Sunteți pe pagina 1din 34

RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA PE ANUL 2007

5. Solul

5.1. INTRODUCERE

Solul este definit ca stratul de la suprafaţa scoarţei terestre. Este format din
particule minerale, materii organice, apă, aer şi organisme vii. Este un sistem foarte
dinamic care îndeplineşte multe funcţii şi este vital pentru activitaţile umane şi pentru
supravieţuirea ecosistemelor.
Ca interfaţa dintre pământ, aer şi apă, solul este o resursă neregenerabilă care
îndeplineşte mai multe funcţii vitale: producerea de hrană/biomasă; depozitarea, filtrarea
şi transformarea multor substanţe; sursă de biodiversitate, habitate, specii şi gene;
serveşte drept platformă/mediu fizic pentru oameni şi activităţile umane; sursă de materii
prime, bazin carbonifer şi patrimoniu geologic şi arheologic.

5.2. FONDUL FUNCIAR

5.2.1. Repartiţia fondului funciar al României pe categorii de


folosinţe

În funcţie de destinaţia lor, terenurile se împart în mai multe categorii. Aceste


categorii sunt următoarele: terenuri cu destinaţie agricolă; terenuri cu destinaţie forestieră;
terenuri aflate permanent sub ape; terenuri din intravilan, aferente localităţilor urbane şi
rurale pe care sunt amplasate construcţiile, alte amenajări ale localităţilor, inclusiv
terenurile agricole şi forestiere; terenuri cu destinaţii speciale cum sunt cele folosite
pentru transporturile rutiere, feroviare, navale şi aeriene, plajele, rezervaţiile,
monumentele naturii, ansamblurile şi siturile arheologice şi istorice etc.
Din tabelul nr. 5.2.1. se remarcă faptul că în anul 2006 ponderea principală o
deţineau terenurile agricole (61,79 %), urmate de păduri şi de alte terenuri cu vegetaţie
forestieră (28,34 %). Alte terenuri ocupă 9,87 % din suprafaţa ţării (ape, bălţi, curţi,
construcţii, căi de comunicaţie, terenuri neproductive). Repartiţia terenurilor pe categorii
de folosinţă în anul 2006 este reprezentată în figura nr. 5.2.1.

Tabelul nr. 5.2.1. Repartiţia terenurilor pe categorii de folosinţe în anul 2006


Suprafaţa
Categoria de folosinţă
mii ha %
Terenuri agricole 14.731 61,79
Păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră, din care: 6.754,7 28,34
Păduri 6.272,3 26,31
Construcţii 674,7 2,83
Drumuri şi căi ferate 389,4 1,63
Ape şi bălţi 841,8 3,53
Alte suprafeţe 447,5 1,88
Total 23.839.071 100
Sursa: Institutul Naţional de Statistică (I.N.S.), Anuarul Statistic al României

78
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA PE ANUL 2007

Figura nr. 5.2.1. Repartiţia terenurilor pe categorii de folosinţă în anul 2006

Sursa: Institutul Naţional de Statistică (I.N.S.), Anuarul Statistic al României

În tabelul nr. 5.2.2. şi figura nr. 5.2.2. se prezintă repartiţia terenurilor agricole pe
tipuri de folosinţe în perioada 1999 - 2006.

Tabelul nr. 5.2.2. Repartiţia terenurilor agricole pe tipuri de folosinţe în anul 2006

Suprafaţa
Tipul de folosinţă
ha %
Arabil 9.434.542 64,04
Păşuni 3.334.375 22,64
Fâneţe 1.524.922 10,35
Vii 223.701 1,52
Livezi 231.416 1,45
Total agricol 14.730.956 100
Din care proprietate privată 14.034.040 95,27
Sursa: Institutul Naţional de Statistică (I.N.S.), Anuarul Statistic al României

Figura nr. 5.2.2. Repartiţia terenurilor agricole pe tipuri de folosinţă

79
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA PE ANUL 2007

Sursa: Institutul Naţional de Statistică (I.N.S.), Anuarul Statistic al României

Suprafaţa terenurilor arabile ocupă 64,04% din totalul suprafeţei agricole, iar restul
se repartizează între păşuni (22,64 %), fâneţe (10,35 %), vii (1,52%) şi livezi (1,45%).
Conform datelor din Anuarul Statistic al României - 2007, suprafaţa agricolă a
crescut în 2006 cu 300 ha (0,002%) faţă de anul 1999, suprafaţa arabilă cu 76.500 ha
(0,81%), păşunile cu 11.600 ha (0,34%), fâneţele cu 12.900 ha (0,85%), iar suprafeţele
ocupate de vii şi pepiniere viticole au scăzut cu 57.400 ha (20,42%), de asemenea livezile şi
pepinierele pomicole cu 43.300 ha (16,87%). Aceste date sunt prezentate în figura nr. 5.2.3.

Figura nr. 5.2.3. Evoluţia suprafeţei agricole în perioada 1999 – 2006

Sursa: I.N.S.- Anuarul statistic al României 2007, iar pentru anul 2007 estimări conform
rapoartelor regionale şi judeţene privind starea mediului pe anul 2007

Ca urmare a creşterii indicelui demografic, în ultimii 65 ani, suprafaţa arabilă pe


locuitor a scăzut de la 0,707ha în anul 1930 la 0,44 ha în anul 2006, practic resursele în
cadrul acestei folosinţe fiind epuizate.
În anul 2007 se remarcă retragerea definitivă din circuitul agricol a 14.940,59 ha,
în cadrul celor 41 judeţe şi al Municipiului Bucureşti (tabelul nr. 5.2.3.). Cele mai mari
suprafeţe au fost retrase în judeţele Ilfov (3.176,33), Timiş (2.531,65 ha), Giurgiu
(1.838,06 ha), Dâmboviţa (1.588 ha). La acestea se adaugă scoaterea temporară din
circuitul agricol a 263,73 ha din 25 de judeţe.

Tabelul nr. 5.2.3. Situaţia terenurilor retrase din circuitul agricol în perioada 2005 - 2007
Suprafaţa retrasă temporar (ha) Suprafaţă retrasă definitiv (ha) Total (ha)
263,73 14.940,59 15.2004,32
Sursa: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (M.A.D.R.)

80
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA PE ANUL 2007

5.3. PRESIUNI ALE UNOR FACTORI ASUPRA STĂRII DE CALITATE


A SOLURILOR

5.3.1. Îngrăşăminte

O cerinţă a bunelor practici agricole în scopul protecţiei mediului şi diminuării


fenomenului de poluare a apelor impune ca fiecare producător agricol să aplice
recomandările privind modul de utilizare a substanţelor agrochimice, să cunoască foarte
bine condiţiile de aplicare ale acestora.
O practică de fertilizare raţională trebuie să ţină cont de tipul şi cantităţile de
nutrienţi ce trebuie aplicate în sol la o anumită cultură agricolă, tipul de îngrăşăminte
utilizat ţinând cont de însuşirile solului şi gradul lui de aprovizionare cu elemente nutritive,
de climă şi particularităţile culturii agricole, epocile de aplicare precum şi tehnicile de
aplicare pentru a asigura cultura agricolă cu nutrienţi necesari.
În tabelul nr. 5.3.1. se prezintă situaţia aplicării fertilizanţilor chimici pe solurile
agricole în etapa 1999 - 2007, din care se remarcă o creştere a suprafeţei fertilizate de la
3.640.900 ha la 6.422.910 ha. Cantităţile totale de NPK au crescut de la 35,4 kg la 49 kg
pe terenurile arabile, înregistrând o uşoară scădere în anul 2006 (38,5 kg s.a./ha arabil),
pentru ca în anul 2007 să se producă un uşor reviriment, ajungându-se la 41,1 kg.

Tabelul nr. 5.3.1. Utilizarea îngrăşămintelor chimice în agricultură în perioada 1999 -


2007
Anul Îngrăşăminte chimice folosite (tone N+P2O5+K2O Suprafaţa
substanţă activă) (kg.ha) fertilizată (ha)
N P2O5 K2O Total Arabil Agricol
1999 225.000 93.000 13.000 331.000 35,4 22,5 3.640.900
2000 239.300 88.300 14.600 342.200 36,5 23,0 3.724.578
2001 268.000 87.000 14.000 369.000 39,3 24,8 -
2002 239.000 73.000 14.000 326.000 34,7 22,0 -
2003 252.000 95.000 15.000 362.000 38,5 25,6 -
2004 270.000 94.000 16.000 380.000 40,3 25,8 -
2005 299.135 138.137 24.060 461.392 49,0 31,3 5.737.529
2006 252.201 93.946 16.837 363.000 38,5 24,7 5.388.348
2007 265.487 103.324 18.405 387.000 41,1 26,3 6.422.910
Sursa: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (M.A.D.R.) şi Institutul Naţional de
Statistică (I.N.S.).

Oricum, aceste cantităţi sunt mult mai reduse decât necesarul culturilor, astfel că
acestea consumă din rezerva solului, aşa cum a rezultat şi din datele obţinute în cadrul
reţelei de monitoring de nivel I.
Cantitatea de îngrăşăminte naturale a scăzut cu 19% în perioada 1999 - 2007, iar
suprafaţa pe care s-a aplicat cu 21%.
Cantitatea medie la ha a crescut cu 2%, dar valorile respective indică faptul că în
anul 2006 numai 6,1% din terenurile cultivabile sunt fertilizate cu îngrăşăminte naturale,
ceea ce, coroborat şi cu datele fertilizării minerale, indică faptul că este necesară o
echilibrare a balanţei nutritive a acestor terenuri pentru a se realiza recolte sigure şi
stabile.
În figura nr. 5.3.1. este reprezentată evoluţia utilizării îngrăşămintelor chimice în
perioada 1999 – 2007.

81
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA PE ANUL 2007

Figura nr. 5.3.1. Utilizarea îngrăşămintelor chimice în perioada 1999 - 2007

Sursa: Institutul Naţional de Statistică (I.N.S.), Anuarul Statistic al României

Tabel nr. 5.3.2. şi figura nr. 5.3.2. prezintă cantitatea de îngrăşăminte naturale
aplicate în perioada 1999 – 2007.

Tabelul nr. 5.3.2. Cantitatea de îngrăşăminte naturale aplicate în perioada 1999 – 2007

Ponderea Cantitatea medie la ha


Suprafaţa pe
Total îngrăşăminte suprafeţei
Anul care s-a aplicat
de aplicare la suprafaţa la suprafaţa
aplicată agricolă
t % ha % % kg/ha % kg/ha %
1999 16.685.312 100 680.016 100 6,90 24.537 100 1.129 100
2000 15.812.625 95 674.200 99 6,80 23.454 96 1.068 95
2001 15.327.000 92 1.032 91
2002 15.746.000 94 1.061 94
2003 17.262.000 103 1.173 104
2004 17.749.000 106 1.200 106
2005 16.570.000 99 632.947 93 6,78 26.179 107 1.124 100
2006 14.900.000 89 575.790 85 6,10 25.877 105 1.011 90
2007 13.498.000 81 536.929 79 5,69 25.139 102 916 81
Sursa: I.N.S.- Anuarul statistic al României 2007 şi M.A.D.R. pentru anul 2007

Figura nr. 5.3.2. Cantitatea de îngrăşăminte naturale aplicate în perioada 1999 -


2007

Sursa: I.N.S.- Anuarul statistic al României 2007 şi M.A.D.R. pentru anul 2007

82
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA PE ANUL 2007

Cantitatea medie la ha a crescut cu 2%, dar valorile respective indică faptul că în


anul 2006 numai 6,1% din terenurile cultivabile sunt fertilizate cu îngrăşăminte naturale,
ceea ce, coroborat şi cu datele fertilizării minerale, indică faptul că este necesară o
echilibrare a balanţei nutritive a acestor terenuri pentru a se realiza recolte sigure şi
stabile.

5.3.2. Produse pentru protecţia plantelor (fitosanitare)

Comparativ cu ţările membre ale Uniunii Europene, România nu se găseşte nici


pe departe în situaţia de a fi “saturată” cu produse de uz fitosanitar, consumul mediu în
ţara noastră la hectar de teren arabil scăzând de la 1,18 kg s.a./ha în anul 1999 la 0,74 kg
s.a./ha în anul 2006 (tabelul nr. 5.3.3.). Cantităţile efectiv aplicate la ha au fost mai mari,
ţinând seama de faptul că nu toate culturile înfiinţate în diferite perioade au fost tratate.

Tabelul nr. 5.3.3. Situaţia consumului produselor de protecţie a plantelor în


perioada 1999 - 2007
Anul 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Suprafaţă
arabilă, 9.358,1 9.381,1 9.401,5 9.398,5 9.414,3 9.421,9 9.420,2 9.427,3 9.451,7
mii ha
Consum
total de
pesticide
(tone 10.963,51 8.341,64 8.341,84 8.185,6428 6.898,1520 8.240,5687 6.790,4433 6.994,3475 4.937,803
substanţă
activă din
care:
-
1.548,86 1.343,05 1.674,749 1.225,1853 1.288,3210 2.206,302 968,9147 858,8815 708,393
insecticide
- fungicide 5.475,593 3.959,16 4.289,500 4.385,7010 3.229,21 3.288,961 3.304,7896 3.263,1490 1.856,0320
- erbicide 3.939,057 3.039,43 2.377,575 2.574,3665 2.280,066 2.744,5437 2.513,254 2.857,754 2.352,422
Regulatori
de 0,3900
creştere
Produse
0,56 0,762 3,128 14,5630
biologice
Revin pe 1
ha arabil
1,18 0,89 0,89 0,87 0,73 0,88 0,72 0,74 0,52
Total (kg
s.a.)
din care:
insecticide 0,17 0,14 0,18 0,13 0,137 0,24 0,10 0,09 0,08
fungicide 0,59 0,42 0,46 0,47 0,354 0,35 0,35 0,35 0,20
erbicide 0,422 0,33 0,25 0,27 0,243 0,29 0,27 0,30 0,25
Sursa: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (M.A.D.R.)

Reducerea consumului produselor fitosanitare şi scăderea suprafeţelor şi a


culturilor tratate a fost determinată de reorganizarea şi restructurarea proprietăţilor din
agricultură, concomitent cu creşterea preţurilor la tratamentele fitosanitare.
Gama actuală de produse de uz fitosanitar include peste 300 de substanţe active
din diverse clase de compuşi chimici, gamă care se completează şi se perfecţionează
sistematic, în concordanţă cu cerinţele tot mai severe care se impun şi anume: realizarea
de compuşi noi cu activitate biologică ridicată la doze reduse de utilizare (g/ha) şi cu
impact minim asupra mediului înconjurător; reducerea numărului de stropiri, diminuarea
riscului formării raselor rezistente, creşterea eficacităţii şi lărgirea spectrului de acţiune;
perfecţionarea compoziţiei, a formelor de condiţionare şi a modului de aplicare, în
vederea diminuării impactului asupra sănătăţii oamenilor, animalelor şi a mediului
înconjurător.

83
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA PE ANUL 2007

5.3.3. Soluri afectate de reziduuri zootehnice

Conform inventarelor efectuate, în 1992 - 1998, erau afectate de poluarea cu


reziduuri zootehnice (ape uzate, nămoluri, dejecţii animale) circa 5.000 ha. Ca urmare a
scăderii şeptelului, au scăzut şi cantităţile de poluanţi zootehnici, iar trecerea de la
creşterea animalelor în complexe, la creşterea în gospodării a redus într-o anumită
măsură concentrarea reziduurilor în anumite puncte şi disiparea reziduurilor pe suprafeţe
mai întinse, dar cu o încărcare mai redusă.
Din datele preliminare ale ultimei inventarieri a terenurilor poluate a rezultat doar
suprafaţa de 961 ha ca fiind afectată de reziduuri zootehnice. (Sursa: I.C.P.A. şi Oficiile
Judeţene de Studii Pedologice şi Agrochimice (O.J.S.P.A.) 2004 – 2007).

