Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
LUCRARE DE LICENŢĂ
Coordonator ştiinţific
Alexandru-Tudor NECULA
IAŞI
Iunie 2014
0
DECLARAŢIE
toate fragmentele de text reproduse exact, chiar şi în traducere proprie din altă
limbă, sunt scrise între ghilimele şi deţin referinţa precisă a sursei;
reformularea în cuvinte proprii a textelor scrise de către alţi autori deţine referinţa
precisă;
rezumarea ideilor altor autori deţine referinţa precisă la textul original.
_________________________
(semnătura în original)
CUPRINS :
ARGUMENT.....................................................................................................................4
CONCLUZII ....................................................................................................................41
BIBLIOGRAFIE
ARGUMENT
Decizia alegerii acestui subiect a fost una care nu a necesitat foarte mult timp de
gândire din partea mea şi asta deoarece, eu, ca şi consumator avid de conţinut online am
considerat etica şi social media ca fiind o temă din care se pot naşte discuţii complexe,
diferite, cu atât mai mult cu cât acest subiect este unul actual, care ar trebui să preocupe pe
toţi cei care folosesc Internetul şi care au cel puţin un cont pe un site de socializare.
Consider a fi esenţial ca oamenii să fie informaţi cu privire la problemele de etică pe care
social media le ridică dar totodata doresc să evidenţiez şi părtile pozitive pe care aceste
reţele sociale le au, precum şi influenţa lor în viaţa noastră de zi cu zi.
Pentru a reuşi să reliefez această latură problematică a social media, voi începe prin
a puncta şi explica conceptele de etică şi ceea ce reprezintă social media, voi scoate în
4
evidenţă problemele generale de ordin etic în social media, ca mai apoi să prezint cazuri
specifice, cu ajutorul cărora să îmi pot susţine punctul de vedere referitor la tema aleasă.
Prin intermediul lucrării vreau să reuşesc să fac conceptele de social media şi etică
în social media cât mai bine înţelese, ce implică folosirea diferitelor tipuri de reţele sociale,
cât de predispuşi suntem la minciuni şi manipulare, cum ne putem folosi de ele pentru a ne
ajuta pe noi înşine sau pe cei din jurul nostru, scopul final fiind formarea unei gândiri
critice asupra a ceea ce reprezintă social media şi asupra ramificaţiilor pe care le capătă
această discuţie, a problemelor de ordin etic, în social media.
5
CAPITOLUL I
Din punct de vedere etimologic, cuvântul etică provine din limba greacă veche,
ethos însemnând obicei, obişnuinţă, caracter, mod de viaţă iar acelaşi termen ethos tradus
în latină devine mores, cu o semnificaţie aproape identică. În context contemporan, acest
concept cuprinde atitudinile fundamentale şi obiceiurile caracteristice ale unui grup uman,
trib, popor, naţiune, etc., ca de exemplu: ethosul african, ethosul românesc, ethosul
american. Etimologic vorbind, cuvântul etică are la bază cel puţin două semnificaţii
fundamentale şi anume caracterul individual, ce are legătură cu trăsăturile unei persoane şi
normele sociale care ghidează şi guvernează comportamentul oamenilor, fixând limitele
între ceea ce este bine şi ceea ce este rău.1
Încă din definţie se poate observa că sunt anumite diferenţe de opinie atunci când
vorbim de crearea unei definiţii universale pentru explicarea eticii şi tocmai din acest
motiv ar trebui luat în considerare acest fapt, deoarece ne va face să înţelegem mult mai
uşor de unde şi de ce apar anumite probleme de etică (ceea ce eu consider a fi etic nu se va
reflecta întotdeauna în ghidul etic pe care îl are un alt individ).
Însă pot fi cazuri în care deciziile unui individ pot fi influenţate doar de ceea ce el
crede că este bine pentru propria persoană, situaţie cunoscută sub denumirea de egoism
etic.2 Egoismul etic presupune că oamenii au obligaţii morale doar pentru ei înşişi şi că
aceştia ar trebui să urmărească exclusiv doar propriile scopuri. Un egoist etic ar spune că
nu are datoria să dea o mână de ajutor unei persoane aflate în dificultate, decât în cazul în
care, ajutând acea persoană, gestul respectiv, ar coincide cu nevoile proprii. Deşi James
Rachels vede în acest tip de comportament anumite elemente care ar justifica egoismul etic
(precum faptul că egoismul etic stă la baza simţului nostru etic comun fiind explicat de
existenţa legilor care te împiedică să furi sau să minţi deoarece, în fond, legile există doar
ca să îţi servească scopurilor personale), acesta conchide că egoismul etic este greşit petnru
că oamenii, au întipărit un principiu moral care le cere să îi trateze pe toţi aşa cum ar vrea
ei înşişi să fie trataţi şi că ar putea justifica tratarea persoanelor diferit doar în cazul în care
s-ar putea demonstra că există într-adevăr vreo diferenţă de fapt între ele, care să fie
relevantă pentru justificarea diferenţei de tratament.
Etica reprezintă ceva diferit pentru fiecare. Noi ca oameni, ne dezvoltăm simţul etic
în funcţie de cultură, etnie, credinţă iar toate aceste surse ne transformă în indivizi unici în
gândire şi în felul în care analizăm diferite situaţii. Aşa că, nu este de mirare că în căutarea
mea pentru a găsi cea concretă definiţie a eticii am descoperit pe site-ul unei facultăţi din
străinătate, Universitatea Santa Clara, întrebarea ,,Ce înseamnă etica pentru tine ?",
adresată de către sociologul Raymond Baumhart unor oameni de afaceri, întrebare care a
primit răspunsuri foarte diverse cum ar fi: ,,Etica are de-a face cu credinţa mea", ,,Etica
este alcătuită din standarde de comportament pe care societatea în care trăim le consideră
2
James RACHELS, Elements of Moral Philosophy, Ed. Fourth Edition, 2003, p. 75.
7
acceptabile" sau ,,Etica are legătură cu ceea ce îmi spune instinctul, că fac bine sau rău". 3 A
încerca să determini înţelesul eticii sau să formulezi o definiţie care să fie valabilă pentru
toţi este astfel un lucru aproape imposibil.
3
Manuel VELASQUEZ, Claire ANDRE, Thomas SHANKS, What is Ethics ?, ,,Issues in Ethics",
vol. 1, nr.1, 1987, pp. 1-5.
