UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCȚII BUCUREȘTI

Strategii de dezvoltare regională și locală

STRATEGII DE DEZVOLTARE ALE REGIUNII

BUCUREȘTI – ILFOV

Studenți: Bîscoveanu Robert Coordonator: Mașcu Simona

Stoican Florin
Zamfir Mihai

București, 2017

1
 Cuprins

Prezentarea regiunii București – Ilfov......................................................................................................1

 Prezentarea regiunii București – Ilfov

București - Ilfov este una dintre cele opt regiuni de dezvoltare ale României, compusă din
municipiul București și județul Ilfov. Are o populație de 2.261.698 de locuitori (estimare ianuarie
2010) și o suprafață de 1.811 km². Reţeaua de localităţi a Regiunii Bucureşti-Ilfov e constituită
din 9 oraşe, 32 comune şi 91 sate. Dintre cele 9 oraşe, doar unul singur are rang de municipiu
(Bucureşti).
Regiunea Bucureşti – Ilfov este situată în sudul ţării, la 44°25'50" latitudine nordică şi
26°05'50" longitudine estică. Teritoriul regiunii se situează în Câmpia Română şi se suprapune în
întregime unor subunităţi ale acesteia: Câmpia Snagovului, Câmpia Moviliţei, Câmpia
Bucureştiului, Câmpia Câlnicului şi Lunca Argeş – Sabar
Municipiul Bucureşti are o formă circulară cu axe măsurând 24 km la nord-sud şi 22 km
est-vest şi este situat în câmpia Vlăsiei la 54-90 m altitudine, pe râurile Dâmboviţa şi Colentina.
Judeţul Ilfov este situat Câmpia Snagovului cu altitudini absolute de 80-110 m (98.9 m
Mogoşoaia; 85,8 m Tunari; 103,7 m Corbeanca) şi o uşoară înclinare spre sud-est. Este străbătut
pe direcţia NV-SE de unele râuri precum Cociovaliştea, Vlăsia, Ialomiţa şi de lacul Snagov
rezultat prin bararea zonei de vărsare a râului Snagov în Ialomiţa de către aluviunile acestuia.
Câmpia Bucureştiului are un aspect plan, prezentând o înclinare uşoară spre SE şi se
situează la altitudini absolute variind între 96,3 m la Chiajna şi 54,5 m în valea Dâmboviţei, la
Popeşti-Leordeni. Singurele văi care o fragmentează pe direcţia NV-SE sunt cele ale Dâmboviţei
şi Colentinei, adâncimea acestora înregistrând 15-20 m.
Altitudinea medie este de +85 mdMN, extremele fiind înregistrate la sud de satul Cernica
(+48,8 mdMN) respectiv la vest de satul Domneşti (+98,5 mdMN).
Principalele forme de relief care pot fi evidenţiate în cadrul regiunii sunt:
- câmpiile largi de 4-8 km. care sunt formele cele mai înalte
(max. 100 m);
- culoarele de vale cu albii minore şi terase joase;
- văiugile înguste şi puţin adâncite, multe transformate în
şiraguri de lacuri;
- microrelieful de crovuri; albii părăsite, etc.
Relieful relativ monoton, cu energie, fragmentare şi pante
reduse nu favorizează dezvoltarea de procese de degradare a
terenurilor. Cu toate acestea, există fenomene naturale cu grad de
risc excesul de umiditate, băltirile, pluviodenudarea, şiroirile,
eroziunile de maluri şi inundaţiile - care trebuie combătute prin
lucrări specifice.
 În arealul municipiului Bucureşti, din cauza densităţii mari a construcţiilor şi
amenajărilor urbanistice, valorile hipsometrice ale reliefului sunt atenuate, distingându-se greu
aspectele microreliefului. Valea Dâmboviţei, ce trece prin centrul oraşului, străbătându-l pe
direcţia NV-SE, are o luncă largă de cca. 22 km lungime cu lăţimea maximă de 2,5 km. Valea
Colentinei este mai îngustă şi are un coeficient de sinuozitate mai ridicat; la Străuleşti sau la
Herăstrău atinge o lăţime de 1-1,5 km. Înclinarea să uşoară în profil longitudinal favorizează
crearea de-a lungul ei a unei salbe de lacuri (Străuleşti, Mogoşoaia, Băneasa, Herăstrău,
