogăţirea cu
nitraţi, care pot avea efecte toxice şi asupra apei freatice. Sunt afectate în diferite grade
91 ha, din care moderat puternic - excesiv 800 ha. În general, prin desfiinţarea a
86
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA PE ANUL 2007
numeroase complexe zootehnice, s-a redus suprafaţa afectată de acest tip de poluare,
care în anii 1992 - 1998 se resimţea pe 5.000 ha, dar s-a disipat pe suprafeţe mai mici, în
cadrul gospodăriilor individuale, iar prin amplasarea depozitelor respective aproape de
sursele de alimentare cu apă, acestea pot fi contaminate.
Cod 09: Poluarea cu dejecţii umane, sondată doar în 4 judeţe, afectează 175
ha, dar ea este prezentă în toate localităţile, mai ales acolo unde nu există reţea de
canalizare.
Cod 17: Poluarea cu pesticide este semnalată doar în câteva judeţe şi
însumează 580 ha din care 490 ha în judeţul Bacău, în jurul Combinatului Chimcomplex;
în general, poluarea este slabă şi moderată.
Cod 18: Poluarea cu agenţi patogeni contaminanţi este semnalată doar în patru
judeţe, 632 ha ,din care moderat pe 505 ha şi excesiv pe 117 ha.
Cod 19: Poluarea cu ape sărate (de la extracţia de petrol) sau asociată şi cu
poluarea cu ţiţei
Prin acest tip de poluare este dereglat echilibrul ecologic al solului şi apelor
freatice pe 2.584 ha, din care puternic - excesiv, pe 1.120 ha. Conţinuturile ridicate de apă
sărată, în cazul unor “erupţii”, schimbă drastic chimismul solurilor, în sensul pătrunderii
sodiului în complexul adsorbtiv, cu efecte toxice pentru plante, apărând flora specifică
sărăturilor şi impurificând apa freatică. În cazul terenurilor în pantă apar alunecări de
teren. De asemenea, poate fi dereglată compoziţia apelor freatice, care alimentează
puţurile din gospodăriile locuitorilor aflate pe teritoriul învecinat.
Cod 20: Poluarea cu petrol de la extracţie, transport şi prelucrare.
Procesele fizice care au loc datorită activităţii de extracţie a petrolului constau în
deranjarea stratului fertil de sol în cadrul parcurilor de exploatare (suprafeţe excavate,
reţea de transport rutier, reţea electrică, conducte sub presiune şi cabluri îngropate sau la
suprafaţa solului etc.). Toate acestea au ca efect tasarea solului, modificări ale
configuraţiei terenului datorate excavării şi în final, reducerea suprafeţelor productive
agricole sau silvice.
Procesele chimice sunt determinate de tipul de poluare: cu petrol sau cu petrol şi
apă sărată (mixtă); poluare ascendentă, descendentă şi suprapusă.
Pe plan naţional predomină poluarea ascendentă, care se datorează, în general,
spargerii unor conducte sub presiune, scurgerile din acestea putând ajunge în pânza
pedofreatică. Capacitatea de reţinere în sol a produselor petroliere depinde de conţinutul
de argilă, acestea putându-se infiltra, în general, până la 70 - 80 cm şi chiar mai mult,
îngreuind procesul de depoluare. Un indicator important care ilustrează reţinerea acestor
produse în sol îl constituie raportul carbon/azot (C/N).
În cele 5 judeţe inventariate (Bacău, Covasna, Gorj, Prahova şi Timiş) sunt
afectate 737 ha, din care puternic afectate 288 ha.
Tabelul 5.3.6. Situaţia generală a solurilor din românia afectate de diferite procese
87
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA PE ANUL 2007
03 Deşeuri şi reziduuri
anorganice
(minerale, materii organice,
inclusiv
metale, săruri, acizi, baze),
10 217 207 50 378 862
de la
industrie (inclusiv industria
extractivă)
04 Poluare cu substanţe purtate
de aer
(hidrocarburi,etilenă, dixid de
sulf,
223749 94090 25611 18030 1615 363095
cloruri, fluoruri, oxizi de azot,
compuşi cu plumb etc.)