4
Franz BOAS, Museums of Ethnology and their classification, ,,Science", vol. 9, 1887, pp. 587-
589.
5
Ruth BENEDICT, Patterns of Culture, Ed. Houghton Mifflin Harcourt, 1934, passim.
6
Ibidem.
8
Elefantului"7, în care un grup de oameni orbi, însetaţi de cunoaştere, merg să atingă un
elefant pentru a-şi face o părere despre ce este şi cum arată acest elefant. Fiecare orb atinge
doar o singura parte a elefantului, precum trompa, fildeşul sau burta acestuia. Comparând
rezultatele experienţei constată că se află într-un dezacord total. Unul dintre ei atinge
lateralul elefantului şi crede că elefantul este un zid, altul atinge trompa elefantului şi crede
că este un şarpe, altul atinge fildeşul şi este de părere că elefantul este o suliţă, un alt orb
atinge coada şi spune despre elefant că este o sfoară, un alt orb îi atinge urechea şi spune
despre elefant că este un evantai iar atingându-i piciorul, ultimul orb spune despre elefant
că este un copac. Aşadar, putem să observăm că deşi fiecare orb îşi descrie părerea despre
elefant ca fiind un adevăr absolut, toate adevărurile lor sunt relative, fiind bazate pe scurta
lor experienţa cu elefantul. Nimeni nu deţine adevărul absolut, concluzie aplicabilă şi
atunci când vorbim de codurile şi valorile etice deoarece şi acestea sunt, la rândul lor,
relative.
7
John Godfrey SAXE, Poemele lui John Godfrey Saxe, Ed. Houghton Mifflin Harcourt, 1889, p.
111.
8
Douglas COMER, The Internet Book, Ed. Prentice Hall, 2007, passim.
9
lui actuală, un Vest Sălbatic, guvernat de codul etic al fiecărui utilizator, fiecare fiind liber
să-şi exprime ideile, intenţiile şi trăirile în formă naturală, neperturbate de existenţa
vreunui cod de ,,legi" sau ar trebui reglementat şi supus unor reguli, decizie care ar putea
distruge întregul "ecosistem" al Internetului, furându-i din identitate, din unicitatea şi
libertatea cu care utilizatorii Internetului au fost obişnuiţi. Bill Gates spune despre Internet
următoarele: ,,Internetul devine târgul satului pentru oraşul global de mâine."9 Dacă ar fi
să tratăm această idee cu seriozitate, am putea spune că, asemeni unei comunităţi reale,
fizice, şi comunitatea online trebuie să aibă la bază legi, reguli şi valori etice, care trebuiesc
respectate, pentru a evita haosul. Însă în anii în care Internetul şi mediul online s-a
dezvoltat, am putut observa că acesta tinde să se autoguverneze, să se autocenzureze, să
înlăture elementele care îi pot face rău, fără ca să fie nevoie de intervenţia directă a
vreunei instituţii sau guvern. Cu toate acestea, navigarea în siguranţă pe Internet şi
utilizarea responsabilă a resurselor disponibile, reprezintă un factor de interes comun, atât
pentru utilizatori cât şi pentru operatorii sau sponsorii care pun la dispoziţie aceast serviciu.
Richard A. SPINELLO, CyberEtics: Morallity and Law in Cyberspace, Ed. Jones and Bartlett
14
Yair Amichai-HAMBURGER, The Social Net: Understanding our Online Behavior, Ed. Oxford
16
Aşadar cea mai bună variantă pentru definirea social media este să o definim pe
componente. Media este un instrument al comunicării, spre exemplu un ziar sau radioul,
deci social media ar putea fi considerat un instrument de tip social al comunicării pe
Internet. În termeni simpli acest lucru ar putea fi explicat ca un website care nu îţi oferă
doar informaţii ci şi interacţionează cu tine în acelaşi timp. Această interacţiune se
realizează prin simpla cerere de a lăsa un comentariu sau de a vota un articol.
Felul în care funcţionează aceste reţele sociale, la primă vedere pare simplu:
persoanele care se alătură unei reţele sociale şi îşi creează un profil, ajung să îşi
construiască la rândul lor o reţea prin adăugarea de prieteni aflaţi în interiorul reţelei de
20
Ibidem.
13
socializare sau prin invitarea prietenilor din viaţa reală să li se alăture. Astfel apare efectul
de bulgăre de zăpadă care creşte din ce în ce mai mare pe măsură ce înaintează. Însă
succesul acestor reţele sociale se datorează faptului că sunt utile membrilor ei, punându-le
la dispoziţie atât servicii cât şi divertisment.
Social media, care nu demult părea doar un trend, un moft despre care scepticii
afirmau şi insistau că nu va prinde, acum atrage mai mulţi utilizatori ca oricând în timp ce
creşte în valoare cu miliarde de dolari, evoluând până în punctul în care dacă nu exişti în
online ca persoană, dar mai ales ca şi organizaţie, nu poţi avea succes.
Însă pentru a ajunge la nivelul pe care l-a atins în zilele noastre, ideea, conceptul de
social media a trebuit clădit cărămidă cu cărămidă, iar totul a început cu primul e-mail
trimis25 în anul 1971, care avea să pornească o adevărată revoluţie a felului în care oamenii
îşi fac simţită prezenţa în online. Iar această evoluţie, a social media, trebuie menţionată,
deoarece, o data cu evoluţia ei, am evoluat şi noi ca indivizi. În ultimul deceniu, social
media a devenit pe deplin înrădăcinat în viaţa marii majorităţi a oamenilor şi o parte
integrată a societăţii moderne. Reţelele sociale nu schimbă doar ceea ce facem ci şi ceea ce
suntem şi asta pentru că avem aşteptări mult mai mari de la tehnologie în timp ce nu mai
avem aşteptări de la ceilalţi de lângă noi. Nu suntem doar consumatori de conţinut ci şi
creatori care îşi pot publica locurile pe care le vizitează, persoanele pe care le îndrăgesc,
gânduri, opinii, ceea ce fac într-un anumit moment şi chiar şi ceea ce mâncă. Toate update-
urile, pin-urile, video-urile, postările pe blog, uşurează felul în care putem fi conectaţi şi la
Yair Amichai-HAMBURGER, The Social Net: Understanding Our Online Behavior, Ed. Oxford
23
28
Clay SHIRKY, The Political Power of Social Media,
http://www.foreignaffairs.com/articles/67038/clay-shirky/the-political-power-of-social-media,
accesat pe 20 iunie 2014.
