Comunitatea papistașă: Erezii, inovaţii și abateri de

la Sfânta Tradiţie a Bisericii (II) –

Ortodoxiaîncatacombe
ortodoxiacatacombe.wordpress.com

8. Botezul prin stropire sau turnare

Potrivit S ntelor Canoane și întregii S ntei Tradiţii a Biserici lui Hristos, Taina Sfântului
Botez se săvârșește prin întreită afundare. Papistașii au părăsit această bună rânduială,
botezând prin stropire sau turnare. Pretinsa lor taină e lovită de două ori de nulitate, prin
aceea că sunt eretici și prin faptul că nu botează prin afundare.

9. Sfânta Liturghie înlocuită cu missa romana

În decursul istoriei bisericești, în Ortodoxie s-au constituit trei S nte Liturghii: A Sfântului
Ioan Gură de Aur, a Sfântului Vasile cel Mare și a Sfântului Grigore, Papă ortodox, numită
și a Darurilor mai înainte s nţite. Deși îi socotesc S nţi pe autorii acestor Liturghii,
catolicii le-au părăsit și au introdus în locul lor missa romana, care are o structură
schematică, o durată mai scurtă, ,,potrivită’’ spiritului apusean. Dacă nici măcar Liturghia
unui Papă, Sfântul Grigorie Dialogul, n-a fost păstrată în cultul apusean, atunci ce
așteptări să mai avem de la cei ce s-au rupt de Biserică la anul 1054?

9. Impărtășirea copiilor

Începând cu secolul al XII-lea, papii au abandonat învăţătura sănătoasă de până atunci a

Bisericii, privind împărtășirea copiilor. Menţionez aci că ,,sacramentele’’ apusene nu au
valoarea S ntelor Taine ale Bisericii, ind administrate de eretici or, Canonul 46 Apostolic
spune deslușit că ereticii nu au taine valide. Spun catolicii că pruncii nu trebuie
împărtășiţi la vârstă fragedă, deoarece ,,taina’’ aceasta nu e necesară pentru mântuire!
Așteaptă deci ca pruncii să ajungă la o vârstă când vor conștienţi de însemnătatea
acesteia.

Biserica Ortodoxă a avut dintru început practica împărtășirii copiilor mici. Cărţile
bisericești au această prevedere imperativă, cu privire la ce urmează după Sfântul Botez:
,,Și îndată să-l împărtășești pe cel botezat cu S ntele Taine, căci întâmplându-se a se
săvârși din viaţă neîmptășit, greșești de moarte’’. Bine ne învaţă Mama Biserică faptul că
Sfânta Împărtășanie este absolut necesară pentru mântuire.

10. Binarea
Biserica lui Hristos a avut dintru început practica de a săvârși o Sfântă Liturghie într-o zi,
la același Sfânt Altar, de către același preot. Niciunui liturghisitor nu i se îngăduie să
săvârșească Sfânta Liturghie de două ori într-o zi, cum nu e îngăduit ca doi slujitori să
slujească succesiv Sfânta Liturghie la același Altar.

Apusenii desconsideră această practică riguros canonică și permit ca un o ciant al lor să

slujească mai multe misse pe zi, ceea ce se numește binare. Faptul e irelevant, de vreme
ce nu au taine valide, însă ilustrează tendinţa nestăvilită a papistașilor de a introduce
inovaţii, într-un total dispreţ faţă de Tradiţia bimilenară a Bisericii.

11. Teoria concomitenţei

A fost elaborată de Toma de Aquino, socotit sfânt de papistași și ne spune că unde este
Trupul Domnului, acolo este, în mod necesar, și Sângele Său. Din această pricină, mirenii
sunt ,,împărtășiţi’’ numai cu ostie, în vreme ce ,,clericii’’ primesc și vinul din potir. În
Biserica Ortodoxă din același potir se împărtășesc clericii și mirenii deopotrivă, cu
credinţa nestrămutată că primesc Sfântul Trup și Scumpul Sânge al Mântuitorului.

12. Azima în locul pâinii dospite

Precum se știe prea bine, papistașii folosesc la slujbele lor azima, spre deosebire de
practica Bisericii noastre, unde întrebuinţăm pâinea dospită. Care este adevărul? Este
su cient să știm ce a frânt Mântuitorul la Cina cea de Taină. Textul grecesc al Noului
Testament (Matei 26, 26) ne spune clar că Fiul lui Dumnezeu a frânt ,,artos’’, adică pâine
dospită, nicidecum,,azimos’’. Încă o abatere de la învăţătura și practica bisericească. Nu
trebuie să ne facem iluzii că dacă papistașii ar folosi pâine dospită, ar săvârși o Taină
validă. Eretici ind, sacramentele lor nu au putere s nţitoare.

13.Acrivie nejusti cată în privinţa căsătoriilor

Urmând învăţăturilor S ntei Scripturi, Biserica Ortodoxă admite despărţirea soţilor în caz
de desfrânare (Matei 19, 9), dar numai după ce au fost epuizate toate încercările de
împăcare. Sfântului Apostol Pavel spune, de asemenea: ,,Femeia este legată de lege
atâta vreme cât trăiește bărbatul ei. Iar dacă bărbatul ei va muri, este liberă să se mărite
cu cine vrea, numai întru Domnul’’ (adică prin binecuvântarea Bisericii, n.a.) (I Corinteni 7,
39). Acestea sunt temeiurile pentru care Biserica admite a doua și a treia căsătorie, în
cazuri bine determinate, cu bună orânduială. A patra căsătorie este socotită fărădelege
și, ca atare, oprită.

Apusenii au introdus o regulă aspră, prin aceea că nu admit recăsătorirea celor rămași
văduvi. Prin aceasta se pune o povară greu de dus, pe care puţini și-o asumă până la
capăt. Cei mai mulţi cad în păcatul desfrânării, datorită lipsei de înţelegere pe care o
arată papii faţă de supușii lor. Neavând Taine valide, catolicii trăiesc oricum în
desfrânare, la fel ca sectarii.

14. Substituirea slujbelor de alungare a demonilor

Biserica a fost dintotdeauna confruntată cu lucrarea male că a puterilor diavolești, care

urmăresc zădărnicirea mântuirii oamenilor. Chiar înainte de întemeierea Bisericii,
Mântuitorul a scos și a alungat demonii din oameni. Această putere a dat-o S nţilor
Apostoli și succesorilor lor: ,,Chemând la Sine pe cei doisprezece Ucenici ai Săi, le-a dat
lor putere asupra duhurilor celor necurate, ca să le scoată și să tămăduiască orice boală
și orice neputinţă din popor’’ (Matei 10, 1). Cu trecerea vremii, au fost alcătuite slujbele
prin care demonii sunt alungaţi și făpturile lui Dumnezeu intră pe cursul unei vieţi
normale. Cele mai frecvente sunt Molitfele Sfântului Vasile cel Mare și ale Sfântului Ioan
Gură de Aur, în număr de șapte, la care se adaugă toate cele cuprinse în Molitfelnic.

Apusenii au părăsit s ntele rânduieli și au alcătuit propriile lor slujbe de exorcizare,

evident, fără putere, de vreme ce ei petrec în erezii și sunt în afara Bisericii lui Hristos.

Presbiter Ioviţa Vasile

Dacă ți-a plăcut: