ADVERTISEMENT

În anul 2016, Ministerul Turismului a efectuat plăţi nelegale pentru cheltuieli privind servicii
de promovare a brandului turistic naţional şi pentru lucrări de investiţii neexecutate, nu a
urmărit respectarea clauzelor contractuale, nu a perceput majorări de întârziere şi daune-
interese şi a utilizat ineficient unele fonduri băneşti pentru participarea la târguri de turism
organizate în afara ţării, reiese din raportul public pe 2016 al Curţii de Conturi.

Ce a constatat Curtea de Conturi

Curtea de Conturi a publicat rezultatele misiunii de audit de conformitate, ce a privit

activitatea desfăşurată de către Ministerul Turismului şi Autoritatea Naţională pentru Turism,
având ca obiectiv principal fundamentarea aspectelor constatate în cadrul acţiunii „Auditul
performanţei fondurilor alocate prin bugetul Autorităţii Naţionale pentru Turism pentru
dezvoltarea şi promovarea turistică a României pentru perioada 2013-2015, efectuată în
anul 2016“.

Potrivit raportului publicat, la Ministerul Turismului au fost constatate abateri şi deficienţe

care au vizat plata nelegală a unor cheltuieli pentru servicii de promovare a brandului
turistic naţional şi pentru lucrări de investiţii neexecutate, neurmărirea respectării clauzelor
contractuale şi neperceperea de majorări de întârziere şi daune-interese, utilizarea
ineficientă a unor fonduri băneşti pentru participarea ANT la târguri de turism organizate în
afara ţării, precum şi existenţa unor stocuri fără mişcare sau cu mişcare lentă.

Astfel, au fost efectuate plăţi în sumă estimată de 498 mii lei pentru lucrări de investiţii
neexecutate (în cadrul proiectului de investiţii în turism „Schi în România“), prin acceptarea
includerii atât în oferta tehnico-economică (anexă la contractul de lucrări), cât şi în situaţia
de plată a unui articol de lucrări pentru care nu au fost nominalizate materialele, cantităţile
şi preţul unitar al acestora.

Totodată, au fost efectuate plăţi nelegale din fonduri alocate de la bugetul de stat, în sumă
de 1.420 mii lei, pentru servicii de promovare a brandului turistic naţional prin intermediul
unor tur-operatori germani, respectiv pentru servicii decontate la valori mai mari decât cele
din devizul-ofertă; servicii decontate fără documente, care să certifice prestarea lor (1.087
mii lei); servicii decontate fără respectarea clauzelor contractuale (326 mii lei), iar pentru
neexecutarea obligaţiilor asumate prin contract, de către prestator, s-a constatat
necalcularea şi neîncasarea unor penalităţi de întârziere (54 mii lei).

Nu s-a urmărit respectarea clauzelor contractuale, întrucât recepţia serviciilor nu s-a

efectuat în funcţie de ratingurile (audienţele transmisiunilor) înregistrate de postul de
televiziune, aşa cum s-a stabilit în contract, ceea ce a condus la efectuarea de plăţi, în
sumă de 240 mii lei, din fonduri alocate de la bugetul de stat, pentru servicii nerecepţionate
în condiţiile stabilite în contract. Totodată, pentru neexecutarea obligaţiilor asumate prin
contract de către prestator, entitatea nu a urmărit încasarea majorărilor de întârziere şi nu a
pretins daune-interese.

„Au fost utilizate ineficient fondurile băneşti alocate de la bugetul de stat, în sumă de: 362
mii lei, prin achiziţia de produse (mesh-uri) la preţuri supraevaluate, respectiv la preţuri mai
mari decât cele practicate de acelaşi furnizor, în contracte similare derulate cu ANT sau
decât cele existente pe piaţă; dar şi în suma de 583 mii lei, pentru participarea ANT la
târguri de turism organizate în afara ţării, prin achiziţia de bunuri (mobilier, obiecte
promoţionale, servicii) la preţuri supraevaluate, respectiv la preţuri mai mari decât cele
practicate de acelaşi furnizor, în acelaşi an, în contracte similare derulate cu ANT sau decât
cele existente pe piaţă“, se arată în raportul Curţii de Conturi.

Astfel, pentru participarea ANT la diverse târguri de turism organizate în afara ţării, deşi
conceptul standului a fost asemănător, iar achiziţia de servicii s-a efectuat, în cele mai
multe cazuri, de la acelaşi prestator şi în acelaşi an, preţurile la care s-au contractat şi
decontat serviciile au fost diferite de la un contract la altul, în unele cazuri de cel puţin două
ori mai mari.

În cazul târgurilor de turism organizate în străinătate pentru care ANT a achiziţionat, pe

lângă serviciile de amenajare şi decorare a standului României, şi servicii de realizare a
unor materiale şi obiecte promoţionale, entitatea nu a solicitat, iar prestatorul nu a prezentat
documentele justificative care să ateste realitatea achiziţiei la nivelul sumelor decontate.