29
Sarah PIPES, Social Networking Privacy: How to be Safe, Secure and Social,
https://www.privacyrights.org/social-networking-privacy-how-be-safe-secure-and-
social#anonymity, accesat pe 21 iunie 2014.
30
David GODSALL, Can Anonymity Be Good for Social Web ?, http://blog.hootsuite.com/can-
anonymity-good-social-web/, accesat pe 21 iunie 2014.
17
ceva de care să ne temem, deoarece o dată cu anonimitatea, nu există decât o distanţă
foarte mică până la pierderea intimităţii, care este un element primordial a unei vieţi
sănătoase în cadrul unei societăţi. Cu toate că un segment consistent din cei care folosesc
acest tip de reţele sociale îşi crează alter-ego-uri dorind să pară altfel de cum sunt sau cum
se comportă în viaţa reală, asta nu îi împiedică în a fi sinceri atunci când discută cu un alt
utilizator. Premisa acestor platforme este că anonimitatea eliberează individul şi care
devine dezinhibat în a spune exact ceea ce gândeşte, de a spune lucrurilor pe nume, fără
constrângeri.
31
Geegee SCHUMAN, 5 Years of Social Media, http://pandawhale.com/post/34248/5-years-of-
social-media, accesat pe 21 iunie 2014.
32
Halim RANE, Sumra SALEM, Social Media, social media movements and the diffusion of ideas
in the Arab uprisings, ,,Journal Of International Communications", vol. 18, nr.1, aprilie 2012, pp.
97-111.
33
Evgeny MOROZOV, cercetător.
18
Concluzia raţională este că influenţa pe care social media o are asupra omenirii este
pozitivă dar cu potenţial de a fi negativă, distructivă, însă este cert că această entitate nu
poate fi evitată. Şi aici intervine codul etic al fiecăruia dintre noi, cum decidem să ne
folosim de intrumentele puse la dispoziţie de către platformele sociale, în viaţa noastră de
zi cu zi, la şcoală sau la muncă şi să punem în balanţă fiecare posibilă consecinţă, fiecare
reacţiune la acţiunile noastre, atunci când apăsăm butonul ,,POSTEAZĂ".
CAPITOLUL II
Social media a devenit o forţă care poate determina o schimbare şi poate creea
situaţii fără precedent.34 Prin împuternicirea oamenilor cu sensibilitatea că vocea lor
contează şi ceea ce ei cred poate duce la schimbare, tehnlogiile social media au evoluat
felul în care persoanele comunică, se comportă şi acţionează în mediul online, deci nu este
de mirare că în tot acest proces comunicaţional, de schimb de date şi informaţii pot apărea
situaţii în care codul etic să fie pus sub semnul întrebării.
Pete Cashmore spunea: ,,Privacy is dead and social media holds the smoking
gun"35. Una dintre principalele acuze care i se aduc social mediei, este aceea că o dată cu
apariţia ei, nivelul de intimitate de care se poate bucura un utilizator a scăzut dramatic. Şi
asta deoarece, pe măsura dezvoltării social media, au apărut grupuri, care şi-au dat seama
că datele oferite în mod voluntar de către indivizi (fiind de părere că intimitatea lor le este
protejată de cei care le oferă serviciul respectiv) pe social media, reprezintă o adevărată
mină de aur, un insight direct către ceea ce vor să vadă, să audă şi să simtă utilizatorii de
social media. Această realizare a venit ca o oportunitate pentru diferite firme, companii sau
34
Ed MARTIN, Using Social Media as a Force for Good in HR,
http://www.hrzone.com/feature/people/using-social-media-force-good-hr/141867, accesat pe 21
iunie 2014.
35
Pete Cashmore, Mashable.com CEO.
19
guverne, să îşi modeleze imaginea, felul de a se prezenta în public, în funcţie de modul în
care marea masă a userilor doresc să îi vadă pe respectivii. Aspectul acesta nu ar reprezenta
o problemă, dacă, toate manevrele şi minările de date făcute din umbră, de diferite grupuri
interesate, ar fi în interesul consumatorului sau utilizatorului şi nu în interesul firmei,
companie sau diferitelor instituţii.
Însă problema intimităţii în cadrul reţelelor sociale reprezintă doar una dintr-o
multitudine de probleme, ce au luat naştere datorită mediului permisiv de care se bucură
social media şi de lipsa unei forţe sau entităţi autoritare care să sancţioneze astfel de
comportamente lipsite de etică. Printre problemele de ordin etic în cadrul social media se
numără36: decepţia, manipularea, securitatea datelor, accesabilitatea informaţiilor despre
utilizatori, proprietatea intelectuală şi controlul acestei proprietăţii, tehnologia şi
responsabilitatea socială, precum şi cyberstalking-ul şi dezvăluirea locaţiei, acorduri de
confidenţialitate invazive, lipsa unei modalităţi sigure de a proteja minorii în online,
infiltrarea organelor legii în social media sau profilarea socială şi divulgarea de date unor
terţe părţi.37
Acum, pentru a ne face o idee ce implică aceste abuzuri şi probleme de ordin etic,
este necesar să explicăm felul în care afectează utilizatorul. Acordurile de date invazive38,
practicate de majoritetea reţelelor sociale, afirmă că o reţea socială deţine toate datele
utilizatorilor încărcate pe platforma respectivă, date care includ imagini, clipuri video,
conversaţii şi mesaje trimise, toate acestea fiind stocate în bazele de date ale reţelelor
respective. De menţionat este că şi atunci când utilizatorul decide să renunţe la contul său
personal şi să îl şteargă, toate aceste date rămân stocate pe server, pentru o perioadă
nedeterminată, fiind alegerea celor care se ocupă cu platforma respectivă, dacă vor să se
folosească de date şi în ce fel. În cele mai multe dintre cazuri, datele sunt împărtăşite cu
agenţiile de securitate naţională sau vândute către firme care se ocupă cu marketingul, cu
scopul de minării lor, determinând astfel preferinţele utilizatorilor. Ceea ce ne duce la un
alt punct al discuţiei, profilarea socială şi divulgarea de date unor terţe părţi. Profilarea
utilizatorului permite reţelelor sociale de a filtra anunţuri, afişând doar acele anunţuri care
36
Joshi AG, Ethics in Internet, http://goo.gl/N3TzAH, accesat pe 21 iunie 2014.