Floreasca, Tei, Cernica, Pantelimon) ce conferă un caracter pitoresc unei importante zone a
municipiului.
Din punct de vedere hidrografic regiunea Bucureşti Ilfov este situată în bazinul
hidrografic Argeş, care este un afluent important al Dunării. Aceasta poziţionare poate crea
premisa amenajării cursurilor inferioare ale râurilor Argeş şi Dâmboviţa pentru a deveni canale
navigabile, situaţie care ar determina conectarea regiunii şi implicit a municipiului Bucureşti la
marile coridoare de transport pe cai navigabile interioare. (a se vedea secţiunea „Căi de
comunicaţie şi transport). Principalele cursuri de apă din regiune au o lungime totală de cca. 445
km şi sunt alcătuite din râurile: Dâmboviţa pe un tronson de 66 km (Joiţa – Budeşti), din care
16,8 km în Bucureşti (10,8 km fiind regularizaţi); Valea Colentina – pe un tronson de 52 km
(Bolovani - Cernica), din care 26,3 km în Bucureşti; Ilfov - 11,7 km; Valea Snagov - 51,7 km;
Valea Sticlăriei -13 km;Valea Crevedia - 29,5 km;Valea Vlăsia - 30,6 km; Valea Cociovaliştea -
38,5 km;Valea Moştiştea - 12 km;Valea Pasărea - 42 km;Valea Câlnău - 9,8 km;Valea Mamina -
38 km; Valea Şindriliţa - 9,5 km;Valea Saulei - 6 km;Valea Baranga - 28 km.
Regiunea București-Ilfov este cea mai dezvoltată din România, cu un PIB pe cap de
locuitor de 131% din media europeană, peste alte capitale europene precum Atena (98%),
Madrid (128%), Berlin (113%) sau Budapesta (108%). Economia Regiunii este dominată în cea
mai mare parte de funcţiile capitalei, populaţia activă a regiunii fiind legată de unităţile care îşi
desfăşoară activitatea aici. Regiunea Bucureşti-Ilfov reprezintă cea mai mare aglomerare
industrială a României, în care sunt prezente toate ramurile industriale. Comerţul, activităţile de
depozitare, distribuţie, administraţie-gospodărie comunală, construcţii au avut o evoluţie rapidă,
astfel încât regiunea se distanţează ca nivel de dezvoltare de celelalte regiuni, în ciuda poziţiei
geografice nefavorabile. Regiunea Bucureşti-Ilfov este responsabilă pentru 25% din totalul
economiei naţionale. În Capitală îşi au sediul aproape toate marile companii din România, de la
OMV Petrom la Rompetrol Downstream, Orange România, Vodafone, British American Tobacco
şi Telekom Romania. Regiunea Bucuresti-Ilfov are cea mai mare pondere in exportul Romaniei
(21,8% in primele 8 luni din 2015).
Regiunea Bucureşti-Ilfov, prin municipiul Bucureşti, cel mai important nod de transport
rutier-feroviar-aerian naţional şi internaţional al ţării, se caracterizează printr-un înalt grad de
accesibilitate, fiind situată pe cele două coridoare multi-modale europene: Axa Prioritară
Europeană nr. 7 (Nădlac-Constanţa) şi Axa Prioritară Europeană Giurgiu-Albiţa planificate a fi
construite în perioada imediat următoare, precum şi în proximitatea Dunării (Axa Prioritară
Europeană Nr. 18). Accesibilitatea aeriană şi multi-modală este asigurată de aeroportul
internaţional "Henri Coandă" (Otopeni), cel mai mare aeroport internaţional din România.1
Aeroportul international Henry conada a rulat in ultimii ani peste 35 milioane de
persoane si peste 35000 de tone de produse reprezentand peste 60% din produsele din marile
magazine si malluri din bucuresti

Cenreul vechi al bucurestiului fiind situat la km0 cu o larga gama de terase si cluburi cu
diferite teme totodata avnd preturi accesibile atrage foarte multi investitri straini care dezvolta
foarte multe zone neeplao3

1 www.adrbi.ro – Agenția pentru Dezvoltare Regională București – Ilfov