5.3.4. Situaţia amenajărilor de îmbunătăţiri funciare

Amenajările de îmbunătăţiri funciare sunt administrate în caea mai mare parte de


A.N.I.F. În 2007, comparativ cu 2006, s-au produs următoarele modificări ale suprafeţelor
amenajate şi anume: scăderea suprafeţei brute amenajate cu lucrări de irigaţii cu 1.133
ha şi a celei cu lucrări de desecare cu 2.568 ha; creşterea suprafeţei amenajate cu lucrări
de combaterea eroziunii solului cu 1.676 ha. În tabelul nr. 5.3.4. este prezentată evoluţia
amenajărilor de îmbunătăţiri funciare pe terenurile agricole în perioada 1999 – 2007.

Tabelul nr. 5.3.4. Evoluţia amenajărilor de îmbunătăţiri funciare pe terenurile agricole


în perioada 1999 - 2007

Suprafaţa amenajată Suprafaţa amenajată


Anul pentru irigaţii cu lucrări de desecare - cu lucrări de combatere
drenaj a eroziunii solului
ha % ha % ha %
1999 3.179.796 36,72 3.201.553 36,98 2.276.909 26,3
2000 3.177.512 35,25 3.201.628 36,12 2.485.374 28,03
2001 3.177.207 36,7 3.201.628 36,98 2.278.490 26,32
2002 3.176.283 36,69 3.201.748 36,98 2.279.904 26,33
2003 3.176.252 36,69 3.201.885 36,98 2.280.336 26,34
2004 6.176.632 36,67 3.202.431 36,97 2.281.335 26,36
2005 3.001.091 37,86 2.851.181 35,97 2.074.913 26,17
2006 3.097.309 36,88 3.085.295 36,73 2.216.577 26,39
2007 3.057.047 37,73 2.911.441 35,93 2.134.250 26,34
± -122.749 -290.112 -142.659

Sursa: Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale-

Suprafaţa amenajată cu diverse lucrări în fondul agricol (administrate de A.N.I.F. şi


factori locali) în 2007 însuma 8.108.738 ha, cu 549.520 ha mai puţin decât cea din 1999.
Ponderea principalelor tipuri de amenajări este descrisă în continuare.
Suprafaţa amenajată pentru irigaţii are teoretic o pondere de 37,73% din totalul
amenajărilor, scăzând cu 122.749 ha faţă de cea din 1999.
Suprafaţa amenajată cu lucrări de desecare-drenaj cuprinde 35,93% din totalul
amenajărilor şi a scăzut în 2007 cu 290,112 ha faţă de cea din 1999.
Suprafaţa amenajată cu lucrări antierozionale este de 26,34% din totalul
amenajărilor şi a scăzut în 2007cu 142.659 ha faţă de cea din 1999.

84
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA PE ANUL 2007

Starea amenajărilor menţionate este departe de a fi satisfăcătoare, unele din


acestea nefiind funcţionale din cauza lipsei echipamentelor de exploatare, a neîntreţinerii
diferitelor părţi componente, a lipsei fondurilor de întreţinere şi exploatare. Ca urmare este
necesară reabilitarea şi modernizarea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare. Practic, după
Anuarele statistice, în etapa 2000 - 2007 s-au irigat suprafeţe reduse, cuprinse între
85.000 ha şi 569.100 ha, iar în 2007, 335.707 ha (tabelul nr. 5.3.5.).

Tabelul nr. 5.3.5. Suprafaţa efectiv irigată (cu cel puţin o udare) în perioada 2000 – 2007
Suprafaţă 2000 2001 2002 2004 2005 2006 2007
Ha 85.000 216.100 327.900 569.100 45.719 96.200 335.707
% 100 254 286 670 54 113 395
Sursa: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (M.A.D.R.)

5.3.5. Poluarea solurilor în urma activităţii din sectorul industrial


(minier, siderurgic, energetic etc.)

Calitatea solurilor este afectată în diferite grade de poluarea produsă de diferite


activităţi industriale, aşa cum rezultă din datele obţinute prin inventarierea parţială
efectuată în anii 2004 - 2007 (tabelul nr. 5.3.6.).
În general, prin poluare, în domeniul protecţiei solurilor, se înteţelege orice
dereglare care afectează calitatea solurilor din punct de vedere calitativ şi sau cantitativ.
Gradul de poluare a fost apreciat pe 5 clase, fie în funcţie de procentul de
reducere a recoltei din punct de vedere cantitativ şi/sau calitativ faţă de producţia obţinută
pe solul nepoluat, fie prin depăşirea în diferite proporţii a pragurilor stabilite de legislaţia în
vigoare.
În tabelul nr. 5.3.6. se prezintă evidenţa suprafeţelor afectate de trei categorii de
poluare: poluare industrială şi agricolă; poluarea solurilor prin alte procese naturale şi/sau
antropice.
Poluarea industrială şi agricolă.- în cadrul acestei categorii sunt incluse tipurile de
poluare având codurile 1 - 9 şi 17 - 20, descrise în continuare.
Cod. 01: Poluarea (degradarea) solurilor prin exploatări miniere la zi,
balastiere, cariere
Dintre formele de poluare de acest tip, cea mai gravă este distrugerea solului pe
suprafeţe întinse produsă de exploatarea minieră “la zi” pentru extragerea cărbunelui
(lignit). Ca urmare se pierde stratul fertil de sol, dispar diferite folosinţe agricole şi
forestiere. În judeţul Gorj au fost recultivate 3.333 ha astfel distruse şi urmează să fie
amenajată o suprafaţă de 12.093,5 ha afectate, iar în judeţele Vâlcea şi Mehedinţi sunt
amenajate 318 ha, respectiv 94 ha, urmând să fie recultivate 1.074 ha, respectiv, 466 ha.
Suprafeţe importante sunt afectate de balastiere (circa 1.500 ha), care adâncesc
albiile apelor, producând scăderea nivelului apei freatice şi ca urmare, reducerea
rezervelor de apă din zonele învecinate, dar şi deranjarea solului prin depunerile de
materiale extrase.
După datele preliminare, în total sunt afectate de acest tip de poluare 24.402 ha,
din care excesiv 23.549 ha.
Cod 02: Poluarea cu deponii, halde, iazuri de decantare, depozite de steril de
la flotare, depozite de gunoaie etc.
Creşterea volumului deşeurilor industriale şi menajere ridică probleme deosebite,
atât prin ocuparea unor suprafeţe de teren importante, cât şi pentru sănătatea oamenilor
şi animalelor. Iazurile de decantare în funcţiune pot afecta terenurile înconjurătoare în
cazul ruperii digurilor de retenţie, prin contaminarea cu metale grele, cu cianuri de la
flotaţie, cu alte elemente în exces (cum a fost cazul în anii precedenţi la Baia Mare).
Acelaşi efect îl au iazurile de decantare aflate în conservare (de exemplu la Mina Bălan –
iazul Fagul Cetăţii din judeţul Harghita – unde se păşunează în condiţii de poluare a
solurilor cu metale grele).

85
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA PE ANUL 2007

Din datele inventarierii preliminare rezultă că acest tip de poluare afectează 6.198
ha în 35 judeţe din care 5.396 ha excesiv. Cele mai mari suprafeţe se înregistrează în
judeţele Alba - 373 ha, Băcău – 340 ha, Caraş-Severin - 629 ha, Cluj - 344 ha, Dolj - 670
ha, Harghita - 227 ha, Hunedoara - 736 ha, Maramureş - 617 ha etc.
Cod 03: Poluarea cu deşeuri şi reziduuri anorganice (minerale, materii
anorganice, inclusiv metale, săruri, acizi, baze) de la industrie (inclusiv industria
extractivă).
Se apreciază că acest tip de poluare afectează 862 ha, majoritatea fiind în
judeţele cu activitate minieră, de industrie siderurgică şi de metalurgie neferoasă (Dolj -
150 ha, Galaţi - 177ha, Maramureş - 103 ha, Timiş – 106ha etc.) În prezent, se estimează
că pe total ţară suprafaţa afectată este de peste 4.000 ha.
Cod 04: Poluarea cu substanţe purtate de aer (hidrocarburi, etilenă,
amoniac, doxid de sulf, cloruri, fluoruri, oxizi de azot, compuşi cu plumb etc.).
Acest tip de poluare se produce în jurul unor surse industriale, cum sunt unităţile
de metalurgie neferoase (Romplumb Firiza S.A., Phoenix Baia Mare, Sometra Copşa
Mică, Combinatele Siderurgice Galaţi, Hunedoara etc.), efectele unora fiind resimţite,
chiar după sistarea activităţii (cazul Ampellum Zlatna S.A.). De asemenea, suprafeţe
importante sunt afectate de emisiile din zona combinatelor de îngrăşăminte, de pesticide,
de rafinare a petrolului, cum este cazul în judeţul Bacău, unde sunt afectate slab -
moderat 103.538 ha de terenuri agricole, precum şi al combinatelor de lianţi şi
azbociment. În cazul metalurgiei neferoase (Baia Mare, Copşa Mică, Zlatna) au fost
afectate în diferite grade de conţinutul de metale grele şi de emisia de dioxid de sulf,
198.624 ha, care produc maladii ale oamenilor şi animalelor din zonele învecinate pe o
rază de 20 - 30 km. Solurile sunt afectate de acidifiere, care determină reducerea
cantităţii de elemente nutritive, destructurare, declanşarea proceselor de pantă (eroziune
şi alunecări), uscarea vegetaţiei etc.
Poluarea aerului cu substanţe care produc ploi acide (SO 2, NOx etc.), cum este
cazul combinatelor de îngrăşăminte chimice, termocentralelor etc, afectează calitatea
aerului, mai ales în cazul metalurgiei neferoase; acestea contribuie la acidificarea solurilor
în diferite grade, determinând levigarea bazelor din sol spre adâncime şi reducerea
drastică a conţinutului de elemente nutritive, în special de fosfor mobil.
Un alt tip de poluare cu substanţe purtate de aer este cea produsă de combinatele
de lianţi şi azbociment, care, pe lângă impurificarea aerului, acoperă plantele cu pulberi
conţinând calciu, care în prezenţa apei formează hidroxidul de calciu, determinând
dereglări ale aparatului foliar.
Spulberarea cenuşilor din haldele de termocentrale pe cărbune determină
creşterea concentraţiilor de pulberi în suspensie. Acestea se depun pe soluri
“îmbogăţindu-le” în metale alcaline şi alcaline pământoase, care pot ajunge în apa
freatică în cazul amplasării acestor depozite pe terenuri unde nivelul piezometric este
ridicat.
În total sunt afectate de poluarea cu substanţe purtate de aer 363.093 ha, din care
puternic- excesiv 45.256 ha.
Cod 05: Poluarea cu materii radioactive este semnalată în 4 judeţe (Arad,
Timişoara, Harghita şi Suceava)
Conform datelor preliminare, în total sunt afectate de acest tip de poluare 533 ha,
din care excesiv pe 33 ha. Acest tip de poluare se manifestă în cazul judeţelor Arad,
Braşov, Harghita, Suceava.
Cod .06: Poluarea cu deşeuri şi reziduuri organice de la industria alimentară,
uşoară şi alte industrii afectează 339 ha din care excesiv 287 ha.
Cod 07: Poluarea cu deşeuri şi reziduuri agricole şi forestiere este semnalată
pe 645 ha din care foarte puternic şi excesiv pe 453 ha.
Cod 08: Poluarea cu dejecţii animale
Aceasta constă în dereglarea compoziţiei chimice a solului prin îmbogăţirea cu
nitraţi, care pot avea efecte toxice şi asupra apei freatice. Sunt afectate în diferite grade
91 ha, din care moderat puternic - excesiv 800 ha. În general, prin desfiinţarea a

86
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA PE ANUL 2007

numeroase complexe zootehnice, s-a redus suprafaţa afectată de acest tip de poluare,
care în anii 1992 - 1998 se resimţea pe 5.000 ha, dar s-a disipat pe suprafeţe mai mici, în
cadrul gospodăriilor individuale, iar prin amplasarea depozitelor respective aproape de
sursele de alimentare cu apă, acestea pot fi contaminate.
Cod 09: Poluarea cu dejecţii umane, sondată doar în 4 judeţe, afectează 175
ha, dar ea este prezentă în toate localităţile, mai ales acolo unde nu există reţea de
canalizare.
Cod 17: Poluarea cu pesticide este semnalată doar în câteva judeţe şi
însumează 580 ha din care 490 ha în judeţul Bacău, în jurul Combinatului Chimcomplex;
în general, poluarea este slabă şi moderată.
Cod 18: Poluarea cu agenţi patogeni contaminanţi este semnalată doar în patru
judeţe, 632 ha ,din care moderat pe 505 ha şi excesiv pe 117 ha.
Cod 19: Poluarea cu ape sărate (de la extracţia de petrol) sau asociată şi cu
poluarea cu ţiţei
Prin acest tip de poluare este dereglat echilibrul ecologic al solului şi apelor
freatice pe 2.584 ha, din care puternic - excesiv, pe 1.120 ha. Conţinuturile ridicate de apă
sărată, în cazul unor “erupţii”, schimbă drastic chimismul solurilor, în sensul pătrunderii
sodiului în complexul adsorbtiv, cu efecte toxice pentru plante, apărând flora specifică
sărăturilor şi impurificând apa freatică. În cazul terenurilor în pantă apar alunecări de
teren. De asemenea, poate fi dereglată compoziţia apelor freatice, care alimentează
puţurile din gospodăriile locuitorilor aflate pe teritoriul învecinat.
Cod 20: Poluarea cu petrol de la extracţie, transport şi prelucrare.
Procesele fizice care au loc datorită activităţii de extracţie a petrolului constau în
deranjarea stratului fertil de sol în cadrul parcurilor de exploatare (suprafeţe excavate,
reţea de transport rutier, reţea electrică, conducte sub presiune şi cabluri îngropate sau la
suprafaţa solului etc.). Toate acestea au ca efect tasarea solului, modificări ale
configuraţiei terenului datorate excavării şi în final, reducerea suprafeţelor productive
agricole sau silvice.
Procesele chimice sunt determinate de tipul de poluare: cu petrol sau cu petrol şi
apă sărată (mixtă); poluare ascendentă, descendentă şi suprapusă.
Pe plan naţional predomină poluarea ascendentă, care se datorează, în general,
spargerii unor conducte sub presiune, scurgerile din acestea putând ajunge în pânza
pedofreatică. Capacitatea de reţinere în sol a produselor petroliere depinde de conţinutul
de argilă, acestea putându-se infiltra, în general, până la 70 - 80 cm şi chiar mai mult,
îngreuind procesul de depoluare. Un indicator important care ilustrează reţinerea acestor
produse în sol îl constituie raportul carbon/azot (C/N).
În cele 5 judeţe inventariate (Bacău, Covasna, Gorj, Prahova şi Timiş) sunt
afectate 737 ha, din care puternic afectate 288 ha.

Tabelul 5.3.6. Situaţia generală a solurilor din românia afectate de diferite procese

Cod Denumire Suprafaţa (ha) şi gradul de afectare


Foarte
slab moderat puternic excesiv Total
puternic
0 1 2 3 4 5 6 7
01 Poluare prin lucrări de
excavare la zi
(exploatări miniere la zi, 2 111 255 485 23549 24402
balastiere
cariere, etc.)
02 Poluare cu deponii, halde,
iazuri de
decantare, depozite de steril
de la
247 63 182 310 5396 6198
flotare, depozite de gunoaie
etc.