37
Cyber Issues, http://www.cybersmart.gov.au/Parents/Cyber%20issues.aspx, accesat pe 21 iunie
2014.
38
Facebook, Data Use Privacy, https://www.facebook.com/about/privacy/, accesat pe 21 iunie
2014.
20
se potrivesc unui anumit segment de vârstă, sex sau etnie. Însă pentru a reuşi acest lucru,
este nevoie de prelucrarea datelor primite de la utilizatori, care de cele mai multe ori duce
în mod neintenţionat, la scurgeri de informaţii. Trebuie subliniat faptul că aceste scurgeri
de date pot ajunge, indirect, să fie disponibile unor terţe părţi care să folosească
informaţiile pentru a plănui furturi de date, consumatorii fiind predispuşi la atacuri
cibernetice, phishing etc.39 Când vine vorba despre riscul la care se expun cei ce folosesc
platformele sociale, minorii sunt ţintele cele mai uşoare pentru răufăcători, datorită lipsei
unui sistem care să îi împiedice pe aceştia să cadă plasă furturilor de date sau a
eventualelor abuzuri, ca urmare a folosirii social media. Deşi majoriatea acestor platforme
au o limită de vârstă setată, eficacitatea acestor filtre este discutabilă. Minorii sunt
predispuşi să fie mai deschişi atunci când dezvăluie informaţii personale, tind să fie creduli
şi să nu conştientizeze riscul la care se expun în momentul în care folosesc un serviciu
online, fiind o pradă uşoară pentru hoţii de date sau pradătorii sexuali. Iar uşurinţa cu care
cineva poate fi abuzat fizic sau emoţional, datorită social media, este una pe care mulţi
dintre utilizatori nu o iau în considerare. Şi asta pentru că majoritatea platformelor sociale
sunt oportune răufăcătorilor şi nu numai, deoarece pun la dispoziţie locaţia utilizatorilor
atunci când aceştia încarcă o poză, actualizează un status sau dau check-in la un restaurant.
Serviciile social media devin un GPS, o modalitate de a supraveghea constant ceea ce face
un anumit individ, unde se află sau cu cine se întâlneşte. Această chestiune se datorează
opţiunilor care fac posibilă localizarea utilizatorului. Opţiunile de tip geo-tagging sunt de
obicei activate în mod automat la crearea contului, fără acordul persoanei în cauză, fiind
necesară navigarea prin mai multe meniuri pentru a le dezactiva; operaţiune pe care mulţi
dintre userii neexperimentaţi, nu se descurcă să o efectueze, facilitând astfel
cyberstalkingul.40
Multiple Online Social Networks, ,,Internet Computing", vol. 15, iunie 2015, pp. 13-19.
40
Emero PUBLISHING, Privacy Issues of Social Networking Sites: Cyberstalking and Location
Disclosure, http://emereo.net/success/privacy-issues-of-social-networking-sites-cyberstalking-and-
location-disclosure/, accesat pe 21 iunie 2014.
21
printr-un "filtru al zonei gri". Datorită creşterii intensităţii de folosire a social media,
membrii celei mai vechi organizaţii non-profit din Statele Unite ale Americii The Ethic
Resource Centre (ERC)41, au pornit o cercetare pentru a afla cât mai multe despre indivizii
care folosesc social media şi cât de mult se lasă influenţaţi de ce se întâmplă în online, în
încercarea de a găsi o posibilă conexiune între etică şi social media. Ceea ce au descoperit
cercetătorii este că persoanele cele mai active în online au avut o toleranţă mai mare faţă de
activităţi care ar putea fi considerate lipsite de etică, însă de menţionat ar fi faptul că acest
lucru se datorează felului în care ei judecă situaţiile respective, pentru ei ,,zona gri" fiind
una mult mai vastă atunci când raportează anumite întamplări la un cod etic. Mai mult
decât atât, deşi cei activi în online preferă să pună întâmplări sau fapte într-o zonă gri a
codului etic, aceştia au un simţ foarte dezvoltat de a depista şi observa încălcări ale codului
etic. Rezultatele cercetării s-au dovedit a fi nu foarte concludente, deoarece, s-a pornit de la
o premisă învechită, şi anume că reţelele sociale sunt predispuse la a fi lipsite de etică ceea
ce e absurd, deoarece problemele de etică ce ies la suprafaţă în social media , sunt datorate
tocmai caracterului deschis al platformelor şi a participării diferiţilor indivizilor, din
diferite medii sau culturi.
Complicaţiile etice din cadrul social media pot ieşi cu uşurinţă la suprafaţă daca
discutăm de perspectivele din care ar trebui analizată etica, perspective enunţate în
Framework for Ethical Decision Making (Ghidul pentru luarea deciziilor etice) 42, ghid
publicat de institulul pentru Etică Aplicată din Markkula.
41
Sharlyn LAUBY, Ethics and Social Media: Where Should we draw the line ?,
https://www.americanexpress.com/us/small-business/openforum/articles/ethics-and-social-media-
where-should-you-draw-the-line/, accesat pe 21 iunie 2014.
42
Manuel VELASQUEZ, Thomas SHANKS, Thinking Ethically, ,,Issues in Ethics", vol.7,
decembrie 1996, pp. 1-5.
22
ajută persoanele să intre în contact cu prieteni demult uitaţi sau persoane cu care nu
ar fi avut şansa să se întălnească vreodată şi să lege astfel relaţii puternice. Aşa că
întrebarea pe care ar trebui să ne-o adresăm este cum am putea ca să balansăm
aceste neplăceri şi beneficii, să reducem una pentru a putea creşte posibilitatea
celeilalte.
Din perspectiva virtuţii: multe din virtuţile interpersonale cărora le dăm valoare,
evoluează în contextul comunicării faţă în faţă. Onestitatea, deschiderea faţă de
ceilalţi precum si răbdarea sunt importante atunci când întalnim o persoană în viaţa
reală. Problema etică apare datorită faptului că aceste valori nu reprezintă nimic
atunci când persoanele sunt reprezentate de avatare în mediul virtual. Probabilitatea
ca alte virtuţi să treacă pe primul plan atunci când comunicăm în online este foarte
mare deoarece nu ducem niciodată lipsă de interacţiune în online şi putem ieşi din
conversaţii oricând dorim prin apăsarea unui buton.43
Pe lângă aceste probleme etice care afectează utilizatorul la o scară largă, mai
putem întâlni şi dileme etice care au legătură directă cu noi sau care chiar noi le stârnim.