05 Poluare cu materii
radioactive
500 33 533
06 Poluare cu deşeuri şi
reziduuri organice de la
industria alimentară, uşoară
13 19 3 17 287 339
şi alte industrii
07 Poluarea cu deşeuri şi
reziduuri agricole şi forestiere 37 65 90 208 245 645
08 Poluarea cu dejecţii animale
34 127 437 12 351 961
09 Poluarea cu dejecţii umane 131 11 33 175
17 Poluarea cu pesticide 440 139 0.09 1.26 580.35
18 Poluarea cu agenţi patogeni
contaminanţi 10 505 117 632
19 Poluarea cu ape sărate (de
la extracţia de petrol) 730 734 430 86 604 2584
20 Poluarea cu petrol de la
extracţie, transport şi 431 288 5 13 737
prelucrare
TOTAL GENERAL 225272 97132 27514 19203.09 32622.26 401743.35
Sursa : Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru pedologie, Agrochimie şi
Protecţia Mediului (I.C.P.A.) şi Oficiile Judeţene de Studii Pedologice şi Agrochimice
(O.J.S.P.A.) 2004-2007
Aceeaşi suprafaţă poate fi afectată de mai multe procese
88
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA PE ANUL 2007
înlocuirea filtrelor uzate, desulfurarea cărbunilor, mai ales în cazul utilizării celor bogaţi în
sulf, recultivarea haldelor etc.
Se remarcă faptul că, în cazul terenurilor arabile, care ocupă 63,38% din suprafaţa
cartată, cele mai multe terenuri se grupează în domeniul claselor de calitate a II-a şi a III-
a. Practic în clasa I de calitate la arabil intră 7,81% din totalul terenurilor, restul claselor
prezentând diferite restricţii. În cazul păşunilor şi al fâneţelor majoritare sunt clasele III-V,
în cel al viilor, clasele II-IV, iar al livezilor, clasele III-V (figura nr. 5.4.1.).
Figura 5.4.1. Repartiţia procentuală după tipul de folosinţă al solurilor din România
89
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA PE ANUL 2007
Tabelul nr. 5.4.2. Suprafaţa terenurilor agricole afectate de diverşi factori limitativi
ai capacităţii productive
Suprafaţa afectată
Denumirea factorului (mii ha)
Total Arabil
Secetă 7.100
Exces periodic de umiditate în sol 3.781
Eroziunea solului prin apă 6.300 2.100
Alunecări de teren 702
Eroziunea solului prin vânt 378 273
Schelet excesiv de la suprafaţa solului 300 52
Sărăturarea solului, 614
din care cu alcalinitate ridicată 223 135
Compactarea secundară a solului datorită lucrărilor
6.500 6.500
necorespunzătoare ("talpa plugului")
Compactarea primară a solului 2.060 2.060
Formarea crustei 2.300 2.300
Rezervă mică-extrem de mică de humus în sol 7.485 4.525
Aciditate puternică şi moderată 3.424 1.867
Asigurarea slabă şi foarte slabă cu fosfor mobil 6.330 3.401
Asigurarea slabă şi foarte slabă cu potasiu mobil 787 312
Asigurarea slabă cu azot 5.110 3.061
Carenţe de microelemente (zinc) 1.500 1.500
Poluarea fizico-chimică şi chimică a solului, din care: 900
- poluarea cu substanţe purtate de vânt 363
- distrugerea solului prin diverse excavări 24
Acoperirea terenului cu deşeuri şi reziduuri solide 18
Sursa: Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru pedologie, Agrochimie şi
Protecţia Mediului (I.C.P.A). Aceeaşi suprafaţă poate fi afectată de unul sau mai mulţi factori
restrictivi.
90
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA PE ANUL 2007
Seceta se poate manifesta pe circa 7,1 milioane ha, din care şi pe cea mai mare
parte a celor 3,2 milioane ha amenajate anterior cu lucrări de irigaţie; în 2006 - 2007 au fost
înregistrate ca fiind afectate de secetă 5.787.720 ha. După datele M.A.D.R. şi din Anuarele
statistice ale României reiese o creştere a suprafeţelor irigate în intervalul 1980 - 1995, după
care s-a înregistrat un declin puternic, ajungându-se ca în 2006, să fie udate doar 335.707
ha.
Excesul periodic de umiditate în sol afectează circa 3,8 milioane ha, din care o
mare parte din perimetrele cu lucrări de desecare-drenaj, care nu funcţionează cu eficienţa
scontată. Periodic sunt inundate o serie de perimetre din areale cu lucrări de indiguire vechi
sau ineficiente, neîntreţinute, înregistrându-se pagube importante prin distrugerea
gospodăriilor, culturilor agricole, şeptelului, a căilor de comunicaţie şi pierderi de vieţi
omenesti.