87
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA PE ANUL 2007

03 Deşeuri şi reziduuri
anorganice
(minerale, materii organice,
inclusiv
metale, săruri, acizi, baze),
10 217 207 50 378 862
de la
industrie (inclusiv industria
extractivă)
04 Poluare cu substanţe purtate
de aer
(hidrocarburi,etilenă, dixid de
sulf,
223749 94090 25611 18030 1615 363095
cloruri, fluoruri, oxizi de azot,
compuşi cu plumb etc.)
05 Poluare cu materii
radioactive
500 33 533
06 Poluare cu deşeuri şi
reziduuri organice de la
industria alimentară, uşoară
13 19 3 17 287 339
şi alte industrii
07 Poluarea cu deşeuri şi
reziduuri agricole şi forestiere 37 65 90 208 245 645
08 Poluarea cu dejecţii animale
34 127 437 12 351 961
09 Poluarea cu dejecţii umane 131 11 33 175
17 Poluarea cu pesticide 440 139 0.09 1.26 580.35
18 Poluarea cu agenţi patogeni
contaminanţi 10 505 117 632
19 Poluarea cu ape sărate (de
la extracţia de petrol) 730 734 430 86 604 2584
20 Poluarea cu petrol de la
extracţie, transport şi 431 288 5 13 737
prelucrare
TOTAL GENERAL 225272 97132 27514 19203.09 32622.26 401743.35
Sursa : Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru pedologie, Agrochimie şi
Protecţia Mediului (I.C.P.A.) şi Oficiile Judeţene de Studii Pedologice şi Agrochimice
(O.J.S.P.A.) 2004-2007
Aceeaşi suprafaţă poate fi afectată de mai multe procese

5.3.6. Poluarea solurilor cu emisii de la termocentralele pe


cărbune

În cadrul tematicii de cercetare abordate în ultimii ani, s-au efectuat determinări


ale caracteriticilor fizice şi chimice ale solurilor din zona de influenţă a unor termocentrale.
Din analiza datelor obţinute se remarcă urmatoarele elemente: poluarea în faza incipientă
a solurilor cu cantităţi mici-moderate de metale grele; o acidificare slabă a solurilor sub
impactul emisiei scăzute de SO2, ca urmare a utilizării lignitului, mai putin bogat în sulf;
efectele poluării cu emisii ale termocentralelor se extind totuşi pe un areal larg, dar cel
mai afectat este cel din jurul unităţii, precum şi din zona haldelor de steril amplasate pe
terenuri, depresionare, cu pericol de pătrundere în apa freatică a metalelor grele şi a
noxelor acide, care prezintă o concentraţie mai ridicată în materialele depozitate. De
exemplu, în zona de influenţă a CET Mintia şi Paroşeni sunt afectate moderat 3.500 ha
terenuri agricole, iar a CET Rovinari şi Turceni circa 30.000 ha afectate slab şi 25.000 ha,
moderat etc.
Deşi, aparent, mai puţin poluante decât metalurgia neferoasă, termocentralele pe
cărbune impun o serie de măsuri şi anume: monitorizarea în continuare a stării de poluare
a solurilor şi vegetaţiei din zonele afectate; retehnologizarea unităţilor respective prin

88
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA PE ANUL 2007

înlocuirea filtrelor uzate, desulfurarea cărbunilor, mai ales în cazul utilizării celor bogaţi în
sulf, recultivarea haldelor etc.

5.4. CALITATEA SOLURILOR

5.4.1. Repartiţia terenurilor pe clase de calitate

Calitatea terenurilor agricole cuprinde atât fertilitatea solului cât şi modul de


manifestare a celorlalţi factori de mediu faţă de plante. Din acest punct de vedere,
terenurile agricole se grupează în 5 clase de calitate, diferenţiate după nota de medie de
bonitare (clasa I – 81-100 puncte. . . clasa a V-a – 1-20 puncte). Clasele de calitate ale
terenurilor dau pretabilitatea acestora pentru folosinţele agricole.
Numărul de puncte de bonitare se obţine printr-o operaţiune complexă de
cunoaştere aprofundată a unui teren, exprimând favorabilitatea acestuia pentru cerinţele
de existenţă ale unor plante de cultură date, în condiţii climatice normale şi în cadrul
folosirii raţionale.
În tabelul nr. 5.4.1. se prezintă încadrarea terenurilor agricole în clase de calitate
după nota de bonitare medie pe ţară, pentru 2006 şi partial 2007, fără aplicarea măsurilor
pedoameliorative.

Tabelul 5.4.1. Încadrarea terenurilor agricole în clase de calitate după nota de


bonitare pe ţară în anul 2006 şi 2007 (parţial)
Suprafaţa
Din care pe clase de calitate
totală cartată
Folosinţa Clasa I Clasa a II-a Clasa a III-a Clasa a IV-a Clasa a V-a
ha/
ha/ ha/ ha/ ha/ ha/
% din total
% din total % din total % din total % din total % din total
agricol
folosinţă folosinţă folosinţă folosinţă folosinţă
2.656.616,8
9.226.377,15 720.381,10 3.420.545,46 1.761.104,81 667.728,94
Arabil 4
63,38 7,81 37,07 19,09 7,24
28,79
4.801.203,74 58.671,33 339.131,02 1.265.862,42 1.933.000,26 1.204.538,71
Păşuni+ 32,98 1,22 7,06 26,37 40,26 25,09
Fâneţe
274.890,84 8.991,50 60.826,01 88.484,06 90.549,08 26.040,19
Vii
1,89 3,27 22,13 32,19 32,94 9,47
254.592,98 1.188,24 23.886,32 80.377,54 113.629,96 35.510,92
Livezi
1,75 0,47 9,38 31,57 44,63 13,95
Total 14.557.064,71
agricol 100
Suprafaţa totală agricolă din evidenţa cadastrală la data 31.12.2005 : 14.741.214 ha.
Sursa: I.C.P.A. (după datele din studiile de bonitare judeţene din banca de date a unităţilor
de sol-teren (BDUST) la ICPA (Vlad şi colab.).

Se remarcă faptul că, în cazul terenurilor arabile, care ocupă 63,38% din suprafaţa
cartată, cele mai multe terenuri se grupează în domeniul claselor de calitate a II-a şi a III-
a. Practic în clasa I de calitate la arabil intră 7,81% din totalul terenurilor, restul claselor
prezentând diferite restricţii. În cazul păşunilor şi al fâneţelor majoritare sunt clasele III-V,
în cel al viilor, clasele II-IV, iar al livezilor, clasele III-V (figura nr. 5.4.1.).

Figura 5.4.1. Repartiţia procentuală după tipul de folosinţă al solurilor din România

89
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA PE ANUL 2007

Sursa: Institutul naţional de Statistică (I.N.S.), Anuarul Statistic al României

5.4.2. Principalele restricţii ale calităţii solurilor


Din inventarierea executată de I.C.P.A. în colaborare cu 37 O.S.P.A., în anii 1994 -
1998, pentru 41 judeţe şi cu alte unităţi de cercetare, pe circa 12 milioane ha de terenuri
agricole, din care pe aproximativ 7,5 milioane ha de teren arabil (circa 80% din suprafaţa
arabilă), calitatea solului este afectată într-o măsură mai mică sau mai mare de una sau
mai multe restricţii. Influenţele dăunătoare ale acestora se reflectă în deteriorarea
caracteristicilor şi a funcţiilor solurilor, respectiv în capacitatea lor bioproductivă dar, ceea
ce este şi mai grav, în afectarea calităţii produselor agricole şi a securităţii alimentare, cu
urmări serioase asupra calităţii vieţii omului.
În tabelul nr. 5.4.2. sunt prezentate date privind suprafaţa terenurilor agricole
afectate de diverşi factori limitativi ai capacităţii productive.

Tabelul nr. 5.4.2. Suprafaţa terenurilor agricole afectate de diverşi factori limitativi
ai capacităţii productive
Suprafaţa afectată
Denumirea factorului (mii ha)
Total Arabil
Secetă 7.100
Exces periodic de umiditate în sol 3.781
Eroziunea solului prin apă 6.300 2.100
Alunecări de teren 702
Eroziunea solului prin vânt 378 273
Schelet excesiv de la suprafaţa solului 300 52
Sărăturarea solului, 614
din care cu alcalinitate ridicată 223 135
Compactarea secundară a solului datorită lucrărilor
6.500 6.500
necorespunzătoare ("talpa plugului")
Compactarea primară a solului 2.060 2.060
Formarea crustei 2.300 2.300
Rezervă mică-extrem de mică de humus în sol 7.485 4.525
Aciditate puternică şi moderată 3.424 1.867
Asigurarea slabă şi foarte slabă cu fosfor mobil 6.330 3.401
Asigurarea slabă şi foarte slabă cu potasiu mobil 787 312
Asigurarea slabă cu azot 5.110 3.061
Carenţe de microelemente (zinc) 1.500 1.500
Poluarea fizico-chimică şi chimică a solului, din care: 900
- poluarea cu substanţe purtate de vânt 363
- distrugerea solului prin diverse excavări 24
Acoperirea terenului cu deşeuri şi reziduuri solide 18
Sursa: Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru pedologie, Agrochimie şi
Protecţia Mediului (I.C.P.A). Aceeaşi suprafaţă poate fi afectată de unul sau mai mulţi factori
restrictivi.

90
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA PE ANUL 2007

Seceta se poate manifesta pe circa 7,1 milioane ha, din care şi pe cea mai mare
parte a celor 3,2 milioane ha amenajate anterior cu lucrări de irigaţie; în 2006 - 2007 au fost
înregistrate ca fiind afectate de secetă 5.787.720 ha. După datele M.A.D.R. şi din Anuarele
statistice ale României reiese o creştere a suprafeţelor irigate în intervalul 1980 - 1995, după
care s-a înregistrat un declin puternic, ajungându-se ca în 2006, să fie udate doar 335.707
ha.
Excesul periodic de umiditate în sol afectează circa 3,8 milioane ha, din care o
mare parte din perimetrele cu lucrări de desecare-drenaj, care nu funcţionează cu eficienţa
scontată. Periodic sunt inundate o serie de perimetre din areale cu lucrări de indiguire vechi
sau ineficiente, neîntreţinute, înregistrându-se pagube importante prin distrugerea
gospodăriilor, culturilor agricole, şeptelului, a căilor de comunicaţie şi pierderi de vieţi
omenesti.
Eroziunea hidrică este prezentă în diferite grade pe 6,3 milioane ha, din care circa
2,3 milioane amenajate cu lucrări antierozionale, în prezent degradate puternic în cea mai
mare parte; aceasta împreună cu alunecările de teren (circa 0,7 milioane ha) provoacă
pierderi de sol de până la 41,5 t/ha.an.
Eroziunea eoliană se manifestă pe aproape 0,4 milioane ha, cu pericol de extindere,
cunoscând că în ultimii ani s-au defrişat unele păduri şi perdele de protecţie din zone cu soluri
nisipoase, susceptibile acestui proces de degradare. Solurile respective au volum edafic mic,
capacitate de reţinere a apei redusă şi suferă de pe urma secetei, având fertilitate scăzută.
Conţinutul excesiv de schelet în partea superioară a solului afectează circa 0,3
milioane ha.
Sărăturarea solului se resimte pe circa 0,6 milioane ha, cu unele tendinţe de
agravare în perimetrele irigate sau drenate şi iraţional exploatate, sau în alte areale cu
potenţial de sărăturare secundară, care însumează încă 0,6 mil. ha.
Deteriorarea structurii şi compactarea secundară a solului ("talpa plugului") se
manifestă pe circa 6,5 mil. ha; compactarea primară este prezentă pe circa 2 mil. ha terenuri
arabile, iar tendinţa de formare a crustei la suprafaţa solului, pe circa 2,3 mil ha.
Starea agrochimică, analizată pe 66% din fondul agricol, prezintă următoarele
caracteristici nefavorabile: aciditate puternică şi moderată a solului pe circa 3,4 mil. ha teren
agricol şi alcalinitate moderată-puternică pe circa 0,2 mil. ha teren agricol - menţionăm că în
2007 s-a executat amendarea calcaroasă doar pe 19.222 ha, folosind în medie 4,58 t
materiale /ha; asigurare slabă până la foarte slabă a solului cu fosfor mobil, pe circa 6,3 mil.
ha teren agricol; asigurare slabă a solului cu potasiu mobil, pe circa 0,8 mil. ha teren agricol;
asigurarea slabă a solului cu azot, pe aproximativ 5,1 mil. ha teren agricol; asigurarea extrem
de mică până la mică a solului cu humus pe aproape 7,5 mil. ha teren agricol; carenţe de
microelemente pe suprafeţe însemnate, mai ales carenţe de zinc, puternic resimţite la cultura
porumbului pe circa 1,5 mil. ha.
Poluarea fizico-chimică şi chimică a solului afectează circa 0,9 mil. ha; efecte
agresive deosebit de puternice asupra solului produce poluarea cu metale grele (mai ales Cu,
Pb, Zn, Cd) şi dioxid de sulf, identificată în special în zonele critice Baia Mare, Zlatna, Copşa
Mică. În total, poluarea cu substanţe purtate de vânt afectează 0,363 mil. ha. Deşi, în ultimii
ani, o serie de unităţi industriale au fost închise, iar altele şi-au redus activitatea, poluarea
solului se menţine ridicată în zonele puternic afectate. Poluarea cu petrol şi apă sărată de la
exploatările petroliere, rafinare şi transport este prezentă pe circa 50 000 ha.
Distrugerea solului prin diverse lucrări de excavare afectează circa 24 000 ha,
aceasta constituind forma cea mai gravă de deteriorare a solului, întâlnită în cazul
exploatărilor miniere la zi, ca de exemplu în bazinul minier al Olteniei. Până la sfârşitul
lucrărilor de exploatare vor fi afectate 26.472 ha, din care 15.490 terenuri agricole şi 10.982
ha păduri. Calitatea terenurilor afectate de acest tip de poluare a scăzut cu 1-3 clase, astfel
că unele din aceste suprafeţe au devenit practic neproductive.
Acoperirea solului cu deşeuri şi reziduuri solide a determinat scoaterea din
circuitul agricol a circa 18.000 ha de terenuri agricole.

5.5. MONITORIZAREA CALITĂŢII SOLURILOR

91
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA PE ANUL 2007

Începând din 1992 s-au efectuat lucrări de teren şi laborator în cadrul “Sistemului de
monitoring al solurilor agricole şi forestiere”, sistem care a fost finanţat în prima etapă de
Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului (1992 - 2000), când s-au efectuat cercetări
în reţeaua naţională de monitoring de nivel I (16x16 km), acoperindu-se astfel întregul teritoriu
al ţării (670 situri agricole şi 274 situri forestiere) - Dumitru şi colab., 2000.
În etapa a doua, 2000 - 2002, s-a efectuat a doua determinare a parametrilor de
monitoring în 197 situri agricole de nivel I în cadrul Programului Relansin.
Începând din 2003 s-au continuat cea de a doua determinare în cadrul reţelei agricole
de nivel I. Astfel au fost parcurse în total cu a doua determinare prin lucrări de teren şi de
laborator, cele 670 situri agricole.
În acelaşi timp s-au efectuat studii la nivel II privind diferite procese de poluare şi
degradare a solurilor.
S-a relansat activitatea de monitorizare a solurilor la nivel local, prin studii pedologice
pe teritorii administrative.