Spre exemplu, atunci când vrei să îţi faci cunoscut în online un proiect, un produs sau o
companie, mulţi uită de linia fină dintre informare şi spamming.44 Fie el e-mail spam, pe
Twitter sau Facebook, trebuie să ţinem minte că bombardarea unei comunităţi cu un anumit
link, sau mesaj, obţinându-se un efect opus celui dorit, creând un sentiment de repulsie sau
iritare la vederea unui alt mesaj venit din partea aceleaşi surse. O altă exemplificare a
rolului pe care îl putem juca la declanşarea unei probleme de ordin etic în social media, o
reprezintă certurile cu ceilalţi sau o părere proastă pe care o avem despre un anumit
43
Manuel VELASQUEZ, Thomas SHANKS, Framework for Ethical Decision Making,
http://www.scu.edu/ethics/practicing/decision/framework.html, accesat pe 21 iunie 2014.
44
Spamming, https://en.wikipedia.org/wiki/Spamming, accesat pe 21 iunie 2014.
23
individ. Este foarte simplu ca certurile care au loc în privat, sau apatia pe care o avem faţă
de o anumită persoană, să se bucure de atenţia întregului internet, dacă vrem acest lucru.
Fie că facem publică o ceartă pentru publicitate, pentru a aduna suport din partea celorlalţi
utilizatori, un lucru este cert şi anume, astfel de probleme ar trebui rezolvate în privat.
Social media ar trebui să fie un loc în care oamenii găsesc înţelegere şi ajutor, nicidecum
un loc în care să îţi ,,speli rufele în public" sau să îi umileşti pe alţii. Una din principalele
trăsături ale social media este transparenţa iar a spune minciuni este total opus acestui
principiu. Nu numai că poţi induce în eroare oamenii, însă de cele mai multe ori social
media are tendinţa de a scoate la lumină pe cei prinşi cu minciuna. Fie că oferi informaţii
false, îţi atribui titulaturi pe care nu le meriţi sau reuşite care nu sunt ale tale, riscul de a
minţi în online nu aduce prea multe beneficii. Pe lângă faptul că îţi poţi pierde
credibilitatea şi îţi poti face duşmani, poţi avea parte şi de probleme legale.
Compromiterea informaţiilor private ale clienţilor nu este deloc indicată daca vrei
să ai o viaţă liniştită în mediul online. Aceste date reprezintă o resursă de care
companiile se folosesc pentru a oferi clienţilor oferte mai bune şi mai relevante şi
astfel brandurile irosesc mai puţini bani pe targeturi alese necorespunzător.
Facebook este o companie, care a dat startul avalanşei reţelelor sociale şi a reuşit să
facă social media un concept pe care mulţi doresc să îl înţeleagă pe deplin. 48 Însă, deşi a
pornit ca o companie cu viziune, acest lucru s-a dus pe apa Sâmbetei datorită poliţelor de
păstrare a datelor private, care se schimbă de la o zi la alta, de fiecare dată în avantajul
companiei şi dezavantajul utilizatorului.49 Iar această tactică, de a profita de neatenţia,
nepăsarea şau simpla neştiinţă a userilor, atunci când vine vorba de protejarea datelor
personale şi clauzele abuzive de colectare, păstrare şi folosire a datelor care au caracter
personal, a devenit comun în majoritatea cazurilor de poliţe şi acorduri de confidenţialitate,
prezentate de cele mai populare platforme sociale. Iar atunci când adăugăm în discuţie
necesitatea pe care a dobândit-o social media în viaţa cotidiană şi dependenţa provocată de
aceste reţele sociale, este clar că utilizatorul de rând nu are de ales decât să se conformeze
poliţelor respective.
48
Sarah PHILLIPS, A Brief Histoy of Facebook,
http://www.theguardian.com/technology/2007/jul/25/media.newmedia, accesat pe 21 iunie 2014.
49
Sharon JAYSON, Social Media Reaserch raises privacy and ethics issues,
http://www.usatoday.com/story/news/nation/2014/03/08/data-online-behavior-research/5781447/,
accesat pe 21 iunie 2014.
26
Practic ei văd utilizatorii asemeni unor angajaţi fără plată de pe urma cărora se pot
mina informaţii de tip crowd-sourcing şi ad-targeting data.
Mark Zuckerberg nu are un trecut etic curat, acesta fiind acuzat că a folosit
Facebook şi datele aflate pe servere în scopuri meschine sau vindicative, pentru a
ghici parole de e-mail şi de a citi corespondenţă personală, pentru a-şi discredita
rivalii. Avem de-a face, deci, cu un lup, paznic la oi.50
Bait and switch reprezintă o formă de fraudă folosită în retail dar pe care reţelele
sociale au adoptat-o, informând dezvoltatorii despre felul în care pot accesa date
private ale utilizatorilor, însă fără a explica efectele pe care această activitate o are
asupra membrilor. Acest lucru a ieşit la iveală atunci când un programator a
descoperit modul în care Facebook se foloseste de tactica numită ,,bait and switch"
şi a fost dat imediat în judecată, în încercarea de a-l reduce la tăcere.
Dacă deja ţi-ai facut un cont pe una dintre platformele sociale şi doreşti să renunţi
la el, află că nu poţi să îl ştergi permanent. Companiile consideră ,,ştergerea
contului" doar înlăturarea lui din căutări pentru utilizatorii care doresc să îl
50
Chamakhe MAURIENI, Facebook is Deception, vol. II, Ed. WSIC EBooks Ltd., 2012, passim.
51
Ibidem.
27
acceseze. Problema este că datele contului rămân stocate pe server, fiind dispoziţia
site-ului în orice moment.