Eroziunea hidrică este prezentă în diferite grade pe 6,3 milioane ha, din care circa
2,3 milioane amenajate cu lucrări antierozionale, în prezent degradate puternic în cea mai
mare parte; aceasta împreună cu alunecările de teren (circa 0,7 milioane ha) provoacă
pierderi de sol de până la 41,5 t/ha.an.
Eroziunea eoliană se manifestă pe aproape 0,4 milioane ha, cu pericol de extindere,
cunoscând că în ultimii ani s-au defrişat unele păduri şi perdele de protecţie din zone cu soluri
nisipoase, susceptibile acestui proces de degradare. Solurile respective au volum edafic mic,
capacitate de reţinere a apei redusă şi suferă de pe urma secetei, având fertilitate scăzută.
Conţinutul excesiv de schelet în partea superioară a solului afectează circa 0,3
milioane ha.
Sărăturarea solului se resimte pe circa 0,6 milioane ha, cu unele tendinţe de
agravare în perimetrele irigate sau drenate şi iraţional exploatate, sau în alte areale cu
potenţial de sărăturare secundară, care însumează încă 0,6 mil. ha.
Deteriorarea structurii şi compactarea secundară a solului ("talpa plugului") se
manifestă pe circa 6,5 mil. ha; compactarea primară este prezentă pe circa 2 mil. ha terenuri
arabile, iar tendinţa de formare a crustei la suprafaţa solului, pe circa 2,3 mil ha.
Starea agrochimică, analizată pe 66% din fondul agricol, prezintă următoarele
caracteristici nefavorabile: aciditate puternică şi moderată a solului pe circa 3,4 mil. ha teren
agricol şi alcalinitate moderată-puternică pe circa 0,2 mil. ha teren agricol - menţionăm că în
2007 s-a executat amendarea calcaroasă doar pe 19.222 ha, folosind în medie 4,58 t
materiale /ha; asigurare slabă până la foarte slabă a solului cu fosfor mobil, pe circa 6,3 mil.
ha teren agricol; asigurare slabă a solului cu potasiu mobil, pe circa 0,8 mil. ha teren agricol;
asigurarea slabă a solului cu azot, pe aproximativ 5,1 mil. ha teren agricol; asigurarea extrem
de mică până la mică a solului cu humus pe aproape 7,5 mil. ha teren agricol; carenţe de
microelemente pe suprafeţe însemnate, mai ales carenţe de zinc, puternic resimţite la cultura
porumbului pe circa 1,5 mil. ha.
Poluarea fizico-chimică şi chimică a solului afectează circa 0,9 mil. ha; efecte
agresive deosebit de puternice asupra solului produce poluarea cu metale grele (mai ales Cu,
Pb, Zn, Cd) şi dioxid de sulf, identificată în special în zonele critice Baia Mare, Zlatna, Copşa
Mică. În total, poluarea cu substanţe purtate de vânt afectează 0,363 mil. ha. Deşi, în ultimii
ani, o serie de unităţi industriale au fost închise, iar altele şi-au redus activitatea, poluarea
solului se menţine ridicată în zonele puternic afectate. Poluarea cu petrol şi apă sărată de la
exploatările petroliere, rafinare şi transport este prezentă pe circa 50 000 ha.
Distrugerea solului prin diverse lucrări de excavare afectează circa 24 000 ha,
aceasta constituind forma cea mai gravă de deteriorare a solului, întâlnită în cazul
exploatărilor miniere la zi, ca de exemplu în bazinul minier al Olteniei. Până la sfârşitul
lucrărilor de exploatare vor fi afectate 26.472 ha, din care 15.490 terenuri agricole şi 10.982
ha păduri. Calitatea terenurilor afectate de acest tip de poluare a scăzut cu 1-3 clase, astfel
că unele din aceste suprafeţe au devenit practic neproductive.
Acoperirea solului cu deşeuri şi reziduuri solide a determinat scoaterea din
circuitul agricol a circa 18.000 ha de terenuri agricole.