5.5.1. Monitorizarea solurilor agricole la nivel I

Determinările efectuate în cadrul reţelei de nivel I (16x16 km) au permis realizarea


unei dinamici a principalilor parametri de monitoring al solurilor din România.
Indicatorii urmăriţi au fost caracteristicile fizice, chimice şi încărcarea cu elemente şi
substanţe potenţial poluante a solurilor din reţeaua 16x16 km.
Indicatori fizici sunt gradul de tasare (Gt) şi indicele de instabilitate structurală (IIS) pe
trei straturi 0-25 cm; 25-35 cm şi 35-50 cm.
Indicatorii chimici sunt reacţia solurilor (pH în stratul agrochimici 0 - 20 cm şi maxima
în stratul 0 - 50 cm), gradul de saturaţie în baze în straturile 0 - 20 cm şi 0 - 50 cm,
conţinuturile de azot total, humus, fosfor şi potasiu mobil în straturile 0 - 20 cm şi 0 - 50 cm.
Încărcarea cu elemente şi substanţe potenţial poluante este încărcarea siturilor cu
metale grele: (Cu, Pb, Zn, Cd), sulf solubil şi DDT şi HCH totali în stratul 0 - 20 cm.

5.5.1.1. Dinamica unor caracteristici fizice ale solurilor din siturile de


monitoring de nivel I

Dintre caracteristicile fizice se prezintă doi indicatori şi anume: gradul de tasare şi


indicele de instabilitate structurală (tabelul nr. 5.5.1.).
Gradul de tasare (Gt, %, v/v )
În stratul 0 – 25 cm a fost determinat în 609 situri la a doua determinare, faţă de 595
cazuri la prima determinare. Pe clase de afectare situaţia redată în tabelul nr. 5.5.1.indică
faptul că în 2004, o pondere de circa 53% din solurile analizate sunt necompactate, iar restul
sunt fie uşor compactate (24,33%), fie moderat compactate şi puternic compactate (9,25%
respectiv, 4,48%).
Comparaţia între anii 1995 şi 2004 arată faptul că ponderea clasei din domeniul
necompactat-moderat compactat este apropiată, o creştere de 2,69% suferind clasa puternic
compactat faţă de prima determinare.
În stratul 25 - 35 cm, în 2004 s-au determinat în plus probe din 18 situri. Majoritatea
solurilor din acest strat se grupează în 2004 în domeniul necompactat-moderat compactat, cu
uşoare scăderi sau creşteri ale ponderilor din diferite clase. O scădere de circa 2,39% a
înregistrat clasa puternic compactat.
În stratul 35 - 50 cm, din care s-au analizat un număr puţin mai redus de situri decât în
stratul 25 - 35 cm, s-au produs creşteri ale ponderii solurilor necompactate cu 4,51% şi ale
clasei moderat compactat cu 3,04%, faţă de totalul siturilor, iar participări mai reduse apar la
clasa uşor compactat (cu 4,04% mai puţine cazuri).
Indicele de instabilitate (IIS)

92
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA PE ANUL 2007

A fost determinat pe un număr sporit de situri în etapa a II-a (tabelul nr. 5.5.1.).
În stratul 0 - 25 cm, primele trei clase (foarte mică - mijlocie) deţin o pondere apropiată,
17,6 - 19%, ca şi în clasa mare, cu 10,3%. Ponderi relativ mari deţin clasele foarte mare şi
extrem de mare (cu 17,6% şi respectiv 15,2%). În perioada anterioară, cu un total de 432 cazuri
determinate, ponderi mai mari cuprindeau însă numai siturile din zona necompactat – moderat
compactat şi ceva mai reduse cele din partea a doua a intervalului de valori.
În stratul 25 - 35 cm, numărul de cazuri luate în considerare în etapa I a fost mai mare
decât în stratul 0 - 25 cm cu 110 situri, iar la a doua determinare s-au analizate cu 5 situri mai
puţin , dar oricum mai mult cu 106 situri decât la prima determinare. În acest context a rezultat
o pondere mai scăzută cu 12,83% a clasei de instabilitate foarte mică, o repartiţie
asemănătoare la clasa de instabilitate mică (22,99% din situri, faţă de 23,58%) şi ponderi
crescute diferenţiat la clasele din partea a doua a intervalului. Instabilitate mijlocie au 22,84%
din probele analizate, iar valori ridicate ale IIS, sunt în clasele mare (13,43% ), foarte mare
(16,42%) şi extrem de mare (10,3%).
În stratul 35 - 50 cm, procentul claselor siturilor analizate la cele două determinări este
apropiat de cel din stratul anterior, iar repartiţia acestora pe clase este relativ apropiată.
Ponderi importante deţin clasele de instabilitate mare - extrem de mare, însumând 35,09%
din cazuri faţă de 15,99% în etapa anterioară.

Tabelul nr. 5.5.1. Repartiţia siturilor agricole de monitoring al solului de nivel I pe


clase de apreciere a unor caracteristici fizice
Denumire Număr/procent situri agricole pe clase de apreciere a caracteristicii
poluant Nr.situri/ fizice
Anii
Gradul de tasare % uşor moderat puternic
necompactat
(Gt) compactat compactat compactat
-în stratul 0-25 199 595/88,8 359/53,58 162/24,18 62/9,25 12/1,79
cm 5
200 609/90,9 354/52,84 163/24,33 62/9,25 30/4,48
4
-în stratul 25-35 199 601/89,7 200/29,85 209/31,19 121/18,06 71/10,6
cm 5
200 619/92,39 190/28,36 229/34,18 145/21,64 55/8,21
4
-în stratul 35-50 199 596/88,96 142/21,19 221/32,99 147/21,94 86/12,84
cm 5
200 615/91,8 172/25,7 217/32,4 167/24,9 59/8,8
4
Indicele de foarte mică mică mijlocie mare foarte extrem de
instabilitate mare mare
structurală (IIS)
-în stratul 0-25 199 432/64,4 127/18,96 96/14,3 80/11,9 63/9,4 43/6,4 23/3,4
cm 5
200 653/97,46 120/17,91 127/18,96 118/17,61 69/10,3 117/17,46 102/15,22
4
-în stratul 25-35 199 542/80,89 158/23,58 158/23,58 119/17,76 44/6,57 38/5,67 25/3,73
cm 5
200 648/96,43 72/10,75 154/22,99 153/22,84 90/13,43 110/16,42 69/10,3
4
-în stratul 35-50 199 548/81,79 141/21,05 171/25,5 129/19,25 54/8,06 27/4,03 26/3,9
cm 5
200 626/93,4 56/8,36 141/21,03 157/23,43 108/16,12 101/15,07 63/9,4
4
Sursa: Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru pedologie, Agrochimie şi
Protecţia Mediului (I.C.P.A).

93
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA PE ANUL 2007

5.5.1.2. Dinamica unor caracteristici chimice ale solurilor din


siturile de monitoring de nivel I în perioada 1995 - 2004

În cazul acestor parametrii la ambele determinări, numărul de cazuri a fost


asemănător – 670 cu o singură excepţie (conţinutul de humus total – Ht ), în stratul 0 - 50
cm la a doua determinare, mai mic cu un caz, astfel încât comparaţia este semnificativă
(tabelul nr. 5.5.2.).

Tabelul nr. 5.5.2. Dinamica repartiţiei siturilor agricole de monitoring de nivel I pe


clase de apreciere a caracteristicilor chimice

Denumire Număr  procent situri agricole pe clase de apreciere a caracteristicii chimice:


caracteristic
ă
1995
Număr
/
situri foarte
2004 puternic
puternic
moderat slab moderat si foarte
Reacţia şi slab acidă neutră
acidă alcalină alcalină puternic
solului pHH2O puternic
alcalină
acidă-
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
199 195/29,0
670/100 48/7,16 163/24,33 183/27,31 45/6,72 33/4,93 1/0,15
pH în stratul 5 9
0-20 cm 200
670/100 54/8,06 165/24,63 200/29,85 40/5,97 199/29,7 11/1,64 1/0,15
4

pH maxim în 199 218/32,5


670/100 17/2,54 96/14,33 175/26,12 78/11,64 81/12,09 5/0,75
stratul 0-50 5 3
cm
200 235/35,0
670/100 20/2,99 91/13,58 200/29,85 76/11,34 44/6,57 4/0,6
4 7
Gradul de
extrem oligomezo saturat
saturaţie în oligobazic mezobazic eubazic
oligobazic -bazic în baze
baze, V,%
199 216/32,2 286/42,6
Valoare V8.3 670/100 1/0,15 18/2,69 47/7,01 102/15,22 -
5 4 9
în stratul 0-
20 cm 200 225/33,5 169/25,2
670/100 11/1,64 27/4,03 61/9,1 177/26,42 -
4 9 2
Valoare 199 192/28,6 333/49,7
670/100 - 19/2,84 39/5,82 87/12,98 -
medie V8.3 în 5 6 0
stratul o-50 200 308/45,9
cm 670/100 26/3,88 42/6,27 83/12,39 211/31,49 -
4 7
Alte extrem
caracteristici extrem de foarte de mare
foarte mic mic mijlociu mare
chimice mic mare şi
excesiv
Conţinutul 199
670/100 - 76/11,34 172/25,67 313/46,72 98/14,63 11/1,64 -
de azot total 5
în stratul 0- 200
20cm 670/100 - 15/2,24 64/9,55 444/66,27 140/20,9 7/1,04 -
4
Conţinutul 199
670/100 - 143/21,34 220/32,84 269/40,15 35/5,22 3/0,45
de azot total 5
în stratul 0- 200
50m 670/100 - 40/5,97 134/20 446/66,57 49/7,31 1/0,15
4
Conţinutul 199 123/18,3
de fosfor 670/100 72/10,75 78/11,64 186/27,76 158/23,58 53/7,91 -
5 6
mobil în
stratul 0- 200
670/100 47/7,01 143/21,34 206/30,76 158/23,58 90/13,43 26/3,88 -
20cm 4

94
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA PE ANUL 2007

Conţinutul 199
de fosfor 670/100 61/9,10 119/17,76 232/34,63 146/21,79 75/11,19 37/3,52
5
mobil în
stratul 0- 200
670/100 80/11,94 181/27,01 218/32,54 121/18,06 52/7,76 18/2,69
50cm 4
Conţinutul 199 128/19,1
de potasiu 670/100 12/1,79 42/6,27 204/30,45 208/31,05 76/11,34 -
5 0
mobil în
stratul 0- 200 135/20,1
670/100 28/4,18 48/7,16 172/25,67 206/30,75 81/12,09 -
20cm 4 5
Conţinutul 199 105/15,6
de potasiu 670/100 14/2,09 50/7,46 241/35,97 219/32,69 41/6,12 -
5 7
mobil în
stratul 0- 200 101/15,0
670/100 42/6,27 62/9,25 178/26,57 241/35,97 46/6,87 -
50cm 4 7
Sursa: Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru pedologie, Agrochimie şi
Protecţia Mediului (I.C.P.A).

Reacţia solului (pH H2O)


În cazul stratului agrochimic (0 - 20 cm), ponderea siturilor pe clase de apreciere
este relativ apropiată, cu unele excepţii. Majoritatea siturilor (circa 63% faţă de 65% în
primul interval) sunt cantonate în domeniul foarte puternic acid - slab acid, iar restul (37%)
în domeniul neutru - moderat alcalin. Probleme deosebite în cazul solurilor arabile ridică
cele din domeniul de reacţie foarte puternic - puternic acidă care necesită amendamente
calcaroase.
Reacţia maximă a solului în stratul 0 - 50 cm se remarcă printr-o repartiţie a
siturilor asemănătoare a ponderilor pe clase la cele două determinări, cu unele excepţii,
de exemplu, la solurile moderat alcaline a căror pondere a scăzut în favoarea celor slab
alcaline.
În general, în domeniul solurilor puternic acide - slab acide se încadrează circa
46% din solurile analizate, circa 11% sunt soluri neutre, iar restul sunt slab şi moderat
alcaline (35% respectiv 6%).
Gradul de saturaţie cu baze (V 8,3, %)
În stratul 0 - 20 cm, circa 14% din soluri se încadrează în domeniul extrem
oligobazic – oligobazic, iar restul sunt fie mezobazice (circa 26% faţă de 15% în 1995), fie
eubazice şi saturate în baze (59% faţă de 75% în 1995).
În stratul 0 - 50 cm, intervalul de valori se restrânge la domeniul oligobazic -
saturat în baze. Majoritatea solurilor se încadrează în domeniul eubazic - saturat în baze
(76% în 2002 faţă de 78% în 1995 ), iar restul ocupă intervalul oligobazic - mezobazic.
Conţinutul de humus total (Ht, %)
În stratul agrochimic (0 - 20cm), acesta prezintă interes prin ponderea ridicată a
siturilor cu valori extrem de mici - mici (49% din cazuri, majoritatea cu valori mici), iar
valori mijlocii ocupă circa 49% din cazuri, restul având conţinuturi mari - extrem de mari
(circa 11%). Comparativ cu 1995 a crescut ponderea solurilor din domeniul mijlociu -
foarte mare şi a scăzut în mod corespunzător participarea celor din intervalul extrem de
mic - mic.
În stratul 0 - 50 cm, circa 66% din situri ocupă intervalul extrem de mic - mic, faţă
de 75% în 1995 iar restul au, în general, valori mijlocii şi mai puţin mari - extrem de mari
(34% faţă de 25% la prima determinare).
Conţinutul de azot total (Nt, %)
În stratul 0 - 20cm, este majoritar mic în circa 66% din situri (faţă de 46% în trecut)
sau foarte mic - mic, circa 12% din situri (faţă de 37%), iar restul au valori mari şi foarte
mari.
În stratul 0 - 50 cm, domeniul mijlociu ocupă circa 67% din cazuri, faţă de 40% în
1995, iar restul siturilor au fie conţinuturi foarte mici - mici (26% din cazuri faţă de 54% la
prima determinare), fie conţinuturi mari şi foarte mari (peste 7% din situri, faţă de 6% în
1995).

95
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA PE ANUL 2007

Conţinutul de fosfor mobil (Pm, mg·kg-1)


În stratul 0 - 20 cm, în 2006, intervalul de conţinuturi extrem de mici - mici
cuprinde circa 59% din situri, restul fiind încadrat în domeniul mijlociu - extrem de mare,
comparativ cu 1995 când ponderea celor două intervale era aproape egală. S-a produs
deci o creştere cu circa 10% a intervalului de valori extrem de mici - mici, ca urmare a
scăderii cantăţilor de fertilizanţi aplicaţi.
În stratul 0 - 50 cm a crescut ponderea siturilor din primul interval cu circa 10% din
numărul siturilor, ajungând la peste 71%, faţă de 61%, astfel că intervalul mijlociu - extrem
de mare ocupă circa 29%. Ponderea cea mai ridicată o au siturile cu conţinuturi mic şi
foarte mic (circa 60% din numărul total de situri, faţă de 1995, când era de 52%).
Conţinutul de potasiu mobil (Km, mg·kg-1)
În stratul 0 - 20cm, Km se menţine practic cu o pondere ridicată a siturilor din al
doilea interval (mijlociu - extrem de mare) circa 64% faţă de 61,5% în 1995 şi o scădere
corespunzătoare cu 1,5% a reprezentării primului interval (extrem de mic - mic).
În stratul 0-50 cm a scăzut cu circa 4% ponderea siturilor din primul interval şi a crescut în
mod corespunzător reprezentarea siturilor cu conţinut mijlociu.
În concluzie cu privire la parametrii chimici sunt de reţinut următoarele:
ponderea ridicată a solurilor cu aciditate puternică - moderată (circa 33% din situri în
stratul agrochimic şi 17% în stratul 0 - 50 cm); ponderea ridicată a solurilor cu conţinut
extrem de mic - mic de humus în stratul 0 - 20 cm (40% din situri), dar şi în stratul 0 - 50
cm (circa 68%); aprovizionarea solurilor cu azot total este bună şi foarte bună doar în
22% din situri în stratul 0 - 20 cm şi în circa 10% în stratul 0 - 50 cm; aprovizionarea slabă
şi foarte slabă cu fosfor mobil în stratul 0 - 20 cm în 59% din situri şi în stratul 0 - 50 cm în
71% din situri; aprovizionarea extrem de slabă - slabă cu potasiu mobil în ambele straturi,
în 37% şi, respectiv, în 42% din situri.