Nu este greu de realizat că, atunci când o persoană devine sinonim cu o maşinărie,
o secvenţă de cod într-un întreg univers virtual, cyberbullying-ul este extrem de comun
însă la fel de periculos, revendicând victime în fiecare an. ,,Aceşti cyber-bullies se pot
ascunde sub o mască a anonimatului online şi nu au nevoie de acces fizic direct către
victimele lor pentru a le face un rău de neimaginat."56 Într-o astfel de situaţie codul moral
al indvidului pare să nu existe, din moment ce judecă acţiunile sale din punctul de vedere
al unui individ care ia în râs sau chinuie o maşinărie. Este greu să interpretezi un răspuns
emoţional sau în ce măsură ceea ce spui în social media influenţează pe celălalt, atunci
când singurul răspuns e un text într-o fereastră de chat sau o ,,emoţie" standardizată sub
forma unui ,,emoticon".
Asistăm astfel la transferul violenţei fizice şi verbale din viaţa reală în violenţă şi
ură transmisă prin tehnologia pe care mulţi o slăvesc 57. Asemeni bullying-ului tradiţional58
(care deobicei începe în şcoli sau incintele şcolii, la locul de muncă sau alte locaţii, în care
54
Tom SMITH, The Importance of Face to Face Communications,
http://www.insightsfromanalytics.com/blog/bid/322698/The-Importance-of-Face-to-Face-
Communications, accesat pe 22 iunie 2014.
55
Nick HASLAM, Dehumanization: An Integrative Review, Ed. Lawrence Erlbaum Associates,
2006, pp. 254-256.
56
Anna Maria CHAVEZ, Girl Scouts of the USA CEO.
29
o persoană mai puternică, din punct de vedere fizic sau intelectual, atacă cu bună ştiinţă, o
persoană sau un grup de persoane mai slabe), cyberbullying-ul transferă acea intimidare
fizică sau verbală în mediul online, prin social media cu ajutorul smartphone-urilor,
tabletelor şi calculatoarelor59, împingând victimele să recurgă la izolare socială totală,
automutilare sau în unele cazuri chiar suicid. Spre deosebire de bullying, cyberbullying-ul
se poate petrece 24 de ore, 7 zile pe săptămână, de fiecare dată când victima se conectează
la Internet.
Dacă în lumea reală astfel de agresiuni par să aibă anumite motive de la care
pornesc, fie răzbunare sau pură plăcere, cyberbullying-ul pare să fie întâmplător, aleatoriu,
cauzele fiind foarte diverse, însă poate fi şi o extensie a agresiunilor fizice sau verbale pe
care cineva trebuie să le înfrunte în fiecare zi. 60 De la mesaje răutăcioase, la poze, video-uri
sau diferite poll-uri, care au ca scop răspândirea de zvonuri, intimidarea, ridiculizarea,
insultarea şi ameninţarea indivizilor, aceste acţiuni reflectă codul etic şi cel moral al
agresorului şi în mod direct afectează felul în care utilizatorul de reţele sociale este
perceput în mass-media. Pot fi identificate o serie de metode prin care poate fi realizat
cyberbullying-ul şi anume: flamingul sau agresiunea, verbală care implică trimiterea de
mesaje vulgare, furioase sau ofensatoare unei persoane sau grup; harrasment sau hărţuirea,
ce reprezintă trimiterea de mesaje ofensatoare aătre aceeaşi persoană; denigration sau
denigrarea, care se realizează prin postarea de afirmaţii răutăcioase, neadevărate sau
dăunătoare unei persoane; cyberstalking-ul sau urmărirea online; masquerading sau
mascarada/impersonarea, prin care agresorul pretinde a fi altcineva şi postează informaţii
care denigrează sau care pun în pericol victima; outing and trickery sau păcălire şi
dezvăluire, prin care victima este păcălită să ofere informaţii compromiţătoare care mai
57
Prosecuting Cyberbullies. Issues & Controversies, http://goo.gl/18alYu, accesat pe 22 iunie
2014.
58
D. R. COY, Bullying , ,,ERIC/CASS Digest", noiembrie 2001, pp. 1-4.
59
What is Cyberbullying, http://www.stopbullying.gov/cyberbullying/what-is-it/index.html, accesat
pe 22 iunie 2014.
60
S.HINDUJA, J.W. PATCHIN, Cyberbullying: an exploratory analysis of factors related to
offending and victimization, ,,Deviant behavior", vol. 29, februarie 2008, pp. 129-156.
30
apoi sunt făcute publice; exclusion sau excluderea a cărei caracteristică este alienarea în
mod intenţionat al unui individ dintr-un grup online; şi happy slapping-ul sau înregistrarea
video al unui atac pentru a spori gradul de umilire al victimei.61
Chiar dacă soluţia pentru a scăpa de cyberbullying pare simplă pentru unii, şi
anume, ca persoanele care sunt abuzate în online să închidă calculatorul sau pur şi simplu
să renunţe la profil, mesajele sau pozele postate de către un anonim pot fi distribuite foarte
rapid, către un public extins cu ajutorul social media şi astfel să capete implicaţii şi în viaţa
reală, în offline. Mai mult, este extrem de dificil să înlături acele dovezi (mesaje care
hărţuiesc, incită la violenţă, texte sau imagini defăimătoare) ale cyberbullying-ului odată ce
au intrat în sfera online. Ideea renunţării la un profil social media sau pur şi simplu
abandonarea sferei online este mai complexă decât pare. Persoanele retrase, introvertiţii,
cei care suferă de anxietate socială şi care caută înţelegere, acceptare şi dorinţa de
apartenenţă, folosesc social media în speranţa că îşi pot vindeca sau măcar ameliora
simptomele deficienţelor de care suferă. Iar atunci când se lovesc de respingere şi în
online, de abuzuri din partea celor pe care îi considerau prieteni, ei tind să aleagă o soluţie
permanentă pentru o problemă temporară. Acesta este şi cazul lui Megan Meier, Jessica
Logan, Tyler Clementi, sau mulţi alţii62, care au decis să se sinucidă ca urmare a
aversiunilor pe care cei din social media le-au avut faţă de ei.
61
Nancy WILLARD, Educator's Guide to Cyberbullying and Cyberthreat,
http://www.franklin.k12.nh.us/SAU/Ed%20Guide%20to%20Cyberbullying.pdf, accesat pe 22 iunie
2014.
62
NOBULLYING, Six Unforgettable Cyberbullying Cases, http://nobullying.com/six-
unforgettable-cyber-bullying-cases/, accesat pe 22 iunie 2014.