S-a constatat existenţa de stocuri fără mişcare sau cu mişcare lentă în valoare estimată de
4.095 mii lei, din care stocuri în valoare de 3.719 mii lei ce provin din anul 2007, în condiţiile
în care o parte dintre ele nu mai pot fi folosite, întrucât au fost recepţionate cu greşeli de
editare, a apărut uzura fizică sau informaţia din aceste materiale de promovare şi-a pierdut
actualitatea, apărând uzura morală. În cadrul acestor stocuri s-a constatat existenţa de
materiale pentru promovare: hărţi (649.044 de bucăţi, în valoare totală de 1.298 mii lei),
Album Săpânţa, editat în limbile: română, chineză, spaniolă, olandeză, idiş, italiană, rusă,
poloneză (40.625 de bucăţi, în valoare totală de 1.421 mii lei); Album Săpânţa, editat în
limbile: română, franceză, germană, arabă, japoneză, maghiară (22.572 de bucăţi, în
valoare totală de 790 mii lei); Album Biserici de lemn (266 de bucăţi, în valoare totală de 68
mii lei); Broşură ofertă generală (23.760 de bucăţi, în valoare totală de 96 mii lei); Broşură
Muntenia şi Oltenia (16.820 de bucăţi, în valoare totală de 44 mii lei), alte broşuri, în valoare
totală de 121 mii lei, achiziţionate anterior anului 2013 şi aflate în stoc.

Nu a fost organizată contabilitatea garanţiilor ce trebuiau constituite de către prestator în

baza contractelor de prestări servicii, situaţie care a dus la necunoaşterea valorii garanţiei
de bună execuţie constituită pe fiecare contract în parte. În privinţa respectării prevederilor
legale ce ţin de justificarea avansurilor de trezorerie acordate şi, după caz, restituirea
sumelor neconsumate, s-a constatat că entitatea avea înregistrate avansuri în sumă de 153
mii lei, din care 22 mii lei acordate unor foşti angajaţi ai entităţii, dar nejustificate.

Anca Nedea, despre raportul făcut public

În anul 2016, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Turism era constănţeanca Anca
Nedea. Contactată de cotidianul ZIUA de Constanţa, Anca Nedea a făcut mai multe
precizări. „Cunosc raportul, deficienţele sunt preluate de mulţi ani în urmă. Eu nu am făcut
decât să implementez, fără sprijin politic, măsuri de corecţie managerială pe care le-am
prezentat, public, atunci când am plecat. Am făcut şi o dare de seamă. Curtea de Conturi a
stabilit în auditul pe care l-a făcut pentru perioada mea, că, din punct de vedere managerial,
a fost un management eficient. Am preluat problemele; niciuna nu a fost constatată în
activitatea mea. S-au făcut foarte multe. Cunosc toate speţele pe de rost. Când am venit la
ANT nu mi s-a predat nimic. Nu a existat o predare-primire. Au auditat toate problemele
existente şi am început să iniţiez măsuri de corecţie. Cea mai mare parte dintre ele nu
ţineau de mine, deoarece ANT-ul era la Ministerul Economiei. Toate problemele au fost
consemnate, în scris, de mai multe ori. Am făcut o situaţie cu obiectivele urmărite, măsuri
implementate. Toate au fost prezentate ministrului Borc (Costin Grigore Borc - n.r.).

S-au făcut foarte multe corecţii. Au lucrat cu Curtea de Conturi. Cei de la Curtea de Conturi
m-au ajutat să înţeleg, în sistemul public, cam ce se putea face ca măsură de corecţie. Erau
foarte multe situaţii legate de birourile de turism extern. Nu existau obiective de
performanţă-cheie, nu exista bugetare. Au fost foarte multe probleme. Pe fiecare le-am luat
în parte şi am operat măsuri, într-un an, cât am fost eu. Apoi a venit ministrul Dobre şi a
continuat. Dânsul a desfiinţat birourile de turism extern. Nu pot fi de condamnat nici cei
dinaintea mea, pentru că nu aveau cu ce să lucreze. Atât timp cât într-o structură nu ai
departament economic, o direcţie economico-financiară puternică, cu specialişti, şi o
direcţie juridică cu specialişti, nu poţi face nimic.

Exista o autoritate naţională care, de ani de zile, după preluarea de la Elena Udrea de la
MDRT (care s-a spart în Ministerul Dezvoltării şi ANT), nu avea în organigramă o direcţie
financiar-contabilă şi o direcţie juridică. Nu aveam nici măcar un departament de suport. În
aceste condiţii, nu am reuşit să rezolvăm decât o parte din probleme. Din punctul meu de
vedere, majoritatea punctelor reclamate au motive şi Curtea de Conturi ştie de ele. Nu ştiu
dacă ele au fost acum rezolvate. Cred însă că ministrul Dobre (fostul ministru - n.r.) a reuşit
să le rezolve, având cu totul o altă forţă. Ne-am fi dorit să avem în continuare birouri de
turism extern“, a explicat, pentru cotidianul ZIUA de Constanţa, Anca Nedea.

În secţiunea „Documente“ puteţi consulta raportul integral publicat de Curtea de

Conturi a României.