5.5.1.3. Dinamica repartiţiei siturilor de monitoring de nivel I, pe


clase de încărcare a solurilor cu elemente şi substanţe potenţial
poluante (ESPP)

În tabelul nr. 5.5.3. este redată repartiţia pe ţară a siturilor agricole de monitoring
de nivel I pe clase de încărcare cu metale grele totale, sulf solubil, DDT şi HCH totali.
Menţionăm că pentru solurile arabile s-au analizat probe din stratul agrochimic (0 -
20 cm), iar pentru pajişti, din straturile 0 - 10 cm şi 10 - 20 cm, iar ca rezultat s-a operat cu
media celor două straturi.

Tabelul nr. 5.5.3. Repartiţia siturilor agricole de monitoring al solului de nivel I pe clase de
încărcare cu elemente şi substanţe potenţial poluante în stratul 0-20 cm 1)
Denumire Număr/procent situri agricole pe clase de apreciere a încărcării
poluant
Metale grele Anii Nr.situri/ foarte
% normal slab moderat puternic excesiv
(forme puternic
totale)
199 385/57,4 247/36,8
670/100 32/4,78 5/0,75 1/0,15 -
5 6 6
Cupru
200 283/42,2
670/100 337/50,3 45/6,72 4/0,6 1/0,15 -
4 3
199 178/26,6 434/64,8
669/99,85 56/8,36 1/0,15 - -
5 1 7
Plumb
200 392/58,5 226/33,7
670/100 49/7,31 3/0,45 - -
4 1 3
199 518/77,3
670/100 54/8,06 80/11,94 18/2,69 - -
5 1
Zinc
200 512/76,4 107/15,9
670/100 43/6,42 7/1,04 1/0,15 -
4 2 7

96
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA PE ANUL 2007

199 516/77,0 148/22,0


670/100 5/0,75 1/0,15 - -
5 1 9
Cadmiu
200 509/75,9 150/22,3
670/100 10/1,49 1/0,15 -
4 7 9
199 236/35,2 302/45,0 102/15,2
665/99,25 10/1,49 14/2,09 1/0,15
Sulf solubil 5 2 8 2
(S-SO4) 200 486/72,5 174/25,9
668/99,70 9/1,34 1/0,15 -
4 4 7
199 354/52,8 135/20,1
669/99,85 48/7,16 112/16,72 20/2,98 -
5 4 5
DDT total
200 208/31,0
669/99,85 329/49,1 68/10,15 59/8,81 6/0,9 -
4 4
199 480/71,6
669/99,85 97/14,48 55/8,21 34/5,07 3/0,45 -
5 4
HCH total
200 345/51,4 317/47,3
669/99,85 5/0,75 3/0,45 -
4 9 1
1)
Siturile din clasa normal au conţinuturi mai mici sau egale cu valorile normale, iar cele din
clasa puternic poluat depăşesc pragul de intervenţie pentru folosinţe sensibile
Sursa: Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru pedologie, Agrochimie şi
Protecţia Mediului (I.C.P.A).

Încărcarea solurilor cu metale grele (forme totale)


Din cele 7 metale grele analizate în cadrul fiecărui judeţ, au fost luate în
considerare două elemente esenţiale pentru regnurile animal şi vegetal (Cu şi Zn) şi două
elemente neesenţiale care pot influenţa negativ cele două regnuri (Pb şi Cd).
Cuprul
Din totalul de probe analizate (669 situri ), în 2004, 42,23% au conţinut normal
(<20 mg·kg-1), în scădere faţă de 1995 (57,46 % din cazuri). Ca urmare a crescut numărul
cazurilor cu încărcare slabă (50,3% faţă de 36,86%) şi cu încărcare moderată (6,72% faţă
de 4,78%). Doar 4 situri (0,6% din total) au încărcare puternică şi un sit a rămas cu
încărcare foarte puternică.
Plumbul
S-au analizat probe din 669 situri la prima recoltare şi 670 la a doua recoltare. În
2004 a crescut ponderea cazurilor de probe nepoluate (cu conţinut normal), de la 26,61%
la 58,51% şi au scăzut semnificativ probele slab încărcate, de la 64,87% la 33,73%,
precum şi cele moderat încărcate (de la 8,37% la 7,31%). A crescut ponderea clasei cu
încărcare puternică cu 2 cazuri (0,45% faţă de 0,15%). Valorile mai ridicate sunt specifice
în general zonelor cu exploatări miniere şi metalurgie neferoasă (în judeţele Maramureş,
Dâmboviţa, Constanţa).
Zincul
Din cele 670 de situri, 76,42% prezintă conţinuturi normale în 2004 faţă de 77,31%
în 1995. A crescut cu circa 8% ponderea solurilor slab încărcate şi cu circa 0,15% (un sit)
a celor foarte puternic încărcate; cele moderat încărcate au scăzut cu 6%, iar cele
puternic încărcate cu 1,5%.
Cadmiul
Clasa normală are o reprezentativitate majoritară, cu 75,97% faţă de 77,01%,
după care urmează siturile slab încărcate cu 22,39% din cazuri faţă de 22,09% şi
creşterea cu 5 cazuri a solurilor moderat poluate (1,49% faţă de 0,75 % din cazuri). Un
singur sit prezintă încărcare puternică, ca şi în 1995.
Încărcarea cu sulf solubil ( S-SO4 )
Acest parametru fost analizat în prima etapă pentru 665 de cazuri iar în a doua
etapă pentru 668 de situri, iar raportarea s-a făcut la numărul total de cazuri (670).
Majoritatea siturilor prezintă încărcare normală (75,54% din cazuri în 2004, faţă de
35,22% în 1995). În restul claselor a scăzut reprezentarea cu circa 19% la clasa de

97
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA PE ANUL 2007

încărcare slabă, cu 14% la poluare moderată şi cu peste 1% la clasa puternic, iar la


clasele foarte puternic şi excesiv au dispărut cele 15 cazuri (2,09% respectiv 0,15%).
Încărcarea cu reziduuri de insecticide organolcorurate
Aceste substanţe nu se mai utilizează de peste 20 ani, dar se regăsesc în sol.
DDT total se regăseşte la clasa de conţinut normal, cu 31,04% cazuri, faţă de
7,16% în anul 1995. Au scăzut, în acest fel, ponderile celorlalte clase în mod diferenţiat cu
circa 2 - 12%, aşa cum rezultă din determinările efectuate în faza a doua.
HCH total care este mult mai persistent în sol, a înregistrat o pondere sporită la
clasa normal în 2004, de la 14,48% la 51,49% şi în scădere corespunzătoare la celelalte
clase şi anume cu circa 24% cazuri la încărcare slabă, cu 8% la clasa moderat, cu 4,6%
la clasa puternic şi cu 0,45% la clasa foarte puternic (care a dispărut total).

5.5.1.4. Monitorizarea zonelor afectate de diferite procese de


poluare la nivel II

Zona Baia Mare


Din analiza determinărilor pe probe de sol din 28 de situri de nivel II aflate sub
influenţa poluării datorate celor două unităţi industriale (S.C. Romplumb S.A. şi S.C.
CUPROM S.A.), în perioada 1998 - 2006, au reieşit aspectele principale descrise în
continuare, cu privire la încărcarea solurilor cu metale grele - forme totale (tabel nr.
5.5.4.), pentru stratul 0 - 10 cm (1998 – 2000) şi 0 - 20 cm (2003 - 2006).

Tabelul nr. 5.5.4. Conţinuturi de metale grele în soluri şi plante din siturile de
monitoring de nivel II din zona poluată Baia Mare – în anul 2006
Situri
Specii Parametri statistici Pb Zn Cu Cd Mn
A. Soluri
Siturile 1-28 Media 0-20 cm 491 301 141 2,7 463
C.N. 1) 20 100 20 1 900
P.a.s. 1) 50 300 100 3 1500
P.i.s. 1) 100 600 200 5 2500
1
) Conform Ord. 756/1997
B. Plante
21 situri Minima 10 52 7 0,34 161
Agrostis Maxima 30 475 10 1,27 608
Festuca Media 22 225 8 0,66 436
Trifolium
C.N. 2) 6-8 16-80 5-15 0,2-0,3 76-95
2
) După Fink (1968), Bergmann şi Neubert (1976), Bergmann (1992), Ghergariu (1980)

Conţinutul mediu de Cu în sol în 2006 se situa peste pragul de alertă pentru


folosinţe sensibile - P.a.s. (147 mg.kg-1 faţă de 100 mg.kg-1), iar valoarea maximă depăşea
pragul de intervenţie pentru folosinţe sensibile - P.i.s. (627 mg.kg-1 faţă de 200 mg.kg-1).
Conţinutul mediu de Pb în sol depăşea cu mult pragul de intervenţie pentru
folosinţe sensibile (491 mg.kg-1, faţă de 100 mg.kg-1), iar valoarea maximă depăşea de 2,8
ori pragul de intervenţie pentru folosinţe mai puţin sensibile (P.i.s.).
Conţinutul mediu de Zn în sol era egal cu pragul de alertă pentru folosinţe
sensibile (301 mg.kg-1, faţă de 300 mg.kg-1), iar valoarea maximă depăşea de 2,8 ori
valoarea pragului de intervenţie pentru folosinţe sensibile.
Conţinutul mediu de Cd se situa sub P.a.s. (2,7 mg.kg -1 faţă de 3 mg.kg-1), iar
maxima depăşea de peste 3 ori P.i.s. (16,6 mg.kg-1faţă de 5 mg.kg-1).
Conţinuturile ridicate de metale grele din stratul 0 - 20 cm în 2006 indică creşterea
acestora în ultimii ani.

98
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA PE ANUL 2007

Determinările efectuate în 2006 în situl 29 Săsar, aflat sub impactul deversării de


la S.C. Aurul (Transgold), precum şi în celelalte situri, au scos în evidenţă conţinuturi
ridicate de metale grele. Acest lucru este valabil pentru toate arealele intens poluate.
Conţinutul de metale grele din sol, în condiţii de solubilitate ridicată a acestora şi
în asociere cu depunerea pe plante a poluanţilor purtaţi de aer, determină pericol iminent
de contaminare a animalelor şi a oamenilor care consumă produsele din arealele
respective (tabelul nr. 5.5.5.).
O concentraţie ridicată de metale grele există şi în halde (siturile 30-34, atât în
straturile 0-10, 10-20, cât şi 20-40 cm (tabelul nr. 5.5.5.).

Tabelul nr. 5.5.5. Conţinuturi medii de metale grele totale şi sulf solubil din haldele
din zona Baia Mare (stratul 0-40 cm) şi dintr-un sol contaminat prin deversare (Săsar 0-20
cm)
Specificaţii Forma Pb Zn Cu Cd S-SO4
Sol Totale 1070 1484 327 10 963
contaminat Mobile 348 271 76 5,57 321
(Sit 29)
Halde Totale
Siturile 30, Minima 427 398 143 1,26 2257
31, 32, 33 Maxima 1830 2302 559 12,75 18482
Sursa: I.C.P.A.

În total, în zona Baia Mare poluarea cu substanţe purtate de aer produsă de cele
două mari unităţi afectează 18.350 ha din care puternic - excesiv 15.300 ha.
Zona Copşa Mică
Zona Copşa Mică este afectată de poluarea cu metale grele totale şi oxizi ai
sulfului.
Cea mai poluată zonă, cu cel puţin unul sau două elemente, este cea cuprinsă în
spaţiul delimitat de siturile amplasate în arealul Micăşasa-Bazna pe aliniamentele nord
est şi sud vest-vest. Restul zonei prezintă o poluare slabă – medie, cu cel puţin unu din
elemenetele Cu, Pb, Zn şi Cd.
În tabelul nr.5.5.6. se prezintă parametri statistici ai poluării solului cu metale grele
şi sulf solubili din 26 situri. Din analiza datelor cuprinse în acest tabel se remarcă
următoarele aspecte: conţinuturile maxime de Cu depăşesc P.a.s., cel de Pb depăşeşte
de peste 7 ori P.i.s., cel de Zn depăşeşte de circa 8 ori P.i.s., iar cel de Cd de circa 5 ori
P.i.s, conţinutul maxim de S-SO4 se situează între C.N. şi P.a.s.

Tabelul 5.5.6. Parametrii statistici ai poluării solului cu metale grele totale şi sulf
solubil în zona Copşa Mică
Adâncimea, cm Parametri Cu Pb Zn Cd S-SO4
0-20 cm Minima 12 20 25 0,5 20
Maxima 165 745 1729 28,5 273
Media 43 159 287 4,3 116
20-40 Minima 15 37 41 0,5 -
Maxima 109 770 1636 25 -
Media 42 209 364 5,5 -
C.N.  20  20  20 1 ≤150
P. a.s. 100 50 100 3 400
P.i.s. 200 100 200 5 1000
Sursa: I.C.P.A.

Comparativ cu zona Baia Mare, reacţia solului în zona Copşa Mică este în general
slab alcalină şi mai rar moderată acidă, astfel că solubilizarea metalelor grele este mai
scăzută. Totuşi pericolul pătrunderii poluanţilor în circuitul trofic se menţine prin

99
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA PE ANUL 2007

depunerea acestora pe plante şi consumarea acestora de animale sau prin consumul


uman de plante (salată, legume etc.).
În total, în zona Copşa Mică este afectată de poluarea cu substanţe purtate de aer
o suprafaţă agricolă de 149.465 ha, din care puternic - excesiv 18.638 ha, moderat
44.835 ha şi slab 86.000 ha.
Zona Zlatna
Una din marile unităţi industriale poluatoare cu metale grele a fost şi S.C.
Ampellum Zlatna S.A. din judeţul Alba, care a fost închisă în 2004. Efectele activităţii
acestei unităţi au fost urmărite de-a lungul timpului, acumulându-se o serie de date
interesante, care au permis stabilirea gradului de periculozitate a acestui tip de poluare. În
cele ce urmează se prezintă câteva date de caracterizare a poluării şi a efectelor acesteia
în 2004, efecte care se vor resimţi în anii următori, dacă nu se vor aplica măsuri de
redresare a solurilor.
Aria cercetării s-a întins pe o suprafaţă de circa 48.000 ha, situate de-a lungul Văii
Ampoiului, între localităţile Budeni şi Alba Iulia, la 23 km de sursa de poluare.
În tabelul nr. 5.5.7. se prezintă parametrii statistici ai conţinuturilor de metale grele
(Cu, Pb, Zn şi Cd) în zona analizată.

Tabelul nr. 5.5.7. Parametrii statistici ai conţinuturilor de metale grele (forme totale)
din straturile 0-10 cm şi 10-20 cm ale solurilor din zona Zlatna
Pb Cu Zn Cd
-1
Parametri mg.kg
statistici
0-10 10-20 0-10 10-20 0-10 0-10
10-20 cm 10-20 cm
cm cm cm cm cm cm
Număr
36 35 36 35 36 35 33 27
probe
Minima 20 10 14 13 52 50 0,057 0.06
Maxima 901 538 589 473 836 754 3,6 3.0
Media 167 80 133 76 224 170 0,71 0.54
1
C.N. 20 20 100 1
P.a.s1 50 100 300 3
1
P.i.s. 100 200 600 5
Sursa I.C.P.A.,
1
) Conform Ordinului nr. 756/1997

Din acest tabel se remarcă aspectele descrise în continuare.