31
CAPITOLUL III
AL XXI-LEA
Aceste detalii par să confirme într-o oarecare măsură, conspiratişti care erau cert
convinşi că Internetul, respectiv social media, este produsul marilor guverne cu ajutorul
căruia pot spiona şi controla cetăţenii.65 Nu au fost departe de adevăr, ca drept dovadă,
documentul declasificat de Edward Snowden, care confirmă că Agenţia de Securitate
Naţională (NSA) din America a spionat constant 1 miliard de cetăţeni, monitorizând
activitatea lor în online cât şi înregistrând apeluri telefonice. 66 O astfel de încălcare a
drepturilor omului are mari implicaţii etice, având în vedere că pe lângă încălcarea
intimităţii şi protecţiei datelor, majoritatea celor urmăriţi şi verificaţi au fost aleşi pe baza
profilării etnice, datorită culturii sau mediului din care provin. Ca urmare a acestor
revelaţii, guvernul Statelor Unite ale Americi, a început o campanie pentru aprobarea unei
legi care ar legaliza spionarea şi verificarea cetăţenilor prin social media. Această lege ar
face ca toate platformele social media să fie obligate să implementeze opţiuni de backdoor
(uşi de interceptare şi accesare) pentru fiecare din conturile prezente pe o reţea socială,
ceea ce ar permite monitorizarea fără limite a mesageriei, schimburilor de fişiere, precum
şi preluarea controlului profilului de către agenţii secreţi de informaţii. 67 Recent, directorul
64
List of Whistleblowers, https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_whistleblowers, accesat pe 22 iunie
2014.
65
AllTime CONSPIRACIES, Is the Internet A Secret CIA Project ?,
https://www.youtube.com/watch?v=v5mq4qTCdkk, accesat pe 22 iunie 2014.
66
Nicole GAOUETTE, NSA Spying Risks $35 billion in US Technology Sales,
http://www.bloomberg.com/news/2013-11-26/nsa-spying-risks-35-billion-in-u-s-technology-
sales.html, accesat pe 22 iunie 2014.
67
Andre DAMON, Domestic Spying and Social Media, http://www.globalresearch.ca/domestic-
spying-and-social-media-google-facebook-back-doors-for-government-wiretaps/5334449, accesat
33
Departamentului pentru Securitate şi Contra-Terorism din Marea Britanie a confirmat
implicarea agenţiilor statului în monitorizarea activităţilor cetăţenilor şi a apărat această
practică menţionând că practica este ,,perfect legală".68 Problemele iscate de aceste decizii
pot fi incomensurabile. Succesul şi puterea Internetului şi a social media constă în
libertatea circulaţiei informaţiilor, dar şi a anonimităţii şi protecţiei datelor şi conversaţiilor.
În momentul în care o instituţie a statului poate accesa contul tău personal, de a edita
informaţii pe care le-ai împărtăşit cu un grup de oameni sau pur şi simplu de a şterge un
manifest, o idee, care nu convine puterii, se deschide calea unor abuzuri asemănătoare
sistemelor totalitare.
Ţări precum China sau Rusia sunt cele mai bune modele pentru a reliefa direcţia
tiranică în care se pot îndrepta statele, unde aceste legi de supraveghere şi crearea unei
identităţi reale pentru fiecare utilizator, împreună cu influenţa statului în social media sunt
acceptate, şi au un rol primordial în stabilizarea forţelor politice aflate la putere. În cele
două ţări în care Internetul şi postările de pe social media sunt filtrate şi cenzurate, iar
libertatea în online limitată, este foarte greu pentru oameni să militeze pentru schimbare,
să vorbească deschis împotriva unui guvern asupritor sau să scoată în evidenţă problemele
întâlnite în societate, din moment ce orice postare care deranjează pe cei aflaţi la putere,
vine la pachet cu o vizită la uşa casei din partea agenţilor secreţi.
pe 22 iunie 2014.
68
Owen BOWCOTT, Social Media mass sureillance is permitted by law, says top UK Official,
http://www.theguardian.com/world/2014/jun/17/mass-surveillance-social-media-permitted-uk-law-
charles-farr, accesat pe 22 iunie 2014.
34
Dacă avem o oarecare vechime în mediul online şi social media, putem afirma că
universul online e fals, sau poate fi falsificat cu uşurinţă după bunul plac al fiecăruia. O
manipulare făcută într-un mod profesionist în mediul online nu va fi remarcată, nu va putea
fi corelată cu alte evenimente sau fapte care ar putea da de gol caracterul ,,manipulator" al
unei ştiri sau informaţii. Făcută într-un mod prost, acest tip de practică va face ca reputaţii
să fie distruse într-o clipită şi fără prea mari şanse de remediere. Din fericire, la fel cum
există profesionişti în a crea şi răspândi ştiri false în social media, cu caracter manipulator
sau caracter propagandistic, există şi o serie de liber profesionişti, de cetăţeni etici ai sferei
online, care respectă un anumit ,,netiquette"69 (un cod social şi moral de comunicare
online), care aduc în văzul lumii toate aceste încercări de a controla comunităţile online.
69
Etiquette in technology, https://en.wikipedia.org/wiki/Etiquette_in_technology, accesat pe 22
iunie 2014.
70
Ron BURGUNDY, personaj fictiv.
71
Ryan HOLIDAY, Trust Me, I'm Lying: Confessions of a Media Manipulator, Ed. Penguin Group,
2012, passim.
72
Mitchell KAPOR, co-fondator Electronic Frontier Foundation.
35
ce ştiri sau ce produse merită timpul sau banii lor. Astfel devenim susceptibli la
manipulare, la dezinformare şi decepţie.73
Din nou, avem dovada lipsei unui cod etic în desfăşurarea unor astfel de activităţi,
dobândirea unui scop politic sau financiar fiind imperativ, în detrimentul respectării unor
reguli simple, a ceea ce înseamnă să fii om în online, cu valori morale şi conştiinţă
Anne P. MINTZ, Age of Deceit: Missinformation and Manipulation in the Age of Social Media,
73
Dupa o perioadă în care campania a mers ca unsă, au apărut mărturii din partea
celor din Uganda, care ar fi trebuit să se bucure de ajutorul organizaţiei Invisible Children,
mărturii care atestau că banii şi produsele obţinute din donaţii nu ajung întotdeauna la cei
nevoiaşi, mai mult decât atât, localnicii afirmând că personajul negativ, Joseph Kony, nu a
mai reprezentat o problemă pentru populaţia din zonă încă din anul 2006, atunci când a fost
zărit ultima dată. Diferiţi activişti şi jurnalişti au fost sceptici cu privire la campanie încă
del a început, folosindu-se de Twitter pentru a-şi exprima îndoiala cu privire la scopul
adevărat al trimiterii trupelor în zonă. Aceştia menţionau că nu este o coincidenţă că
documentarul a fost lansat chiar în perioada în care Uganda a intrat în topul celor 50 de ţări
din lume ca producţie de petrol, având un profit de 2 miliarde de dolari pe an.
