1.

Definitiile sanatatii orale

OMS 1948 – “starea completă de bunăstare fizică, mentală şi socială care nu se reduce
la absenţa bolii sau infirmitătii; deţinerea celei mai bune stări de sănătate de care este
capabilă o persoană umană este unul din drepturile fundamentale ale omului”
OMS 1984 – “masura in care o persoana sau un grup sunt capabile sa isi satisfaca
nevoile de baza, dar si modul in care sunt capabile sa se transforme pentru a se adapta
la modul ambiant”
H.M. Eriksen si V. Dimitrov (2003), R. Wilkinson si M. Marmot (2003) - “stare
caracterizata de absenta oricarei senzatii de durere cronica a regiunii orale si faciale, si a
oricarui tip de cancer oral si in regiunea gatului, prin absenta leziunilor orale, a
defectelor congenitale (despicaturi de buza + palat), a bolii parodontale, a leziunilor
carioase, a pierderii unitatilor dentare si a altor afectari si tulburari din cavitatea orala”

2. Calitatea vietii: definitie, componente, evaluare

Calitatea vietii = concept multidisciplinar care include:

- durata de viata;
- absenta bolii;
- absenta discomfortului si a durerii;
- functii adecvate: fizica, emotionala si sociala;
- satisfactia legata de sanatate;
- absenta dezavantajelor sociale sau culturare corelate cu sanatatea.
Evaluarea calitatii vietii:
- cercetare – instrumente de masura a calitatii vietii
- ingrijirile de sanatate si accesul la ingrijire
- nivelul personal influenteaza decizia pacientului privind alegerea tratamentului
- poate influenta si deciziile la nivel politic
- calitatea vietii devine un instrument de intelegere si conturare a practicii clinice,
cercetarii, educatiei pentru sanatate, nu numai la nivel individual, ci la nivel de
comunitate

3. Determinantii sanatatii

Lalonde a definit determinantii sanatatii:

- biologia umana
- comportamentul sau stilul de viata
- mediul inconjurator
- organizarea serviciilor de sanatate

4. Programul Global O.M.S. pentru sănătate orală (2003)

- politici de sănătate orală, pentru controlul eficient a factorilor de risc comuni, ce pot fi
modificati, reprezentati de stilul de viaţă (igiena orală , dieta nesanogenă, consumul
excesiv de alcool, fumatul, etc) pentru: -bolile dentare
-cancerul oral
-tulburarile de dezvoltare cranio-faciale
- dezvoltarea si implementarea proiectelor de prevenire a bolilor orale si promovare a
sanatatii, punând accent pe grupurile populationale dezavantajate din tările dezvoltate
si cele in curs de dezv., cele cu sisteme de sănătate in curs de tranzitie.
- prioritatea cea mai mare - îmbunătăţirea sănătătii orale a copiilor si vârstnicilor
- prevenirea si tratarea leziunilor mucoasei orale (cancer oral si manifestari orale HIV),
tulburari cranio-faciale, traume si accidente.
- accente - Reducerea inegalităţilor existente în starea de sãnãtate a populaţiei cauzate
de diferenţele de venit şi nivelul de educaţie al individului.
- Reducerea inegalităţilor - prin abordarea populaţiei ţintă cu cel mai mare factor de risc
pentru bolile orale şi creşterea accesului la sistemele de ingrijiri primare existente.
- Una dintre responsabilităţile majore ale O.M.S. este surprinderea tiparului si
tendinţelor bolilor orale şi analiza determinanţilor bolii (cu referire particulară la
populaţia cu risc crescut)

5. Obiectivele O.M.S. pentru anii 2000, 2010, 2025

2000 2010 2025

5-6 ani 50% dd indemni 90% dd indemni
12 ani CAO maxim 3 CAO maxim 2 CAO maxim 1
75% fara carii 90% fara carii
85% cu arcade
18-20 ani 75% fara afect 90% fara afect
integre
parod parod
75% din pop tanara sa aiba suficiente cunostinte privind etiologia si prevenirea afect
oro-dentare,
pt a-si stabili singuri un dg si atitundinea preventiva
Evidenta computerizata a datelor epidemiologice

6. Tendinte in sanatatea orala

 Descrierea tendintelor in sanatatea orala (modificari ale distributiei si tiparului

cariei dentare pe grupe de varsta) si in special decelarea factorilor de risc ai cariei
dentare in comunitati- adaptarea metodelor de determinare ale morbiditatii si a etapelor
anchetelor epidemiologice din bolile cronice.