În cazul Pb în stratul 0 - 10 cm, media aritmetică a valorilor determinate depaşeşte
de peste 3 ori pragul de alertă pentru folosinţe sensibile (P.a.s.). Conţinutul maxim
depăşeşte de 9 ori pragul de intervenţie pentru folosinţe sensibile (P.i.s.). Deşi
conţinuturile de Pb scad în stratul 10 - 20 cm, acestea rămân destul de mari comparativ
cu P.a.s.
În cazul Cu, în stratul 0 - 10 cm, valoarea medie depăşeşte cu 33% P.a.s., iar
valoarea maximă depăşeşte de circa 3 ori P.i.s. şi în stratul 10 - 20 cm, valorile
concentraţiei Cu rămân ridicate, maxima depăşind de 2,37 ori P.i.s.
În cazul Zn, în stratul 0 - 10 cm, valoarea medie depăşeşte de peste 2,2 ori
conţinutul normal, iar cea maximă depăşeşte cu 39% P.i.s., iar în stratul următor cu 26%.
În cazul Cd, valoarea maximă în stratul 0 - 10 cm depaşeşte cu 20 % P.a.s., iar în
stratul 10 - 20 cm, valoarea maximă este egală cu acest prag.
Acumularea metalelor grele în sol sub formă de sulfuri, ca şi efectul ploilor acide
din zonă determinată de emisia SO2, a dus la acidificarea solului (pH sub 5,5), la

100
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA PE ANUL 2007

degradarea structurii, la scăderea conţinuturilor de elemente nutritive (în special de fosfor


mobil), la degradarea covorului vegetal, la erodarea solului şi apariţia alunecărilor de
teren.
Se cunoşte faptul că Zn şi Cu sunt elemente esenţiale pentru regnurile animal şi
vegetal, iar Pb şi Cd sunt neesenţiale, dar toate dăunează celor două regnuri în condiţiile
depăşirii concentraţiei normale. În condiţiile acidificării solului are loc o reducere a
efectivelor şi speciilor de bacterii, în special a celor amonificatoare şi în paralel, o
proliferare a ciupercilor microscopice.
Prezenţa metalelor grele în sol în concentraţiile menţionate şi în condiţii favorabile
de solubilizare, determină translocarea acestora în plante.
În tabelul nr. 5.5.8. se prezintă parametrii statistici ai conţinuturilor de metale grele
din plantele din pajişti şi din culturi agricole din zona puternic poluată situată în jurul S.C.
Ampellum Zlatna S.A.

Tabelul nr. 5.5.8. Parametrii statistici ai conţinuturilor de metale grele în plante din
arealul puternic poluat din zona Zlatna
Pb Cu Zn Cd
Parametri statistici -1
mg.kg
Număr probe 26 26 26 26
Minima 87 51 40 0,50
Maxima 483 478 305 4,40
Media 253 136 146 2,08
CN1 6-8 (5-10) 5-15 (2-20) 16-80 (1-100) 0,2-0,3 (0,1-2,4)
Conţinuturi normale
pentru nutriţia - 5-10 20-100 -
bovinelor2
Sursa I.C.P.A. 1) După Fink (1968), Bergmann şi Neubert (1976), Bergmann (1992),
valorile din paranteză după Alloway şi Ayres (1993); 2 )După Miloş şi Drânceanu (1980)

Valorile minime ale Pb, Cu şi Cd depăşesc cu mult conţinuturile normale, inclusiv


cele privind nutriţia bovinelor, iar cele maxime ale Cu şi Pb depăşesc de 50 - 60 ori aceste
conţinuturi, iar ale Cd de circa 15 ori. De asemenea în cazul Zn, valoarea maximă
depăşeşte C.N. de cel puţin 3 ori.
Concentraţiile ridicate de metale grele din zonele analizate determină pătrunderea
în circuitul trofic a elementelor menţionate, prin lanţul sol-plantă-animal-om.
Luând în considerare starea de poluare a solurilor din cele trei zone menţionate se
impune aplicarea unor măsuri de reabilitare a terenurilor afectate de poluarea cu metale
grele, după care se vor analiza din nou parametri urmăriţi până în prezent.
În cadrul judeţelor se execută studii pedologice la nivel de teritoriu comunal,
determinându-se în principal clasele de calitate a solurilor, iar rezultatele se centralizează
la fiecare judeţ şi se transmit la I.C.P.A. pentru Banca de date a unităţilor de sol-teren
(B.D.U.S.T.) (tabelul nr. 5.4.1.), precum şi date privind diferite procese, cum sunt:
alunecările de teren, terenurile inundabile, excesul de apă din stagnarea apei sau din apă
freatică, terenuri erodate în suprafaţă şi în adâncime, alunecări etc. De asemenea, se
stabilesc măsurile care trebuie aplicate pentru reducerea deficienţelor întâlnite în fiecare
teritoriu administrativ abordat.
În momentul de faţă lucrările privind aceşti indicatori sunt în curs de execuţie,
periodicitatea determinărilor fiind de 10 ani.

5.6. ZONE CRITICE SUB ASPECTUL DEGRADĂRII SOLURILOR

5.6.1.Inventarul terenurilor afectate de diferite procese

101
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA PE ANUL 2007

Pe lângă procesele analizate în subcapitolul 5.4.2, după cum s-a prezentat situaţia
factorilor restrictivi în tabelul nr. 5.4.2., la nivel de ţară se estimează că suferă în diferite
grade de pe urma proceselor de pantă următoarele suprafeţe: eroziunea prin apă
6.300.000 ha, prin vânt 378.000 ha, iar alunecările de diverse tipuri se manifestă diferit pe
702.000 ha.
În tabelul nr. 5.6.1. se prezintă inventarul preliminar, efectuat în ultimii 4 ani, al
terenurilor afectate de procese de pantă (eroziune de suprafaţă, de adâncime, alunecări
de teren şi colmatare) din România.
Conform datelor provizorii din tabelul nr. 5.6.1. sunt afectate de diferite procese de
pantă 3.297.787 ha, din care foarte puternic - excesive 567.239 ha.

Tabelul nr. 5.6.1. Situaţia preliminară a suprafeţelor afectate de


diferite procese de pantă (eroziune, alunecări) pe ţară
Denumire Suprafaţa (ha) şi gradul de afectare
generală a Cod Total
proceselor slab moderat puternic foarte excesiv

10. Eroziune de
Soluri
suprafaţă, de 1.074.946 940.720 714.882 378.886 188.353 3.297.787
afectate
adâncime, alunecări
15. Compactare
de procese
primară şi/sau 313.138 372.418 199.382 125.555 181.526 1.192.019
de pantă
secundară
16. Poluare prin
şi alte sedimente produse
2.384 1.818 3.814 138 170 8324
procese de eroziune
(colmatare)
TOTAL 1390.468 1314.956 918.078 504.579 370.049 449.8130
Sursa : Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru pedologie, Agrochimie şi Protecţia
Mediului (I.C.P.A.) şi Oficiile Judeţene de Studii Pedologice şi Agrochimice (O.J.S.P.A.) 2004-2007

Faţă de suprafaţa totală afectată, menţionată anterior, suprafaţa totală rezultată


este mai redusă, ţinând seama de faptul că au fost parcurse cu lucrări de cartare decât o
parte din fondul funciar agricol, astfel că este de aşteptat ca suprafeţele finale să se
aproprie de suprafeţele iniţiale, fiind totuşi mai reduse cu suprafeţele cedate fondului
forestier. Pe de altă parte, este posibil ca pădurile retrocedate situate pe terenuri înclinate
să fie candidate la o extindere a terenurilor degradate, prin aceste procese.
Alte procese naturale şi/sau antropice care afectează calitatea solurilor:
compactarea primară şi/sau secundară, inventariată pe 1.192.019 ha, din care foarte
puternic şi excesiv pe 307.081 ha; poluarea produsă prin sedimente datorită eroziunii
(colmatare) (cod 16), semnalată în 8 judeţe pe 8.324 ha, din care puternică pe 3.814 ha,
foarte puternică şi excesivă pe 308 ha.
În cazul eroziunii de suprafaţă (prin apă pentru solurile situate pe versanţi) gradul
de afectare se determină prin grosimea orizonturilor de suprafaţă sau a celor subiacente,
conform indicatorului nr. 20 din M.E.S.P. (1987). În cazul eroziunii de adâncime se ţine
seama de forma şi adâncimea organismului torenţial. Alunecările se grupează pe tipuri,
conform indicatorului 38 din M.E.S.P. 1987, şi anume: alunecări în brazde, în valuri, în
trepte, cu movile, curgătoare sau prăbuşiri de mal şi pe grade de afectare (stabilizat,
semistabilizat sau active)

5.6.2 Inventarul siturilor contaminate

La sfârşitul anului 2006, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a realizat un


inventar al zonelor contaminate la nivel national, pe baza datelor existente în evidenţele
agenţiilor regionale şi judeţene pentru protecţia mediului.
Din datele cuprinse în acest inventar rezultă că la nivel naţional există 1.339 situri
contaminate având o suprafaţă totală de 99.297,38 ha(cca. 993 km2).

102
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA PE ANUL 2007

Repartizarea acestora în cadrul celor 8 regiuni de dezvoltare este prezentată în


tabelul nr. 5.6.2.

Tabelul nr. 5.6.2. Situaţia siturilor contaminate şi a suprafeţelor acestora pe regiuni


Nr.crt. REGIUNEA/A.R.P.M. Nr. situri situri contaminate Suprafaţa (ha).
1 1-Nord-Est- Bacău 155 949.82
2 2- Sud-Est- Galaţi 395 3176.85
3 3- Sud-Muntenia- Piteşti 150 8842.76
4 4- Sud –Vest Oltenia- Craiova 229 3242.36
5 5- Vest- Timişoara 190 2419.62
6 6- Nord-Vest –Cluj-Napoca 92 2947.48
7 7- Centru -Sibiu 107 71542.12
8 8- Bucureşti - Ilfov 21 6176.37
Total 1339 99297.38
Sursa: Date din evidenţele A.P.M. şi A.R.P.M.

Situaţia privind numărul de situri contaminate şi suprafaţa estimată a acestora


după natura activităţii poluatoare este prezentată în tabelul nr. 5.6.3. Distribuţia siturilor
contaminate pe domenii de activitate este reprezentată în figura nr. 5.6.1.

Tabelul nr. 5.6.3. Lista siturilor contaminate pe domenii de activitate


Nr. crt. Domenii de activitate Nr.situri Suprafaţa (ha)
1 Industria energetică 38 4317.14
2 Industria petrolieră 330 2268.48
3 Industria minieră 197 4250.97
4 Industria chimică 42 2215.75
5 Industria petrochimică 14 736,41
6 Industria metalurgică 43 71380.75
7 Industria const.de maşini 9 13.16
8 Industria mat.de construcţie 6 204.51
9 Industria sticlei 3 0.64
10 Industria celulozei şi hărtiei 7 2.21
11 Industria textilă 1 0.5
12 Industria alimentara 5 15.48
13 Activitati agricole 25 12676.42
14 Depozite deşeuri comunale 430 639.32
15 Depozite deşeuri municipale 180 1269.62
16 Alte activităţi 9 32.43
TOTAL 1339 99287.38
Sursa: Date din evidenţele A.P.M. şi A.R.P.M.

Figura nr. 5.6.1. Distribuţia siturilor contaminate pe domenii de activitate

103
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA PE ANUL 2007

Sursa: A.N.P.M. prin A.P.M. şi A.R.P.M.

5.7. ACŢIUNI PENTRU RECONSTRUCŢIA ECOLOGICĂ A


TERENURILOR DEGRADATE ŞI PENTRU AMELIORAREA STĂRII DE
CALITATE A SOLURILOR

5.7.1. Modalităţi de investigare

La baza investigării şi evaluării diferitelor procese de degradare stau studiile


pedologice, executate de Oficiile judeţene de studii pedologice şi agrochimice, conform
legislaţiei în vigoare.
Studiile pedologice sunt aprobate de comisii de avizare, din care fac parte şi
specialişti din cadrul Institutului Naţional de Cercetare pentru Pedologie, Agrochimie şi
Protecţia mediului (I.C.P.A.).
În noiembrie 2007 a intrat în vigoare H.G. nr. 1408 privind modalităţile de
investigare şi evaluare poluării solului şi subsolului. Această hotărâre reglementează
modalitățile de investigare și evaluare a poluării solului și subsolului, în scopul identificării
prejudiciilor aduse acestora și stabilirii responsabilităților pentru refacerea mediului
geologic. Investigarea solului şi subsolului pentru evaluarea contaminării se realizează
prin metode specifice geologice, hidrogeologice, geochimice și geofizice şi pedologice.

5.7.2. Reconstrucţia ecologică a solurilor

În cadrul lucrărilor de reconstrucţie ecologică a solurilor afectate de diferite


procese trebuie avute în vedere măsuri generale şi măsuri specifice solurilor agricole şi
forestiere.
Măsurile cu caracter general vor viza: aplicarea rezultatelor cercetării în
domeniul ştiinţei solurilor şi al studiului ecosistemelor, reanalizarea structurii folosinţelor,
stabilirea măsurilor de prevenire şi reducere a degradării solurilor, constituirea
perimetrelor de ameliorare, continuarea monitorizării stării de calitate a solurilor.
Măsurile specifice solurilor agricole au în vedere obiectivele generale descrise
în continuare, cuprinse în Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului şi în
strategia în domeniu. Aceste obiective sunt: retehnologizarea amenajărilor de îmbunătăţiri
funciare, care urmăreşte refacerea şi modernizarea lucrărilor de irigaţii din arealele cu

104
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA PE ANUL 2007

cerinţe stringente (2 milioane ha), a amenajărilor antierozionale de pe 2,5 milioane ha şi


extinderea acestora, modernizarea lucrărilor de apărare - îndiguire şi desecări, executate
până în prezent pe 2,8 milioane ha şi extinderea acestora conform cerinţelor,
modernizarea lucrărilor de ameliorare a terenurilor sărăturate, a nisipurilor şi a solurilor
nisipoase - refacerea stării fizice a solurilor prin afânarea adâncă pe 6,5 milioane ha şi
combaterea crustei pe 750 mii ha.; corectarea reacţiei solului pe circa 2,3 milioane ha,
refacerea rezervei de materie organică pe minimum 5,3 milioane ha şi a celei de
elemente nutritive (în special de fosfor şi microelemente); prevenirea şi reducerea poluării
chimice a solurilor cu metale grele, sulf, fluor, reziduuri petroliere, pesticide etc,
definitivarea şi aplicarea tehnologiilor de reconstrucţie a terenurilor afectate; prevenirea şi
reducerea poluării solului cu deşeuri, reziduuri lichide şi nămoluri şi elaborarea de
tehnologii pentru valorificarea unora din aceste produse ca apă de irigaţie, fertilizanţi sau
amendament; retehnologizarea exploatărilor miniere la zi, precum şi modernizarea şi
aplicarea tehnologiilor de reconstrucţie ecologică a solurilor distruse; elaborarea şi
aplicarea tehnologiilor moderne de haldare a deşeurilor şi a reziduurilor solide (fosfogips,
cenuşă de termocentrală, steril etc), precum şi a celor de transformare a acestora în
mediu de viaţă pentru plante superioare terestre şi evitarea riscurilor de poluare a
mediului înconjurător.
În prezent, datorită fondurilor reduse se remarcă o preocupare mai slabă pentru
întreţinerea şi refacerea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare (vezi paragraful nr. 5.2.5).
Având în vedere pierderile importante de suprafeţe în diferite zone ale ţării datorită
neîntreţinerii amenajărilor existente şi agravării efectelor unor factori atmosferici asupra
terenurilor agricole şi a gospodăriilor este necesară relansarea acţiunilor pentru stoparea
acestor fenomene care produc importante pierderi materiale şi umane.
În noiembrie 2007 a intrat în vigoare H.G. nr.1403 privind refacerea zonelor în care
solul, subsolul şi ecosistemele terestre au fost afectate. Această hotărâre stabileşte cadrul
legal pentru desfăşurarea activităţilor de curăţare, remediere şi/sau reconstrucţie
ecologică a zonelor în care solul, subsolul şi ecosistemele terestre au fost afectate.
Metodologiile de refacere a mediului geologic se stabilesc de autoritatea
competentă pentru protecţia mediului în urma analizei raportului geologic final de
investigare și evaluare a poluării mediului geologic și, după caz, a studiului evaluării de
risc, luând în considerare următoarele: caracteristicile și funcțiile solului, ale formațiunilor
geologice și ale apelor subterane; tipul și concentrația, gradul de risc pe care îl prezintă
poluanții, organismele sau microorganismele nocive; distribuția poluanților în mediul
geologic; volumul solului poluat sau subsolului care necesită tratarea, localizarea,
adâncimea și accesibilitatea acestuia; obiectivele refacerii mediului geologic și intervalul
de timp necesar pentru atingerea acestora; raportul cost/beneficiu al metodologiilor de
refacere a mediului geologic; destinația terenului după refacerea mediului geologic și
posibilitatea utilizării acestuia, având în vedere potențialul de dezvoltare al zonei sau
folosința terenului preconizată pentru viitor.
În 2007, la nivelul celor 8 agenţii regionale pentru protecţia mediului, au fost
întreprinse diverse acţiuni privind reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate.