77
Marjorie COHN, Iraq: A War of Aggression. No WMDs, No Connection to Al-Qaeda,
http://www.globalresearch.ca/iraq-a-war-of-aggression-no-wmds-no-connection-to-al-
qaeda/5327548, accesat pe 22 iunie 2014.
78
William DOWELL, Flashback: Petrodollar Warfare - Saddam Abandons Petrodollar for Euro,
http://empirestrikesblack.com/2011/06/flashback-petrodollar-warfare-saddam-abandons-dollar-for-
euro/
37
folosit, cea din urmă demonstrând puterea şi eficienţa unei campanii de manipulare, care se
poate realiza cu ajutorul instrumentelor şi reach-ului oferit de social media.
Problemele etice, în aceste cazuri, în care social media cade la mijloc, care este folosită
pentru a perturba şi a modela gândirea la scară globală a milioane de oameni, pun sub
semnul întrebării integritatea, moralitatea şi decenţa celor care se află la putere şi care ne
conduc. Din păcate astfel de acţiuni nu pot fi întotdeauna descoperite iar tragerea la
răspundere a celor responsabili pare imposibilă din moment ce urmele paşilor lor sunt
ascunse de conturi false, pseudonime şi un văl de anonimitate care acoperă sfera online-lui.
Tot ceea ce putem să facem pentru a reduce din riscul de a fi manipulaţi este să punem sub
semnul întrebării tot ceea ce citim şi vedem în online, pe Twitter, pe Facebook sau
Youtube, să ne documentăm, să ascultăm ambele părţi ale problemei şi să ne formăm
propria noastră opinie asupra subiectului respectiv.
38
CONCLUZII
Personal, consider că mediul online, mai exact social media a ajuns în punctul în
care, noi ca useri, trebuie să fim atenţi la ceea ce ne expunem, ceea ce citim sau ce cauză
susţinem, deoarece uşurinţa cu care suntem direcţionaţi să credem una sau alta, face din
social media una din principalele forţe în a motiva, a schimba sau a convinge oamenii de a
urma orbeşte şi fără întrebări, o persoană, o companie sau un guvern, a căror scopuri sunt
rareori în interesul individului obişnuit.
39
Bibliografie
CĂRŢI:
Yair Amichai-HAMBURGER, The Social Net: Understanding our Online Behavior, Ed. Oxford
University, 2013.
Ryan HOLIDAY, Trust Me, I'm Lying: Confessions of a Media Manipulator, Ed. Penguin Group,
2012.
Thomas A. JACOBS, Teen Cyberbullying Investigated, Ed. Free Spirt Publishing , 2010.
Charles W. LEADBEATER, We-Think: The Power of Mass Creativity, Ed. Profile Books, 2008.
Chamakhe MAURIENI, Facebook is Deception, vol. II, Ed. WSIC EBooks Ltd., 2012.
Anne P. MINTZ, Age of Deceit: Missinformation and Manipulation in the Age of Social Media, Ed.
CyberAge Books, 2012.
John Godfrey SAXE, Poemele lui John Godfrey Saxe, Ed. Houghton Mifflin Harcourt, 1889.
Richard A. SPINELLO, CyberEtics: Morallity and Law in Cyberspace, Ed. Jones and Bartlett
Publishers International, 2003.
ARTICOLE REVISTE/ZIAR:
Halim RANE, Sumra SALEM, Social Media, social media movements and the diffusion of ideas in
the Arab uprisings, ,,Journal Of International Communications", vol. 18, nr.1, aprilie 2012, pp. 97-
111.
Franz BOAS, Museums of Ethnology and their classification, ,,Science", vol. 9, 1887, pp. 587-589
S.Hinduja, J.W. Patchin, Cyberbullying: an exploratory analysis of factors related to offending and
victimization, ,,Deviant behavior", vol. 29, februarie 2008, pp. 129-156
Danesh IRANI, Steve WEBB, Modeling Unintended Personal-Information Leakage from Multiple
Online Social Networks, ,,Internet Computing", vol. 15, iunie 2015, pp. 13-19.
Manuel VELASQUEZ, Thomas SHANKS, Thinking Ethically, ,,Issues in Ethics", vol.7, decembrie
1996, pp. 1-5.
Manuel VELASQUEZ, Claire ANDRE, Thomas SHANKS, ,What is Ethics ? ,,Issues in Ethics",
vol. 1, nr.1, septembrie 1987, pp. 1-5.
RESURSE WEB:
CyberEthics, https://en.wikipedia.org/wiki/Cyberethics
Sharlyn LAUBY, Ethics and Social Media: Where Should we draw the line ?,
https://www.americanexpress.com/us/small-business/openforum/articles/ethics-and-social-media-
where-should-you-draw-the-line
Spamming, https://en.wikipedia.org/wiki/Spamming
David VINJAMURI, Ethics and the Five Deadly Sins of Social Media,
http://www.forbes.com/sites/davidvinjamuri/2011/11/03/ethics-and-the-5-deadly-sins-of-social-
media
Sharon JAYSON, Social Media Reaserch raises privacy and ethics issues,
http://www.usatoday.com/story/news/nation/2014/03/08/data-online-behavior-research/5781447
Owen BOWCOTT, Social Media mass sureillance is permitted by law, says top UK Official,
http://www.theguardian.com/world/2014/jun/17/mass-surveillance-social-media-permitted-uk-law-
charles-farr
Etiquette in technology, https://en.wikipedia.org/wiki/Etiquette_in_technology
William DOWELL, Flashback: Petrodollar Warfare - Saddam Abandons Petrodollar for Euro,
http://empirestrikesblack.com/2011/06/flashback-petrodollar-warfare-saddam-abandons-dollar-for-
euro