91
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA PE ANUL 2007
Începând din 1992 s-au efectuat lucrări de teren şi laborator în cadrul “Sistemului de
monitoring al solurilor agricole şi forestiere”, sistem care a fost finanţat în prima etapă de
Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului (1992 - 2000), când s-au efectuat cercetări
în reţeaua naţională de monitoring de nivel I (16x16 km), acoperindu-se astfel întregul teritoriu
al ţării (670 situri agricole şi 274 situri forestiere) - Dumitru şi colab., 2000.
În etapa a doua, 2000 - 2002, s-a efectuat a doua determinare a parametrilor de
monitoring în 197 situri agricole de nivel I în cadrul Programului Relansin.
Începând din 2003 s-au continuat cea de a doua determinare în cadrul reţelei agricole
de nivel I. Astfel au fost parcurse în total cu a doua determinare prin lucrări de teren şi de
laborator, cele 670 situri agricole.
În acelaşi timp s-au efectuat studii la nivel II privind diferite procese de poluare şi
degradare a solurilor.
S-a relansat activitatea de monitorizare a solurilor la nivel local, prin studii pedologice
pe teritorii administrative.
92
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA PE ANUL 2007
A fost determinat pe un număr sporit de situri în etapa a II-a (tabelul nr. 5.5.1.).
În stratul 0 - 25 cm, primele trei clase (foarte mică - mijlocie) deţin o pondere apropiată,
17,6 - 19%, ca şi în clasa mare, cu 10,3%. Ponderi relativ mari deţin clasele foarte mare şi
extrem de mare (cu 17,6% şi respectiv 15,2%). În perioada anterioară, cu un total de 432 cazuri
determinate, ponderi mai mari cuprindeau însă numai siturile din zona necompactat – moderat
compactat şi ceva mai reduse cele din partea a doua a intervalului de valori.
În stratul 25 - 35 cm, numărul de cazuri luate în considerare în etapa I a fost mai mare
decât în stratul 0 - 25 cm cu 110 situri, iar la a doua determinare s-au analizate cu 5 situri mai
puţin , dar oricum mai mult cu 106 situri decât la prima determinare. În acest context a rezultat
o pondere mai scăzută cu 12,83% a clasei de instabilitate foarte mică, o repartiţie
asemănătoare la clasa de instabilitate mică (22,99% din situri, faţă de 23,58%) şi ponderi
crescute diferenţiat la clasele din partea a doua a intervalului. Instabilitate mijlocie au 22,84%
din probele analizate, iar valori ridicate ale IIS, sunt în clasele mare (13,43% ), foarte mare
(16,42%) şi extrem de mare (10,3%).
În stratul 35 - 50 cm, procentul claselor siturilor analizate la cele două determinări este
apropiat de cel din stratul anterior, iar repartiţia acestora pe clase este relativ apropiată.
Ponderi importante deţin clasele de instabilitate mare - extrem de mare, însumând 35,09%
din cazuri faţă de 15,99% în etapa anterioară.
93
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA PE ANUL 2007
94
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA PE ANUL 2007
Conţinutul 199
de fosfor 670/100 61/9,10 119/17,76 232/34,63 146/21,79 75/11,19 37/3,52
5
mobil în
stratul 0- 200
670/100 80/11,94 181/27,01 218/32,54 121/18,06 52/7,76 18/2,69
50cm 4
Conţinutul 199 128/19,1
de potasiu 670/100 12/1,79 42/6,27 204/30,45 208/31,05 76/11,34 -
5 0
mobil în
stratul 0- 200 135/20,1
670/100 28/4,18 48/7,16 172/25,67 206/30,75 81/12,09 -
20cm 4 5
Conţinutul 199 105/15,6
de potasiu 670/100 14/2,09 50/7,46 241/35,97 219/32,69 41/6,12 -
5 7
mobil în
stratul 0- 200 101/15,0
670/100 42/6,27 62/9,25 178/26,57 241/35,97 46/6,87 -
50cm 4 7
Sursa: Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru pedologie, Agrochimie şi
Protecţia Mediului (I.C.P.A).
95
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA PE ANUL 2007
În tabelul nr. 5.5.3. este redată repartiţia pe ţară a siturilor agricole de monitoring
de nivel I pe clase de încărcare cu metale grele totale, sulf solubil, DDT şi HCH totali.
Menţionăm că pentru solurile arabile s-au analizat probe din stratul agrochimic (0 -
20 cm), iar pentru pajişti, din straturile 0 - 10 cm şi 10 - 20 cm, iar ca rezultat s-a operat cu
media celor două straturi.
Tabelul nr. 5.5.3. Repartiţia siturilor agricole de monitoring al solului de nivel I pe clase de
încărcare cu elemente şi substanţe potenţial poluante în stratul 0-20 cm 1)
Denumire Număr/procent situri agricole pe clase de apreciere a încărcării
poluant
Metale grele Anii Nr.situri/ foarte
% normal slab moderat puternic excesiv
(forme puternic
totale)
199 385/57,4 247/36,8
670/100 32/4,78 5/0,75 1/0,15 -
5 6 6
Cupru
200 283/42,2
670/100 337/50,3 45/6,72 4/0,6 1/0,15 -
4 3
199 178/26,6 434/64,8
669/99,85 56/8,36 1/0,15 - -
5 1 7
Plumb
200 392/58,5 226/33,7
670/100 49/7,31 3/0,45 - -
4 1 3
199 518/77,3
670/100 54/8,06 80/11,94 18/2,69 - -
5 1
Zinc
200 512/76,4 107/15,9
670/100 43/6,42 7/1,04 1/0,15 -
4 2 7
96
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA PE ANUL 2007
97
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA PE ANUL 2007
Tabelul nr. 5.5.4. Conţinuturi de metale grele în soluri şi plante din siturile de
monitoring de nivel II din zona poluată Baia Mare – în anul 2006
Situri
Specii Parametri statistici Pb Zn Cu Cd Mn
A. Soluri
Siturile 1-28 Media 0-20 cm 491 301 141 2,7 463
C.N. 1) 20 100 20 1 900
P.a.s. 1) 50 300 100 3 1500
P.i.s. 1) 100 600 200 5 2500
1
) Conform Ord. 756/1997
B. Plante
21 situri Minima 10 52 7 0,34 161
Agrostis Maxima 30 475 10 1,27 608
Festuca Media 22 225 8 0,66 436
Trifolium
C.N. 2) 6-8 16-80 5-15 0,2-0,3 76-95
2
) După Fink (1968), Bergmann şi Neubert (1976), Bergmann (1992), Ghergariu (1980)
98
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA PE ANUL 2007
Tabelul nr. 5.5.5. Conţinuturi medii de metale grele totale şi sulf solubil din haldele
din zona Baia Mare (stratul 0-40 cm) şi dintr-un sol contaminat prin deversare (Săsar 0-20
cm)
Specificaţii Forma Pb Zn Cu Cd S-SO4
Sol Totale 1070 1484 327 10 963
contaminat Mobile 348 271 76 5,57 321
(Sit 29)
Halde Totale
Siturile 30, Minima 427 398 143 1,26 2257
31, 32, 33 Maxima 1830 2302 559 12,75 18482
Sursa: I.C.P.A.
În total, în zona Baia Mare poluarea cu substanţe purtate de aer produsă de cele
două mari unităţi afectează 18.350 ha din care puternic - excesiv 15.300 ha.
Zona Copşa Mică
Zona Copşa Mică este afectată de poluarea cu metale grele totale şi oxizi ai
sulfului.
Cea mai poluată zonă, cu cel puţin unul sau două elemente, este cea cuprinsă în
spaţiul delimitat de siturile amplasate în arealul Micăşasa-Bazna pe aliniamentele nord
est şi sud vest-vest. Restul zonei prezintă o poluare slabă – medie, cu cel puţin unu din
elemenetele Cu, Pb, Zn şi Cd.
În tabelul nr.5.5.6. se prezintă parametri statistici ai poluării solului cu metale grele
şi sulf solubili din 26 situri. Din analiza datelor cuprinse în acest tabel se remarcă
următoarele aspecte: conţinuturile maxime de Cu depăşesc P.a.s., cel de Pb depăşeşte
de peste 7 ori P.i.s., cel de Zn depăşeşte de circa 8 ori P.i.s., iar cel de Cd de circa 5 ori
P.i.s, conţinutul maxim de S-SO4 se situează între C.N. şi P.a.s.
Tabelul 5.5.6. Parametrii statistici ai poluării solului cu metale grele totale şi sulf
solubil în zona Copşa Mică
Adâncimea, cm Parametri Cu Pb Zn Cd S-SO4
0-20 cm Minima 12 20 25 0,5 20
Maxima 165 745 1729 28,5 273
Media 43 159 287 4,3 116
20-40 Minima 15 37 41 0,5 -
Maxima 109 770 1636 25 -
Media 42 209 364 5,5 -
C.N. 20 20 20 1 ≤150
P. a.s. 100 50 100 3 400
P.i.s. 200 100 200 5 1000
Sursa: I.C.P.A.
Comparativ cu zona Baia Mare, reacţia solului în zona Copşa Mică este în general
slab alcalină şi mai rar moderată acidă, astfel că solubilizarea metalelor grele este mai
scăzută. Totuşi pericolul pătrunderii poluanţilor în circuitul trofic se menţine prin
99
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA PE ANUL 2007
Tabelul nr. 5.5.7. Parametrii statistici ai conţinuturilor de metale grele (forme totale)
din straturile 0-10 cm şi 10-20 cm ale solurilor din zona Zlatna
Pb Cu Zn Cd
-1
Parametri mg.kg
statistici
0-10 10-20 0-10 10-20 0-10 0-10
10-20 cm 10-20 cm
cm cm cm cm cm cm
Număr
36 35 36 35 36 35 33 27
probe
Minima 20 10 14 13 52 50 0,057 0.06
Maxima 901 538 589 473 836 754 3,6 3.0
Media 167 80 133 76 224 170 0,71 0.54
1
C.N. 20 20 100 1
P.a.s1 50 100 300 3
1
P.i.s. 100 200 600 5
Sursa I.C.P.A.,
1
) Conform Ordinului nr. 756/1997
100
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA PE ANUL 2007
Tabelul nr. 5.5.8. Parametrii statistici ai conţinuturilor de metale grele în plante din
arealul puternic poluat din zona Zlatna
Pb Cu Zn Cd
Parametri statistici -1
mg.kg
Număr probe 26 26 26 26
Minima 87 51 40 0,50
Maxima 483 478 305 4,40
Media 253 136 146 2,08
CN1 6-8 (5-10) 5-15 (2-20) 16-80 (1-100) 0,2-0,3 (0,1-2,4)
Conţinuturi normale
pentru nutriţia - 5-10 20-100 -
bovinelor2
Sursa I.C.P.A. 1) După Fink (1968), Bergmann şi Neubert (1976), Bergmann (1992),
valorile din paranteză după Alloway şi Ayres (1993); 2 )După Miloş şi Drânceanu (1980)
101
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA PE ANUL 2007
Pe lângă procesele analizate în subcapitolul 5.4.2, după cum s-a prezentat situaţia
factorilor restrictivi în tabelul nr. 5.4.2., la nivel de ţară se estimează că suferă în diferite
grade de pe urma proceselor de pantă următoarele suprafeţe: eroziunea prin apă
6.300.000 ha, prin vânt 378.000 ha, iar alunecările de diverse tipuri se manifestă diferit pe
702.000 ha.
În tabelul nr. 5.6.1. se prezintă inventarul preliminar, efectuat în ultimii 4 ani, al
terenurilor afectate de procese de pantă (eroziune de suprafaţă, de adâncime, alunecări
de teren şi colmatare) din România.
Conform datelor provizorii din tabelul nr. 5.6.1. sunt afectate de diferite procese de
pantă 3.297.787 ha, din care foarte puternic - excesive 567.239 ha.
10. Eroziune de
Soluri
suprafaţă, de 1.074.946 940.720 714.882 378.886 188.353 3.297.787
afectate
adâncime, alunecări
15. Compactare
de procese
primară şi/sau 313.138 372.418 199.382 125.555 181.526 1.192.019
de pantă
secundară
16. Poluare prin
şi alte sedimente produse
2.384 1.818 3.814 138 170 8324
procese de eroziune
(colmatare)
TOTAL 1390.468 1314.956 918.078 504.579 370.049 449.8130
Sursa : Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru pedologie, Agrochimie şi Protecţia
Mediului (I.C.P.A.) şi Oficiile Judeţene de Studii Pedologice şi Agrochimice (O.J.S.P.A.) 2004-2007
102
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA PE ANUL 2007
103
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA PE ANUL 2007
104
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA PE ANUL 2007
105
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA PE ANUL 2007
106
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA PE ANUL 2007
107
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA PE ANUL 2007
REGIUNEA 5 VEST:
În judeţul Arad, deşi acesta deţine o mare suprafaţă de soluri degradate (peste
735.000 ha), în 2007 s-au realizat lucrări de reconstrucţie ecologică pe suprafeţe
restrânse. Aceste lucrări au vizat doar amendarea solurilor acide (reducerea acidifierii
secundare a solului) şi unele lucrări de combatere a eroziunii solurilor.