REGIUNEA 1 NORD – EST


Au fost efectuate: lucrări de redare în circuitul productiv a terenurilor scoase
temporar din circuitul agricol; lucrări de drenaj pentru eliminarea excesului de umiditate;
fertilizarea cu îngrăşăminte chimice, organice; lucrări de proiectare pentru ameliorarea
fertilităţii solurilor şi redare în circuitul productiv pe care urmează să se execute lucrările
de reconstrucţie ecologică; lucrări de închidere şi ecologizare a unor mine (Trotuş - 1 Mai,
Vermeşti, Leorda, Rafira - Lumina, Lapoş Nord, Lapoş Sud); dezafectare Parc 1
Comăneşti şi redare în circuitul agricol; lucrări de combatere a eroziunii solului; amendare
soluri acide.

REGIUNEA 2 SUD – EST

105
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA PE ANUL 2007

În anul 2007 au fost executate lucrări de împădurire sau reînţelenire a terenurilor


excesiv de degradate, cu pericol major de intensificare a proceselor de degradare şi cu
productivitate agricolă scăzută. Au fost reintroduse perdele forestiere pentru protecţia
terenurilor agricole, colaborându-se în acest sens cu primăriile din zonele afectate, în
special de eroziunea de suprafaţă.
În judeţul Tulcea este în derulare proiectul de reconstrucţie ecologică a
Exploatării Miniere Altîn Tepe. A fost finalizat proiectul de închidere şi ecologizare a
Sectorului Minier Somova. În cadrul programului de încetare a activităţii au fost stabilite
modalităţile de închidere a lucrărilor miniere, lucrări de dezafectare şi recuperare a
materialelor, a construcţiilor provizorii şi a utilităţilor din incintă, lucrări de ecologizare a
zonelor afectate de activitatea de exploatare. S-a impus realizarea studiilor hidrologice
referitoare la evoluţia şi influenţa apei de mină asupra zonelor limitrofe, realizarea
proiectului tehnic care să cuprindă măsurile şi instalaţiile de epurare a apelor de mină
evacuate de la orizontul – 350 m, cât şi închiderea lucrărilor miniere, reecologizarea
amplasamentelor haldelor de steril şi a iazurilor de decantare, refacerea cadrului
peisagistic şi reintroducerea suprafeţelor dezafectate circuitul agricol.
În judeţul Brăila, S.C. Petrom S.A. – Grup Zăcăminte Independenţa Oprişeneşti a
realizat lucrări de reabilitare a 250 m2 teren poluat ca urmare a producerii unor avarii la 6
km de depozitul de tratare Bordei Verde, pe traseul conductei de 8”, Bordei Verde –
Oprişeneşti şi a finalizat procesarea şlamului petrolier din batalul Oprişeneşti Vechi,
urmând ca pe amplasamentul acestuia şi în zonele adiacente, să se realizeze lucrări de
investigare şi evaluare a gradului de poluare cu reziduuri petroliere a solului şi subsolului,
în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare, în vederea elaborării unui program de
remediere a zonelor poluate şi redarea acestuia în circuitul agricol.
În judeţul Buzău Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Buzău a început
lucrările de investiţie în perimetrul Aldeni - Cernăteşti pentru ameliorarea a circa 200 ha,
afectate de eroziune. Lucrările vizează captări de izvoare, modelări cu reînsămânţări,
regularizarea scurgerilor pe versant prin canale şi debuşee, amenajarea de drumuri
antierozionale cu canale marginale şi podeţe, lucrări transversale din beton pe ravene,
plantaţii de protecţie, drenaje. De asemenea, Direcţia Silvică va demara lucrările de
refacere ecologică a unor terenuri de pe văile râurilor Bâsca Mare şi Crasna (pe teritoriul
judeţului Buzău şi Covasna).
În judeţul Galaţi Oficiul Judeţean pentru Studii Pedologice şi Agrochimice Galaţi a
efectuat acţiuni în vederea reconstrucţiei ecologice a terenurilor degradate şi pentru
ameliorarea stării de calitate a solurilor în deferite zone din municipiul Galaţi, precum şi în
localităţile Braniştea, Nămoloasa, Independenţa şi Frumuşiţa, constând din: adaptarea
unor lucrări de irigaţii, desecări, combatere a eroziunii solului în noile condiţii de
proprietate şi la principiile economiei de piaţă; modernizarea echipamentelor de irigaţii;
valorificarea raţională a apei şi a energiei, vizând creşterea randamentului amenajărilor ,
sporirea producţiilor agricole şi protecţia mediului.

REGIUNEA 3 SUD – MUNTENIA


Pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor (în cazul terenurilor afectate de
alunecări active, eroziune de suprafaţă sau de adâncime, cu exces permanent de
umiditate sau terenuri nisipoase expuse erodării de către vânt sau apă), s-au realizat sau
sunt în curs de realizare lucrări de: îndiguiri şi regularizări ale cursurilor de apă, desecări,
amenajări pentru combaterea eroziunii solului şi ameliorarea terenurilor afectate de
alunecări, perdele forestiere.
În judeţul Argeş lucrările de reconstrucţie ecologică a solurilor poluate, a zonelor
afectate de alunecări sau eroziuni, se desfăşoară lent, fondurile alocate fiind insuficiente.
Agenţia pentru Protecţia Mediulu Argeş nu deţine date pentru reconstrucţia
ecologică a solurilor afectate de alunecări de teren şi eroziuni.
În judeţul Călăraşi au fost impuse măsuri de reconstrucţie ecologică pentru
zonele industriale S.C. SIDERCA S.A. Călăraşi, S.C. TUROL S.A. Olteniţa, S.C.

106
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA PE ANUL 2007

COMCEH S.A. Călăraşi, S.C. SIDERCA S.A. şi desfiinţarea platformelor pentru


depozitarea deşeurilor îndeosebi în mediul rural
În judeţul Giurgiu, A.P.M. Giurgiu a emis în 2007, avize de închidere pentru un
depozit municipal de deşeuri menajere şi 2 spaţii de depozitare din zona rurală, acţiunile
de ecologizare urmând să fie demarate în 2008.
În judetul Ialomiţa s-au întocmit fişe pentru ameliorarea prin împadurire a unor
suprafeţe în total de 97,18 ha, în localităţile: Ciulniţa, Buieşti, Ion Roată, Sudiţi, Grindu,
Urziceni, Reviga şi Miloşeşti.
În judeţul Prahova, investigarea zonelor de depozitare a deşeurilor – batalurile
S.C. PETROTEL LUKOIL S.A. Ploieşti a făcut obiectul Bilanţurilor de mediu nivel I şi II şi
a unui studiu de investigaţie. Obligaţiile societăţii privind remedierea zonelor poluate – sol
şi subsol – sunt incluse şi în cadrul „Planului de acţiune”, parte integrantă a Autorizaţiei
Integrate de mediu deţinute.
De asemenea, în anul 2007, la Grupul de Zăcăminte Videle – Vadu Lat s-au
executat lucrări de investiţii pentru protecţia mediului în valoare de 8.850,9 mii lei, iar la
Grupul de Zăcăminte Preajba Nord şi Sud s-au executat investiţii în valoare de 64.112,5
mii lei, constând din amenajări careuri ecologice la sonde, lucrări de întreţinere/înlocuire
conducte de transport ţitei şi/sau apă sărată, modernizări parcuri de producţie.
În judeţul Dâmboviţa, în 2007 au fost emise, de A.P.M. Dâmboviţa, avize de
mediu pentru stabilirea obligaţiilor de mediu la încetarea activităţii pentru obiectivele S.C.
Petrom care urmează a fi dezafectate (parcurile de producţie Stâmbu,13 Cobia, 5
Fierbinţi, 6 Vârfuri, 4 Suţa) sau care şi-au încetat activitatea. Programele pentru
conformare, anexe ale avizelor de mediu, cuprind ca măsuri, procesarea şlamurilor,
dezafectarea utilităţilor menţionate şi executarea, pe amplasamentele acestora, a
lucrărilor de investigare şi evaluare preliminară şi/sau detaliată a gradului de poluare cu
produse petroliere a solului şi subsolului.

REGIUNEA 4 SUD – VEST


În judeţul Dolj, în 2007 a fost elaborat programul reconstrucţiei ecologice a
terenurilor degradate pe o suprafaţă de 8.164,45 ha şi care se vor desfăşura pe teritoriile
administrative ale localităţilor: Băileşti, Calafat, Călăraşi, Afumaţi, Bechet, Bistreţ, Cetete,
Cioroiaşi, Dăbuleni, Galicea Mare, Gighera, Giubega, Gângiova, Măceşu de Jos, Măceşu
de Sus, Maglavit, Moţăţăi, Negoi, Piscu Vechi, Poiana Mare, Rast, Seaca de Câmp,
Sadova, Unirea, Urzicuţa, Valea Stanciului.
În judeţul Gorj, 2007 , a fost redată în circuitul agricol o suprafaţă de 599,5 ha, iar
în cadrul perimetrelor de ameliorare au fost efectuate lucrări pe o suprafaţă de 180 ha.
În judeţul Mehedinţi pentru reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate şi
pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor existente s-au întreprins următoarele
acţiuni: elaborarea unor programe de ameliorare a terenurilor degradate în urma
desfăşurării activităţilor socio-economice; elaborarea unor programe de ameliorare a
terenurilor cu soluri afectate de diverşi factori limitativi ai producţiei agricole (compactare,
formarea de cruste la suprafaţa solului, excesul frecvent de apă în sol sau la suprafaţa
acestuia, eroziuni puternic excesive la suprafaţa solului, alunecări de teren, rezerva mică
şi foarte mică de humus în sol, aciditatea sau alcalinitatea ridicată, carenţă de
microelemente, poluări de diferite tipuri, etc); studii pedologice şi agrochimice pentru
ameliorarea stării de calitate a solurilor din localităţile Corcova, Broşteni, Strehaia,
Căzăneşti, Tîmna, Prunişor, Gîrla Mare şi Gruia; au continuat lucrările de ameliorare în
perimetrul de reconstrucţie ecologică Lunca Dunării,instituit în anul 2002, pe o suprafaţă
de 1456 ha.
În judeţul Olt au continuat lucrările de reconstrucţie ecologică pe o suprafaţă de
311,84 ha în zonele: Mamura Strejeşti, Schitu Colibaşi şi Drumul Casei, care fac parte din
perimetrul de reconstrucţie ecologică Lunca Dunării, instituit în 2002.
Prin S.N.I.F. S.A. Sucursala Olt, există în administrare suprafaţa de 75.296 ha
amenajată cu lucrări de desecare din care pe o suprafaţa de 14.445 ha, eliminarea
excesului de umiditate se asigură prin pompare. Pentru combaterea acidităţii solurilor, în

107
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA PE ANUL 2007

judeţul Olt, în 2007 s-au administrat amendamente calcaroase pe o suprafaţă de 6.949 ha


în cantitate de 32,5 tone ceea ce a reprezentat 8% din suprafaţa arabilă.
În judeţul Vâlcea, în 2007, au fost efectuate studii agrochimice pentru
identificarea solurilor cu reacţie acidǎ în vederea administrǎrii de amendamente calcice.
Pe baza acestora au fost aplicate amendamente calcice pe mai mult de 900 ha, în
valoare de peste 460.000 lei. De asemenee au fost realizate studii pedologice prin care s-
au aprobat în 2007, lucrări de ameliorare a unor terenuri degradate în perimetrele:
Pietroasa Suteşti - 42,2 ha, Izlaz Slătioara – 195 ha, Valea Plaiului Vaideeni – 118 ha,
Băjenari Roieşti 48,4 ha şi Zmeurat Stoeneşti – 21,46 ha.

REGIUNEA 5 VEST:
În judeţul Arad, deşi acesta deţine o mare suprafaţă de soluri degradate (peste
735.000 ha), în 2007 s-au realizat lucrări de reconstrucţie ecologică pe suprafeţe
restrânse. Aceste lucrări au vizat doar amendarea solurilor acide (reducerea acidifierii
secundare a solului) şi unele lucrări de combatere a eroziunii solurilor.
În judeţul Caraş Severin, au fost întreprinse acţiuni de reconstrucţie ecologică a
terenurilor degradate în perimetrul localităţilor Moldova Nouă, Coronini şi Sicheviţa. S.C.
Pajiştea S.R.L.a executat lucrări de reconstrucţie ecologică forestieră pe terenurile
degradate din perimetrul Halda Veche - Valea Mare Moldova Nouă, pe o suprafaţă de 22
ha. S.C. AM OVIDAN FOREST S.R.L. a executat lucrări de reconstrucţie ecologică
forestieră pe terenuri degradate în trei perimetre: insula Ostrov Moldova Veche (29 ha),
Coronini (8,44 ha) şi Sicheviţa (6,30 ha).
În judeţul Hunedoara lucrările de ecologizare au ca scop refacerea zonei cu
impact semnificativ asupra factorilor de mediu şi încadrarea indicatorilor de calitate ai
acestora în normele stabilite de M.M.D.D.
Între obiectivele ecologizate, cele mai numeroase se găsesc în perimetrele
miniere a căror exploatare a devenit nerentabilă şi au fost declarate închise.
Lucrările de ecologizare sunt finanţate de la bugetul statului român sau prin Banca
Mondială şi cuprind închiderea lucrărilor miniere subterane şi de legătură cu suprafaţa
(puţuri, galerii, suitori etc.), lucrări de ecologizare a zonelor degradate antropic şi lucrări
de monitorizare a factorilor de mediu, atât în perioada de realizare a lucrărilor, cât şi post
închidere.
Pentru executarea lucrărilor prevăzute în proiectele tehnice de închidere şi
ecologizare a minelor, A.P.M. Hunedoara a emis (din 2000 şi până în 2007) 42 de acorduri
de mediu, în conformitate cu prevederile legale, pentru diferite unităţi aparţinând
Companiei Naţionale a Huilei Petroşani şi Companiei Naţionale a Cuprului, Aurului şi
Fierului ″MINVEST″ S.A. Deva. În general, lucrările de ecologizare a depozitelor de
reziduuri miniere şi a incintelor dezafectate constau din următoarele etape principale:
corectarea taluzelor (acolo unde este necesar); curăţirea suprafeţei haldelor/incintelor de
supragabariţi sau de deşeurile inerte rezultate de la demolarea clădirilor/instalaţiilor
specifice; împădurirea haldelor/iazurilor de decantare cu puieţi forestieri de salcâm,
cătină, mesteacăn sau alte specii adaptate zonei; plantarea se face în gropi săpate pe
platformele şi/sau taluzele haldelor/iazurilor, umplute cu pământ de împrumut, în amestec
cu fertilizatori; stabilizarea şi consolidarea taluzelor haldelor/iazurilor cu gărduleţe de
coastă din nuiele, amplasate pe curbele de nivel; înierbarea incintelor dezafectate.
Printre perimetrele miniere ecologizate până în 2007, din judeţul Hunedoara, se
numără minele Petrila Sud, Câmpu lui Neag, Priboi, Valea Arsului (Vulcan), Firizoni,
Lupeni Sud – subteran, Mesteacăn Vest – subteran (aflate în administrarea C.N.H.
Petroşani) şi Boita – Haţeg, Ohaba Ponor, Muncel - subteran, Ruda Brad – subteran,
Ghelar Central Superior, Ghelar Vest.

