Ştiinţa siguranţei

O abordare mixtă cu privire la procesul de luare de decizii pentru a măsura

eficienţa implementării sistemului de management la bordul navelor

Subiectul siguranţei la bordul navelor este un subiect de interes major pentru domeniul
maritim. În acest context, eficacitatea acestuia este extrem de importantă. Abordarea propusă
implică procesul ierarhiei analitice (AHP) şi metoda TOPSIS. Acestea generează indicatori de
performanţă (KPI) şi o serie de date menite să actualizeze şi să îmbunătăţească siguranţa la
bordul navelor, element cheie pentru transportul maritim sustenabil.
Există o întreagă literatură pe tema siguranţei maritime. Spre exemplu, codul ISM (1998),
cod internaţional de referinţă pentru operaţiuni navale sigure şi prevenirea poluării.
Tehnica AHP a fost introdusă de Saaty (1980) în vederea rezolvării mai multor probleme,
tinând cont de criteriile de decizie. Pe scurt, AHP presupune divizarea problemei şi ordonarea
părţilor în mod ierarhic, compararea elementelor pe perechi, evaluarea importanţei elementelor,
dar şi clasificarea acestora. AHP vizează criterii calitative şi cantitative. Dezavantajele acestei
tehnici sunt legate de limitarea artificială a folosirii scarei 9 şi de alocarea unui timp îndelungat.
Metoda TOPSIS a fost introdusă de Hwang şi Yoon (1981). Este o abordare menită să
identifice opţiunea care este cel mai aproape de soluţia ideală.
Indicatorii de performanţă (KPI) sunt utilizaţi pentru măsurarea progresului şi
monitorizarea trendurilor pentru a determina dacă sunt necesare îmbunătăţiri.
O companie prestigioasă din domeniul maritim, deţinând o flotă de tancuri chimice, a
folosit drept model al acestei abordări mixte. Vârsta flotei variază între 2-15 ani, iar mărimea
navelor este între 3000 şi 17000 de tone. Datele furnizate provin din rapoartele PSC, rapoartele
rezultate în urma controlului de securitate şi rapoartele de audit intern ale companiei, în ultimii
trei ani. În plus, au fost furnizate date subiective de către experiţi maritimi.
Evaluarea siguranţei este un process complex, însă abordarea propusă a reuşit să îmbine
teoria cu practica. Principalele rezulatate indică faptul că numărul detenţiilor, accidentele de
muncă şi neconformităţile sunt un indicator cheie în luare de decizii privind integrarea sistemului
de management al securităţii. Monitorizarea permanentă este vitală.