UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” – SIBIU

SPECIALIZAREA: ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ

CENTRUL TUTORIAL MIERCUREA CIUC

TEMĂ DE CONTROL LA DISCIPLINA:

CONTABILITATEA INSTITUȚIILOR PUBLICE

Titlul temai de control:

BILANȚUL CONTABIL

Profesor de disciplina:
Lector dr.Cărăuş Marian

STUDENT:
Ursache Daniel Claudiu
Anul: II

Anul universitar 2018-2019

Semestrul II
 BILANTUL CONTABIL

Prima definiție data contabilității aparține lui Luca Pacioli potrivit căruia
contabilitatea este considerate un ansamblu de principii si reguli privind înregistrările in
partida dubla a averii ce aparține unui negustor precum si toate afacerile sale in ordinea in
care au avut loc.
Prin sistem informațional se înțelege un ansamblu de oameni, programe si procedee
al cărui scop este acela de a furniza informații necesare funcționarii întreprinderii ca
organism. In contextual acestei definiții contabilitatea reprezintă principala componenta a
sistemului informațional orientat spre cunoașterea valorii economice din întreprindere.

Definirea bilanțului contabil

Termenul de bilanț vine de la cuvântul italienesc “bil ancia” (cu originea in Latina,
ba=cu doua si linx=taler), adică “doua talere”, simbolizând astfel o balanța cu doua talere.
Valori de mărime egala stau fata in fata si se egalează reciproc. Intra-unul din talere apare
valoarea activului, iar in celălalt valoarea pasivului alcătuit din capitaluri proprii si datorii.
De la prima definiție data, de “cantar al averii”, in corelație cu sursele (resursele)
sale de dobândire, bilanțul a format obiectul unor preocupări permanente atât pentru acela
care li întocmește, cat si pentru cel care li folosește ca instrument de gestiune a
patrimoniului. S-a agonisit si s-a decantat pe aceasta linie o bogata zestre de cunoștințe si
s-au conturat mai multe teorii cu privire la modelul bilanț, modelarea bilanțiera a
patrimoniului si funcțiile bilanțului.
Prin raportare la tot ceea ce este carte de contabilitate, bilanțul este definit ca un
tablou al situației patrimoniului care prezinta in unități monetare mărimea valorica a
bunurilor economice, in corelație cu sursele lor de finanțare, precum si cu rezultatul
obținut.
Bunurile economice constituie Activul, iar sursele de finanțare, Pasivul bilanțului.
De asemenea, in bilanț este consemnat rezultatul sub forma de profit sau de pierdere;
pierderea se trece in activul bilanțului, iar profitul in pasivul bilanțului. Structurile
calitative folosite in cadrul bilanțului pentru modelarea situației patrimoniului sunt cele de
active si pasiv. Ele se explica si se definesc simultan prin prisma juridicului, a
economicului si a financiarului. Astfel, din punct de vedere juridic, activul, prin compoziția
lui, grupează elemente in bunuri reale si creanțe(drepturi asupra persoanelor), iar pasivul
in capital propriu si datorii.
Intra-o optica economica, activul este definit prin structurile de capital fix si capital
circulant, iar pasivul, prin structurile de capital propriu (proprietarilor) si capital străin
(autohtonilor). Aprecierea financiara grupează activele in raport de lichiditate (durata de
transformare in bani), iar pasivele in funcție de exigibilitatea lor (durata de plata). Ca
urmare, in structura activului se disting active pe termen lung si active curente, iar in cea a
pasivului se delimitează capitaluri permanente (pe termen lung) si datorii curente (pe
termen scurt).
 In situația in care obiectul modelarii bilanțiere este fundamentat pe categoria de
resurse economice, activul desemnează utilizarea resurselor in activitatea economica si
sociala, iar pasivul, originea resurselor.
In cadrul activului sunt delimitate utilizări permanente sau durabile de resurse sub
forma de bonuri de investiție, utilizări temporare sau curente sub forma de stocuri, creanțe,
valori mobiliare de plasament si disponibilități si utilizări-pierderi generate de o activitate
nerentabila privind consumarea resurselor. Pasivul prin structura sa delimitează cele trei
modalități de formare a resurselor si anume: resurse permanente sau pe termen lung,
furnizate de proprietar (individual sau asociați), resurse temporare curente, asigurate de
terți (furnizori, bănci, obligatori) si resurse rezultate, sub forma profiturilor realizate la
sfârșitul fiecărui exercițiu financiar.