În judeţul Caraş Severin, au fost întreprinse acţiuni de reconstrucţie ecologică a
terenurilor degradate în perimetrul localităţilor Moldova Nouă, Coronini şi Sicheviţa. S.C.
Pajiştea S.R.L.a executat lucrări de reconstrucţie ecologică forestieră pe terenurile
degradate din perimetrul Halda Veche - Valea Mare Moldova Nouă, pe o suprafaţă de 22
ha. S.C. AM OVIDAN FOREST S.R.L. a executat lucrări de reconstrucţie ecologică
forestieră pe terenuri degradate în trei perimetre: insula Ostrov Moldova Veche (29 ha),
Coronini (8,44 ha) şi Sicheviţa (6,30 ha).
În judeţul Hunedoara lucrările de ecologizare au ca scop refacerea zonei cu
impact semnificativ asupra factorilor de mediu şi încadrarea indicatorilor de calitate ai
acestora în normele stabilite de M.M.D.D.
Între obiectivele ecologizate, cele mai numeroase se găsesc în perimetrele
miniere a căror exploatare a devenit nerentabilă şi au fost declarate închise.
Lucrările de ecologizare sunt finanţate de la bugetul statului român sau prin Banca
Mondială şi cuprind închiderea lucrărilor miniere subterane şi de legătură cu suprafaţa
(puţuri, galerii, suitori etc.), lucrări de ecologizare a zonelor degradate antropic şi lucrări
de monitorizare a factorilor de mediu, atât în perioada de realizare a lucrărilor, cât şi post
închidere.
Pentru executarea lucrărilor prevăzute în proiectele tehnice de închidere şi
ecologizare a minelor, A.P.M. Hunedoara a emis (din 2000 şi până în 2007) 42 de acorduri
de mediu, în conformitate cu prevederile legale, pentru diferite unităţi aparţinând
Companiei Naţionale a Huilei Petroşani şi Companiei Naţionale a Cuprului, Aurului şi
Fierului ″MINVEST″ S.A. Deva. În general, lucrările de ecologizare a depozitelor de
reziduuri miniere şi a incintelor dezafectate constau din următoarele etape principale:
corectarea taluzelor (acolo unde este necesar); curăţirea suprafeţei haldelor/incintelor de
supragabariţi sau de deşeurile inerte rezultate de la demolarea clădirilor/instalaţiilor
specifice; împădurirea haldelor/iazurilor de decantare cu puieţi forestieri de salcâm,
cătină, mesteacăn sau alte specii adaptate zonei; plantarea se face în gropi săpate pe
platformele şi/sau taluzele haldelor/iazurilor, umplute cu pământ de împrumut, în amestec
cu fertilizatori; stabilizarea şi consolidarea taluzelor haldelor/iazurilor cu gărduleţe de
coastă din nuiele, amplasate pe curbele de nivel; înierbarea incintelor dezafectate.
Printre perimetrele miniere ecologizate până în 2007, din judeţul Hunedoara, se
numără minele Petrila Sud, Câmpu lui Neag, Priboi, Valea Arsului (Vulcan), Firizoni,
Lupeni Sud – subteran, Mesteacăn Vest – subteran (aflate în administrarea C.N.H.
Petroşani) şi Boita – Haţeg, Ohaba Ponor, Muncel - subteran, Ruda Brad – subteran,
Ghelar Central Superior, Ghelar Vest.
108
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA PE ANUL 2007
109
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA PE ANUL 2007
tratare ape de mină-dren de calcar, dezafectare clădiri - fără IAZ); plan de refacere a
mediului pentru perimetrul minier Mihai Nepomuc, Firizan, Purcăreş – Mina Ilba (închidere
galerii, reconstrucţie ecologică la 11 halde de steril, staţie de epurare ape de mină, în
incinta Purcăreţ, - fără IAZ); plan de încetare a activităţii la Mina Aurum (închideri lucrări
miniere, ecologizare halde de steril, staţie de epurare ape de mină – 60 l/sec, dezafectări
clădiri)
E.M. Băiuţ: plan de refacere a mediului pentru perimetrul minier Băiuţ – activitatea
de extracţie (închidere galerii, reconstrucţie ecologică la halde de steril, 2 staţii de epurare
ape de mină, dezafectări clădiri – fără IAZ); plan de refacere a mediului pentru perimetrul
minier Băiuţ – activitatea de preparare şi lucrări de reecologizare la iazurile de decantare:
BLOAJA, LEORDA şi Iazul de avarie.
E.M. Cavnic: închiderea şi ecologizarea minei Cavnic - Iazul de decantare Plopiş
Răchiţele.
E.M. Răzoare: plan de încetare a activităţii la Mina Răzoare (închideri galerii,
halde de steril, dezafectare clădiri)- fără Iaz
E.M. Borşa: lucrări de reecologizare şi stabilizare iazuri de decantare D1 şi D2,
lucrări de reducere a riscului la Iazul Novăţ, lucrări de închidere şi ecologizare la Iazul D2,
lucrări de închidere şi ecologizare la Iazurile Colbu I şi Colbu II, închidere şi ecologizare a
minei Gura Băii Superior (închideri galerii, 8 halde de steril, sistem de tratare ape de
mină-dren de calcar, dezafectare clădiri, reconstrucţie ecologică la iazurile de decantare
D1 şi D3) şi plan de încetare a activităţii la perimetrul minier Gura Băii, Măcârlău, Colbu şi
la iazul de decantare NOVĂŢ .
În judeţul Satu Mare, în 2007 au fost efectuate lucrări de ecologizare în situl
contaminat aparţinând de S.C. DRUMURI JUDEŢENE S.A. Satu Mare – Atelierul de
reparaţii auto de pe str. Gorunului nr. 2. Lucrările au fost prevăzute prin avizul de mediu
pentru încetarea activităţii nr. 3 din 06.02.2006 şi au cuprins următoarele: bioremedierea
solului poluat cu produse petroliere prin excavarea solului poluat, tratarea pământului
excavat cu nutrienţi, adaosuri de microorganisme care reduc hidrocarburile la CO 2 şi H2O,
omogenizarea, depozitarea sub formă de prismă a solului şi aerarea naturală prin
mobilizarea prismei, verificarea prin analize de laborator a nivelului de produse petroliere,
refacerea zonei excavate. Foraj de observaţie tubat pentru investigarea şi monitorizarea
calităţii apei freatice – valoarea investiţiei 11.100 euro; decolmatarea reţelei de canalizare
şi a separatorului – valoarea investiţiei 4.500 euro; realizarea platformei de bioremediere,
realizarea proiectului tehnic de execuţie pentru lucrările de depoluare – valoarea
investiţiei 2.700 euro
Lucrările de ecologizare au fost efectuate de societatea S.C. ECOTECH S.R.L. Satu
Mare şi s-au finalizat în luna iunie 2007. Ca urmare a recoltării de probe de sol din zona
contaminată s-a confirmat că solul din zona potenţial contaminată se încadrează în
limitele prevăzute legislaţia în vigoare.
REGIUNEA 7 CENTRU
În judeţul Alba, în cadrul Proiectelor Primăriei Zlatna, cu finanţare externă de cca.
60 milioane euro, s-au realizat următoarele: ecologizarea a cca 2.000 ha de teren din
vecinătatea uzinei vechi de cupru din Zlatna prin demolarea în mare parte a fostei Uzine
de Cupru şi construirea cât mai urgentă a Parcului Industrial Zlatna; construcţia staţiei de
transfer deşeuri, care presupune staţie de sortare deşeuri şi închiderea şi reecologizarea
depozitului vechi de deşeuri, cu punere in funcţiune în 2008; lucrări de reconstrucţie
ecologică a terenurilor dezafectate din arealul perimetrului minier Zlatna.
De asemenea sunt în curs de realizare următoarele: modernizarea spaţiilor de
stocare a dejecţiilor animaliere din zona vulnerabilă Sântimbru pe baza Planului de
Management al dejecţiilor în colaborare cu OSPA Alba; închiderea depozitelor de produse
petroliere din Sebeş, Blaj şi Câmpeni şi a staţiilor Petrom din Şugag, Ocna Mureş, Aiud II
şi Câmpeni, urmată de ecologizarea terenurilor afectate de rezidii petroliere; sistarea
depozitării de deşeuri menajere pe depozitele neconforme de la Sebeş şi Teiuş, urmând
110
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA PE ANUL 2007
111