REGIUNEA 6 NORD - VEST


În judeţul Bihor au fost întreprinse activităţi pentru reconstrucţia ecologică a
terenurilor degradate, dintre care amintim: realizarea unor lucrări pentru utilizarea cât mai
judicioasă a resurselor de sol din judeţ, în contextul unor etici ecologice şi al principiilor

108
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA PE ANUL 2007

dezvoltării durabile; efectuarea unor studii care să asigure o folosire raţională a


îngrăşămintelor şi amendamentelor, în vederea îmbunătăţirii stării de asiguare cu nutrienţi
şi a prevenirii poluării solurilor şi apelor; elaborarea unor studii pentru redarea în circuitul
agricol a terenurilor agricole afectate de diferite activităţi economice şi sociale; realizarea
studiilor pentru fertilizarea fazială a culturilor.
În judeţul Bistriţa–Năsăud programele de închidere a minelor şi a depozitelor de
deşeuri industriale periculoase cuprind măsuri de reecologizare a terenurilor eliberate de
sarcini tehnologice, în vederea reitroducerii acestora în circuitele agricol şi silvic, după
cum urmează: la Mina Valea Blaznei a fost reintrodusă în circuitul natural o suprafaţa de
1,2 ha afectată de exploatarea minereurilor complexe, la Mina Făget s-a decontaminat şi
reabilitat o suprafaţă de 3,2 ha poluată. Uzina de preparare Făget, care avea ca obiect de
activitate anterior recuperarea minereurilor utile şi hidrotransportul sterilului la iazul de
decantare, are întocmit proiectul „Lucrări de închidere a depozitului de deşeuri industriale
periculoase – uzina de preparare Făget”, în vederea decontaminării şi reabilitării unei
suprafeţe de 0,03 ha, poluată cu concentrate de pirită; la Iazul de decantare Valea
Glodului s-a emis acordul de mediu pentru proiectul de execuţie a lucrărilor de asigurare
a stabilităţii pe termen lung şi revegetarea plajei iazului şi a taluzului aval a acestuia.
În judeţul Cluj măsurile de reconstrucţie ecologică a terenurilor degradate au
vizat: monitorizarea calităţii solurilor în areale limitate, în funcţie de resursele financiare;
organizarea de staţionare pentru urmărirea calităţii solurilor din punct de vedere al
însuşirilor de fertilitate; includerea în toate autorizaţiile şi acordurile eliberate, a
reglementărilor legale privind păstrarea, conservarea şi sporirea fertilităţii solurilor;
realizarea de Studii pedologice şi agrochimice necesare realizării şi reactualizării
Sistemului naţional şi judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultură” pe baza
cărora pot fi realizate lucrări de amendarea solurilor acide, fertilizări cu îngrăşăminte
organice, organizarea de asolamente antierozionale şi administrare erbicidelor
preemergente, conştientizarea publicului privind necesitatea lucrărilor de îmbunătăţiri
funciare în prevenirea dezastrelor naturale (alunecări de teren, inundaţii etc).
În judeţul Sălaj, în 2007, în vederea îmbunătăţirii calităţii solului, Administraţia
Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare - Sucursala Teritorială Tisa-Someş, Unitatea de
Administrare Sălaj a desfăşurat următoarele acţiuni: exploatarea, întreţinerea şi
repararea unui număr de 20 amenajări de îmbunătăţiri funciare, în suprafaţă de
aproximativ 82.870 ha pentru asigurarea funcţionării în condiţii de siguranţă şi asigurarea
integrităţii lor şi lucrări de întreţinere şi reparaţii contractate cu terţi (S.N.I.F. S.A. Sălaj ) în
4 amenajări 12.684 ha: CES Sălajul Superior, CES Agrijul Inferior, CES Crasna amonte
Vârşolţ, CES Apărare Oraş Zalău. În cadrul amenajărilor menţionate au fost executate
lucrări de decolmatări pe canale în vederea asigurării capacităţii de transport, lucrări de
reparaţii pentru peree degradate, podeţe, baraje de pământ, ;şi drumuri anerozionale.
Prin programul SAPARD, măsura 2.1, a fost promovat proiectul “Amenajarea
terenurilor alunecate şi eliminarea excesului de umiditate în zona localităţilor Poiana
Măgura – Câmpia“. Au fost începute lucrările la obiectivul de investiţii Reabilitare
amenajare desecare Valea Sălajului, Cehu Silvaniei – Sălăţig, realizându-se următoarele
tipuri de lucrări: recalibrări văi, reprofilare canale de desecare, reţea de drenuri
absorbante şi colectoare, podeţe tubulare, debuşee reprofilate, subtraversări şi canale
marginale de drum
De asemenea s-au continuat eforturile de reconstrucţie a zonelor deteriorate prin
programe de reconstrucţie ecologică promovate de S.N.C. Ploieşti S.A. – E.M. Sărmăşag
pentru minele şi carierele dezafectate, S.C. Silvania S.A. pentru depozitul de cauciuc ars,
negru de fum, pulberi diverse, folie polietilenă, şlam , deşeuri textile, deşeuri metalice,
resturi de cauciuc, lucrările de reconstrucţie şi ecologizare au fost finalizate la finele
anului 2007.
În judeţul Maramureş s-au desfăşurat programe de reconstrucţie ecologică a
zonelor degradate. Acestea sunt descrise în continuare.
E.M. Aurum Baia Mare: plan de refacere a mediului pentru perimetrul minier
Băiţa-Nistru (închidere galerii, reconstrucţie ecologică la 9 halde de steril, sistem de

109
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA PE ANUL 2007

tratare ape de mină-dren de calcar, dezafectare clădiri - fără IAZ); plan de refacere a
mediului pentru perimetrul minier Mihai Nepomuc, Firizan, Purcăreş – Mina Ilba (închidere
galerii, reconstrucţie ecologică la 11 halde de steril, staţie de epurare ape de mină, în
incinta Purcăreţ, - fără IAZ); plan de încetare a activităţii la Mina Aurum (închideri lucrări
miniere, ecologizare halde de steril, staţie de epurare ape de mină – 60 l/sec, dezafectări
clădiri)
E.M. Băiuţ: plan de refacere a mediului pentru perimetrul minier Băiuţ – activitatea
de extracţie (închidere galerii, reconstrucţie ecologică la halde de steril, 2 staţii de epurare
ape de mină, dezafectări clădiri – fără IAZ); plan de refacere a mediului pentru perimetrul
minier Băiuţ – activitatea de preparare şi lucrări de reecologizare la iazurile de decantare:
BLOAJA, LEORDA şi Iazul de avarie.
E.M. Cavnic: închiderea şi ecologizarea minei Cavnic - Iazul de decantare Plopiş
Răchiţele.
E.M. Răzoare: plan de încetare a activităţii la Mina Răzoare (închideri galerii,
halde de steril, dezafectare clădiri)- fără Iaz
E.M. Borşa: lucrări de reecologizare şi stabilizare iazuri de decantare D1 şi D2,
lucrări de reducere a riscului la Iazul Novăţ, lucrări de închidere şi ecologizare la Iazul D2,
lucrări de închidere şi ecologizare la Iazurile Colbu I şi Colbu II, închidere şi ecologizare a
minei Gura Băii Superior (închideri galerii, 8 halde de steril, sistem de tratare ape de
mină-dren de calcar, dezafectare clădiri, reconstrucţie ecologică la iazurile de decantare
D1 şi D3) şi plan de încetare a activităţii la perimetrul minier Gura Băii, Măcârlău, Colbu şi
la iazul de decantare NOVĂŢ .
În judeţul Satu Mare, în 2007 au fost efectuate lucrări de ecologizare în situl
contaminat aparţinând de S.C. DRUMURI JUDEŢENE S.A. Satu Mare – Atelierul de
reparaţii auto de pe str. Gorunului nr. 2. Lucrările au fost prevăzute prin avizul de mediu
pentru încetarea activităţii nr. 3 din 06.02.2006 şi au cuprins următoarele: bioremedierea
solului poluat cu produse petroliere prin excavarea solului poluat, tratarea pământului
excavat cu nutrienţi, adaosuri de microorganisme care reduc hidrocarburile la CO 2 şi H2O,
omogenizarea, depozitarea sub formă de prismă a solului şi aerarea naturală prin
mobilizarea prismei, verificarea prin analize de laborator a nivelului de produse petroliere,
refacerea zonei excavate. Foraj de observaţie tubat pentru investigarea şi monitorizarea
calităţii apei freatice – valoarea investiţiei 11.100 euro; decolmatarea reţelei de canalizare
şi a separatorului – valoarea investiţiei 4.500 euro; realizarea platformei de bioremediere,
realizarea proiectului tehnic de execuţie pentru lucrările de depoluare – valoarea
investiţiei 2.700 euro
Lucrările de ecologizare au fost efectuate de societatea S.C. ECOTECH S.R.L. Satu
Mare şi s-au finalizat în luna iunie 2007. Ca urmare a recoltării de probe de sol din zona
contaminată s-a confirmat că solul din zona potenţial contaminată se încadrează în
limitele prevăzute legislaţia în vigoare.

REGIUNEA 7 CENTRU
În judeţul Alba, în cadrul Proiectelor Primăriei Zlatna, cu finanţare externă de cca.
60 milioane euro, s-au realizat următoarele: ecologizarea a cca 2.000 ha de teren din
vecinătatea uzinei vechi de cupru din Zlatna prin demolarea în mare parte a fostei Uzine
de Cupru şi construirea cât mai urgentă a Parcului Industrial Zlatna; construcţia staţiei de
transfer deşeuri, care presupune staţie de sortare deşeuri şi închiderea şi reecologizarea
depozitului vechi de deşeuri, cu punere in funcţiune în 2008; lucrări de reconstrucţie
ecologică a terenurilor dezafectate din arealul perimetrului minier Zlatna.
De asemenea sunt în curs de realizare următoarele: modernizarea spaţiilor de
stocare a dejecţiilor animaliere din zona vulnerabilă Sântimbru pe baza Planului de
Management al dejecţiilor în colaborare cu OSPA Alba; închiderea depozitelor de produse
petroliere din Sebeş, Blaj şi Câmpeni şi a staţiilor Petrom din Şugag, Ocna Mureş, Aiud II
şi Câmpeni, urmată de ecologizarea terenurilor afectate de rezidii petroliere; sistarea
depozitării de deşeuri menajere pe depozitele neconforme de la Sebeş şi Teiuş, urmând

110
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA PE ANUL 2007

închiderea şi ecologizarea acestora prin procedura simplificată; ecologizarea batalelor


vechi de la S.C. GHCL UPSOM Ocna Mureş cu perioada de finalizare 5 ani.
În judeţul Braşov, la Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Braşov au
fost propuse pentru ameliorare prin lucrări specifice de îmbunătăţiri funciare cca. 870 ha
terenuri agricole.
În limita sumelor aprobate de M.A.P.D.R. s-au întocmit şi executat următoarele
proiecte de ameliorare: perimetrul localităţilor Şinca Nouă – 110 ha; perimetrul Hălchiu II -
124 ha; perimetrul de ameliorare Prejmer – 136 ha; perimetrul Şercaia - 130 ha - este în
fază de proiectare.
Au fost înaintate către M.A.P.D.R. fişele pentru perimetrele noi, respectiv Cincu,
Crizbav.
În judeţul Covasna, principalele acţiuni întreprinse pentru reconstrucţia ecologică
a terenurilor degradate, au fost pentru suprafeţele afectate de activităţile miniere, sursa
de finanţare fiind alocaţia bugetară. Acestea au fost: lucrări de închidere şi ecologizare a
obiectivului minier cariera Sfântu Gheorghe; program de reconstrucţie ecologică în cariera
Bodoş; refacerea calităţii mediului în mina Vîrghiş Est şi Baraolt II.
În judeţul Harghita, principalele acţiuni de reconstrucţie ecologică a terenurilor
afectate au vizat: depoluarea solului pe o suprafaţă de 950 mp ce va fi efectuată de S.C.
Industrializarea Laptelui Harghita S.A. Remetea; lucrări la S.C. Conversmin S.A.
Bucureşti - Cariera Sântimbru Băi; lucrări de închidere şi reconstrucţie ecologică a incintei
uzinei de preparare Sântimbru Băi; lucrări de închidere şi reconstrucţie ecologică a
carierei de cinabru Sântimbru Băi; lucrări de închidere şi reconstrucţie ecologică a iazului
de decantare Sântimbru Băi; lucrări de reconstrucţie ecologică a haldei de steril.
În judeţul Sibiu, Direcţia Silvica Sibiu a continuat şi în 2007 politica de sporire a
suprafeţelor ocupate de fond forestier şi prin preluare de terenuri degradate, inapte altor
folosinţe, urmărind ca terenurile preluate sau achiziţionate să fie în zone cu deficit de
vegetaţie forestieră.
În zona Copşa Mică va fi împădurită în perioada următoare o suprafaţă de 98,10 ha
cu terenuri degradate; au continuat demersurile pentru preluarea în administrare de la
A.D.S. a perimetrului de ameliorare Axente Sever – 77,44 ha; au continuat lucrările de
întreţinere în perimetrele de ameliorare preluate de la Primăriile Axente Sever (Perimetrul
Curmătura II) şi Şeica Mică (Perimetrul Şeica Mică – Şoroştin) şi în perimetrul Curmătura
I preluat de la A.D.S.; s-au executat lucrări de întreţinere în perimetrul de ameliorare Alma
– Dumbrăveni, a cărui suprafaţă de 11,47 ha a fost plantată în 2007; s-au încheiat
lucrările de plantare ale perimetrului de ameliorare Metiş, în suprafaţă de 68,30 ha, prin
plantarea a 18 ha în toamna lui 2007.

REGIUNEA 8 BUCUREŞTI - ILFOV


În judeţul Ilfov, în 2007, măsurile de reconstrucţie ecologică au constat din
închiderea prin procedură simplificată a depozitelor de deşeuri menajere din localităţile
Măgurele, Mogoşoaia, Cornetu, Buftea şi Snagov, prin acoperirea acestora cu un strat de
material inert, pentru nivelare şi un strat de sol fertil .

111