Tipuri de anchete: anchete transversale (de prevalenta)

anchete caz- control
anchete de cohorta
 anchete ecologice
anchete epidemiologice experimentale

7. Programe de sanatate orala: definitie, clasificari, etape (Modelul Ewles şi

Simnett (1999) de realizare a unui program de sănătate, informatii necesare
planificarii programelor (Daly, 2002), metode de educatie

Definitie: succesiune de activitati intreprinse pentru a imbunatati unul sau mai multe
aspecte ale starii de sanatate orala ale unui grup populational.
Actiunile trebuie focalizate pe:
- identificarea determinantilor sanatatii;
- implementarea de proiecte demonstrative comunitare de promovare a sanatatii;
- crearea unor baze de date care sa permita evaluarea programelor aflate in
derulare;
- stabilirea unor relatii nationale si internationale de schimb de experienta privind
promovarea sanatatii orale.
Populatia tinta: prescolari, scolari din clasele primare, adolescenti, liceeni, adulti (intr-o
anumita grupa de varsta), varstnici, gravide, mamele copiilor mici, copii cu dizabilitati,
batrani institutionalizati etc. In conceptia OMS – 2 mari grupuri tinta: scolari + tineri, si
varstnici.
Tipuri de programe de promovare a sanatatii:
- programe internaţionale conduse de organizaţii internaţionale (OMS, FDI, ADA);
- programe naţionale – guvern, organizaţii profesionale naţionale;
- programe locale – organizaţii politice/profesionale locale.
Modelul Ewles şi Simnett (1999) de realizare a unui program de sănătate – 7 etape:
1. Identificarea necesităţilor şi priorităţilor
2. Stabilirea scopului şi obiectivelor
3. Stabilirea celei mai eficiente metode de atingere a scopului şi obiectivelor
4. Identificarea resurselor
5. Planificarea metodelor de evaluare
6. Stabilirea planului de acţiune
7. Implementarea programului

Impactul afectiunilor orale (B. Daly si R. Watt, 2002).

Metode de educatie.
În funcţie de problema educaţională identificată în faza de evaluare si de vârsta grupului
ţintă. Exemple: - expuneri, demonstraţii
- diapozitive, jocuri
- jucarea unui rol (teatru)
- teatru de păpusi
- postere
- mass-media (TV, internet, radio), jocuri video

8. Abordarea sanatatii la nivel comunitar: etapele practicii clinice

stomatologice si sanatatii publice dentare (Young si Striffler, 2000)

 Sănătatea unei colectivităţi şi a mediului în care indivizii işi defăşoară activitatea.

 Sănătatea publică dentară - ştiinţa şi practica prevenirii afecţiunilor orale,
promovării sănătăţii orale şi îmbunătăţirii calităţii vieţii prin efortul organizat al
societăţii.
 Ştiinţa - identificarea problemelor de sănătate orală ale populaţiei, stabilirea
cauzei şi efectelor acestora şi planificarea unor intervenţii eficiente.
 Practica - aplicarea unor soluţii eficiente de rezolvare a problemelor de sănătate
orală ale populaţiei
 Abordările sănătăţii orale (Young şi Striffler, 2000) - diferente intre practica
individuala si cea a sanatatii publice.

9. Factorii de risc ai cariei dentare

Fizici: modificari de structura ale smaltului, zone anatomice dentare susceptibile,

hipoplazia de smalt, nivel crescut S. Mutans, experienta carioasa anterioara, carii de
biberon in antecedente, F genetici.
Socio-demografici: venitul, educatia parintilor (mama), varsta mamei, etnia, ocupatia,
rangul copilului, nr. mare de membri in familie, mediul rural/urban, lipsa serviciului,
lipsa ingrijirii materne, sanatatea orala inadecvata a parintilor, fluorizare suboptimala,
nivel crescut S. Mutans la parinti.
Comportamentali: lipsa alaptarii naturale, folosirea biberonului (in timpului somnului
sau la cerere) cu bauturi indulcite, orar alimentar inadecvat, cantitate mare de dulciuri,
igiena orala necorespunzatoare (frecventa periajului, lipsa supervizarii parintilor si a
pastei de dd cu F, varsta inceperii periajului, placa vizibila), periaj si flossing neregulat al
mamei, transfer salivat maternal la copil, bulimie, vizite neregulate la cabinet,
adresabilitatea mamei catre serv. dentare, varsta primului control.
Boli sau tratamente: dieta speciala bogata in carbohidrati, administrare frecventa de
medicamente cu continut crescut de zahar, scaderea fluxului salivar datorita iradierii sau
medicatiei, purtarea aparatelor ortodontice.

10. Parametrii utilizaţi în evaluarea riscului carios

Caracteristici esentiale ale indicatorilor de risc in predictia riscului carios: Sn, Sp, VP+,
VP-.
A. Experienta carioasa anterioara – uzual cel mai semnificativ predictor singular,
exprimata prin:
 1. prevalenta cariei – balanta intre factorii de rezistenta si atac in prezent si
trecut, exprimata prin DMFT, DMFS, dmft, dmfs si SIC;
2. prezenta unei leziuni incipiente precavitare;
3. statusul dentitiei primare si M1 – cel mai bun predictor;
4. cea mai buna combinatie de predictori ai cresterii carioase: “nr. mic de
molari indemni din dentitia primara”.
B. Teste salivare – teste dg:
1. rata fluxului salivar (stimulat/nestimulat);
2. capacitatea tampon salivara;
3. determinarea nivelului S. Mutans – corelat cu statusul carios;
4. determinarea nivelului de Lactobacili;
5. determinarea c% de Candida Albicans;
6. testul surazei.
C. Factorii dieta, igiena orala si sociodemografici:
- Rezultatele unor studii arata ca relatia dintre consumul de zahar si aparitia cariei
dentare e mult mai atenuata in era moderna a expunerii la fluoruri, decat in
trecut;
- Periajul este eficient in reducerea cariei doar in combinatie cu pasta fluorizata
intr-un procentaj mult mai mare decat restrictionarea consumului de zahar.
Fluorizarea apei potabile este recunoscuta si implementata in multe comunitati,
efectul benefic fiind recunoscut particular in cazul copiilor deprivati material cu
risc carios crescut;
- Jumatate din adolescentii din 11 tari U.E. consuma dulciuri zilnic, in contrast cu
cei din tarile nordice, unde consumul este mai scazut. Indivizii cu SES ridicat au
mai putine carii decat cei cu SES scazut (indicatori de risc: clasa sociala, obiceiul
de fumator al mamei, nr. de frati);
D. Boli generale asociate:
- modificari in formarea sau compozitia salivei (SIDA, diabet, Parkinson, HTA,
tumori craniene);
- modificari ale obiceiurilor alimentare, cu potential cariogen si admin.
medicamentelor: antihipertensive, analgetice, neuroleptice, diuretice, citostatice,
somnifere;
- Rx care afecteaza regiunea cap-gat;
- dizabilitati fizice si psihice.

11. Grupele de risc carios

Risc scazut: fara leziuni noi/leziuni incipiente in ultimul an.

Risc mediu: o leziune noua/incipienta/recurenta in ultimul an; fisuri si gropite adanci
sau lipsite de coalescenta; experienta carioasa mare la parinti sau frati; carii in
antecedente in fisuri sau gropite ocluzale; carii in copilaria timpurie; igiena orala
defectuoasa; vizite neregulate la cabinetul dentar; expunere neadecvata la fluoruri;
radiotransparenta proximala.
Risc crescut: 2 sau mai multe leziuni noi/incipiente sau 2 din urmatoarele conditii: fisuri
si gropite adanci/fara coalescenta; parinti, frati cu rata carioasa mare; carii in
antecedente in fisuri sau gropite ocluzale; carii aparute in copilaria timpurie; expuneri
frecvente la zahar; flux salivar scazut; igiena orala defectuoasa; vizite neregulate la
cabinetul dentar; expunere neadecvata la fluoruri; radiotransparenta proximala.

12. Cariograma: rol, aspecte teoretice, comentarea unui exemplu de cariograma

 program computerizat, interactiv si educational

 Conceput pentru intelegerea interactiunii dintre factorii care concura si
predispun la aparitia cariei dentare, fiind un ghid in incercarea de estimare a
riscului carios;
 Scopul sau este de demonstrare grafica a riscului carios, exprimat prin “Sansa de
a evita noile carii “, ilustrand in ce proportie afecteaza diferiti factori aceasta
sansa si de a incuraja aplicarea metodelor de preventie inainte de aparitia noilor
leziuni;
 Factorii cuprinsi in evaluare sunt : “Dieta” (sectorul albastru), “Bacterii” (rosu),
“Susceptibilitate” , alcatuit din programul de fluorizare, capacitatea tampon
salivara si rata fluxului salivar (Bleu) si “Circumstante” , constituit din
experienta carioasa anterioara si bolile generale asociate( galben). “Sansa
actuala de evitare a cariilor” este reprezentata de sectorul verde, iar
dimensiunea sa arata marimea riscului carios.
 Se poate demonstra modul in care se poate reduce “Sansa” prin actiunea asupra
factorilor de risc , schimband scorurile pentru fiecare factor si se ofera sugestii
pentru metodele de reducere a riscului carios.

****Interpretari****
 < 25% pt. “sansa de a evita cariile” => pacient cu risc crescut, toti factorii
fiind cu risc crescut, sectorul “bacterii” si “susceptibilitate” sunt
nefavorabile. ”Sansa” = 25% => exista risc mare de aparitie a cariei, fiind
probabil nefavorabile “dieta”, “bacteriile”, “susceptibilitatea” si
“expunerea la fluoruri”
 “sansa” > 75% => riscul de aparitie al cariei este scazut, putand exista
numeroase combinatii ale factorilor incriminati. Cand “sansa” > 90% riscul
de aparitie a cariei este f. scazut (combinatie favorabila a tuturor factorilor
incriminati)
- se poate discuta cu pacientii in legatura cu metodele de reducere a riscului
carios.

13. Evaluarea riscului parodontal (metoda Previser)

Factori de risc: igiena orala precara, bacterii parodontogene, fumat, malnutritie, consum
excesiv de alcool, stres, diabet zaharat, alte afectiuni sistemice, status socio-economic.
Metoda Periodontal Risk Calculator - PRC:
- evaluare obiectiva, cantitativa a scorului de risc parodontal si a stadiului BP;
- cuantificare pe o scara de la 1-100 cu o corespondenta de 17 diagnostice;
- informatii necesare: varsta, istorie de fumator, dg de diabet, istoric de chirurgie
parodontala, adancimea pungilor parodontale, sangerare la sondaj parodontal,
restaurari la nivel subggv, tartru pe suprafetele radiculare, inaltimea osului alveolar pe
Rx.

14. Evaluarea riscului la cancer oral (metoda Previser)

Factori de risc: consum de tutun, cosum de alcool, antecedente personale patologice de

cancer, antecedente heredocolaterale de cancer, varsta, sex.
Scorurile riscului de cancer oral – instrument Previser: 1 si 2 – risc redus
3 – risc mediu
4 si 5 – risc crescut
Examinare la interval de 5 ani (risc grade 1, 2, 3), reexaminare la 2 ani (risc 4), anual (risc
5).

15. Conceptul de necesitate de tratament (3 definiţii)

Donabedian (1973): ”stare a individului care îl face să solicite îngrijire, transformându-l

într-un potenţial utilizator al serviciilor de sănătate”.
Cooper (1975): “o modificare a stării de sănătate apreciată de către un specialist ca
necesitând tratament”.
Mathew: ”nevoia de îngrijiri medicale apare atunci când individul prezintă o afecţiune
sau disfuncţie pentru care există un tratament sau o îngrijire eficientă şi acceptabilă”.

16. Necesitatea de tratament: terminologia propusă de Bradshow (1972)

1. Nevoia normativă – necesitatea în accepţiunea experţilor, specialiştilor;

2. Nevoia simţită – dorinţa în accepţiunea individului;
3. Nevoia exprimată – punerea în practică a nevoii simţite de către individ prin
solicitarea asistenţei de specialitate;
4. Nevoia comparată – comparaţia între îngrijirile sanitare primite de către indivizi
diferiţi, dar cu caracteristici similare;
5. Nevoia nesatisfăcută – diferenţa între ceea ce s-a oferit şi ceea ce se cerea în
realitate.

17. Elemente cheie care permit estimarea necesarului de tratament

- utilitatea procedurilor disponibile şi resursele necesare;

- trebuie să se ţină cont de necesitatea tratamentului, de eficienţa şi costurile
acestuia;
- trebuie evaluate şi incluse rezultatele care stau la baza necesităţii;
- aceste rezultate se referă la morbiditate, durere, disconfort, disfuncţie,
incapacitate, handicap şi mortalitate.

18. Determinarea necesităţilor stomatologice

- dimensiune clinică bazată pe istoricul simptomatologiei

- evaluarea disfuncţiilor pentru evaluarea impactului
- determinări privind disfuncţionalitatea socială
- pretenţiile individului - percepţii asupra normalului
- evaluarea tendinţei individului de a întreprinde acţiuni de prevenţie,
mentalităti, cunoştinte şi atitudini în ceea ce priveşte comportamentul de
sănătate
- recomandarea unui tratament sau a unor ingrijiri eficiente şi acceptabile
- aptitudini necesare pentru acordarea acestora

19. Indicatori socio-dentari si scale: chestionarele OHIP, DAS, MDAS

Oral Impact on Daily Performance (OIDP): impactul sănătăţii orale asupra activităţii
zilnice – varianta pentru adulti.
Oral Health Impact Profile (OHIP): la baza lui = Child-OIDP care analizeaza impactul
urmatoarelor 8 activitãţi zilnice (fizice, psihice, sociale):
1. alimentaţia;
2. vorbirea;
3. practicile de igienã oralã;
4. somnul şi relaxarea;
5. zâmbetul, râsul şi dezvelirea fãrã jenã a dinţilor;
6. menţinerea stãrii emoţionale uzuale, fãrã stãri de iritare;
7. îndeplinirea rolurilor sociale;
8. plãcerea de a veni în contact cu oamenii.
Scop:
• Aprecierea necesităţilor de sănătate
• Planificarea serviciilor de asistenţă dentară
• Prevalenţa şi severitatea impactului asupra activităţilor zilnice
• Corelaţii cu aprecierea clinică
Dental Anxiety Scale (DAS):
 Întrebare
1. Dacă trebuie să mergeţi mâine la stomatolog, ce fel de stări
sufleteşti vă încearcă?
a) O privesc ca pe o experienţă plăcută
b) Nu mă interesează ce mi se va întâmpla
c) Sunt puţin îngrijorat(ă) de ce mi se va întâmpla mâine
d) Mă tem ca va fi ceva neplăcut şi dureros
e) Sunt îngrozit(ă) de ce mi se va întâmpla mâine la stomatolog
2. Ce fel de stări sufleteşti vă încearcă atunci când aşteptaţi să vă
vină rândul să intraţi în cabinet pentru tratament?
a) Sunt relaxat(ă)
b) Sunt puţin îngrijorat(ă)
c) Sunt încordat(ă)
d) Sunt îngrijorat(ă) şi anxios(oasă)
e) Sunt atât de îngrijorat(a), încât transpir şi mi se face rău

3. Ce stări sufleteşti vă încearcă atunci când vă aflaţi în scaunul

stomatologic, iar medicul îşi pregăteşte freza pentru lucru?
a) Mă simt relaxat(ă)
b) Sunt puţin îngrijorat(ă)
c) Sunt încordat(ă)
d) Sunt îngrijorat(ă) şi anxios(oasă)
e) Sunt atât de îngrijorat(ă), încât transpir şi mi se face rău
4. Cum vă simţiţi atunci când vă aflaţi în scaunul stomatologic, iar
medicul îşi pregăteşte instrumentele pentru detartraj?
a) Mă simt relaxat(ă) şi fără grijă
b) Sunt puţin îngrijorat(ă)
c) Sunt încordat(ă)
d) Sunt îngrijorat(ă) şi anxios(oasă)
e) Sunt atât de îngrijorat(ă), încât transpir şi mi se face rău
• Cotare: variantele de raspuns se cotează astfel: a) - 1 punct; b) - 2 puncte; c) - 3
puncte; d) - 4 puncte; e) - 5 puncte.
• Scorurile totale între 4-20
• Interpretare: 4-12 pct. – fara semnificaţie clinică
13-14 pct. – îngrijorătoare pentru medicul stomatolog şi pacient
scorurile de 15 şi mai > grad ridicat de anxietate
Modified Dental Anxiety Scale (MDAS):
1. Cum te-ai simti daca ar trebui sa MERGI MAINE LA DENTIST pt un control ?
2. Cum te-ai simti in SALA DE ASTEPTARE inainte de a te aseza pe scaunul
stomatologic ?
3. Cum te simti cand esti asezat pe scaunul stomatologic si astepti dentistul SA
LUCREZE CU FREZA pe dintii tai ?
 4. Cum te-ai simti daca ai astepta sa ti se DETARTREZE SI PERIEZE dintii ?
5. Cum te-ai simti daca ai astepta sa ti se faca o ANESTEZIE LOCALA PRIN INJECTIE la
unul din M superiori?
Variante de raspuns: relaxat – putin anxios – medium anxios – foarte anxios – extrem de
anxios.

20. Indicele Semnificativ de Carie (Significant Caries Index) – SiC

Reprezintă valoarea medie a indicelui CAO-D la 1/3 din grupul studiat cu cele mai mari
valori ale acestui indice. Calcularea indicelui SiC are o importanţă deosebită şi în
aprecierea necesităţilor de tratament, deoarece la această 1/3 cu valorile cele mai mari
ale indicelui DMFT se impune luarea de măsuri preventive suplimentare.

21. Calcularea indicilor de carie - exercitiu practic