Structuri bilanțiere
Pornind de la grupările de mai sus, contabilitatea conciliază cele trei interpretări
oferind o optica integrative (după unii autori hibrida) asupra lor. Astfel, activul reprezintă
bunurile economice ca elemente patrimoniale cu valoare pozitiva, iar pasivul sursele de
finanțare ca elemente patrimoniale cu valoare negative. Activul, prin componenta sa,
evidențiază destinația si lichiditatea bunurilor economice, iar pasivul, clasificarea surselor
de finanțare in funcție de modul de constituire (surse proprii si surse străine) si
exigibilitatea lor.

ACTIV
1.Active imobilizate
1.1.Imobilizari necorporale
1.2.Imobilizari corporale
1.3.Imobilizari financiare
2.Active circulante
2.1.Stocuri si producție in curs de execuție
2.2.Creante
2.3.investitii financiare pe termen scurt
2.4.Casa si conturi la bănci
3.Active de regularizat si asimilate
PASIV
1.Capitaluri proprii
1.1.Capital social sau individual
1.2.Rezerve
1.3.Rezultatul(profit cu +;pierdere cu -
)
1.4.Alte capitaluri proprii
2.Provizioane pentru riscuri si cheltuieli
3.Datorii
3.1.Imprumuturi si datorii financiare
3.2.Alte datorii
4.Pasive de regularizare si asimilate

Analiza prin prisma teoriei modelarii, bilanțul contabil este simultan un model
structural si global, prin intermediul căruia se asigura o reprezentare a patrimoniului
pornind de la pârțile sale componente către caracteristicile de ansamblu. El grupează,
sistematizează si da expresie sintetica trăsăturilor comune si generale ale structurilor de
patrimoniu. Astfel, in cadrul bilanțului, patrimonial este evidențiat prin prisma activului si
pasivului. In cadrul activului, elementele mulțimii de active sunt grupate, in raport de
destinația bunurilor economice utilizate si de gradul de lichiditate, in active imobilizate,
active circulante si active cu regularizare si asimilate. La rândul lor, activele imobilizate
sunt diferențiate in imobilizări necorporale, imobilizări corporale si imobilizări financiare.
Activele circulante sunt împărțite in raport de forma pe care o îmbracă, in stocuri si
producție in curs de execuție, plasamente si disponibilități bănești. Cat privește pasivul,
elementele mulțimii de pasiv sunt grupate in raport de căile de formare a surselor de
finanțare, in capitaluri proprii, provizioane pentru riscuri si cheltuieli si pasive de
regularizare, precum si de gradul lor de exigibilitate, in permanente si curente.
Ordinea de dispunere a pozițiilor in activul bilanțului este, de regula, cea inverse
lichidității activelor, de la cele mai puțin lichide, cum sunt imobilizările necorporale, către
disponibilitățile bănești, care îmbracă deja forma de bani. Cat privește ordinea de
succesiune a pozițiilor de pasiv, ea este inverse exigibilității surselor de finanțare, începând
cu elementele capitalului propriu, continuând cu datoriile pe termen lung si cu cele curente
sau pe termen scurt.
In modelul de contabilitate anglo-saxon, activele sunt așezate in bilanț in ordinea
descrescătoare a lichidității lor, iar pasivele in ordinea descrescătoare a exigibilității lor.
Indiferent de criteriul ales pentru ierarhizarea elementelor patrimoniale in activul
si pasivul bilanțului, necesar este ca in aceasta ordine sa se asigure o corelație intre
lichiditatea activelor si exigibilitatea pasivelor.

Bilanț contabil
încheiat la data de ………………..

SPECIFICARE EXERCITIUL SPECIFICARE EXERCITIUL

ACTIV N N-1 PASIV N N-1
I.ACTIVE IMOBILIZATE I.CAPITALURI PROPRII
II.ACTIVE CIRCULANTE II.PROVIZIOANE PENTRU RISCURI
III.ACTIVE DE REGULARIZARE SI SI
ASIMILATE CHELTUIELI
III.DATORII
IV.PASIVE DE REGULARIZARE SI
ASIMILATE
Bilanț cont sau bilanț cu secțiuni separate. Se întemeiază pe ecuația fundamentala:

ACTIV=CAPITAL PROPRIU+DATORII

Bilanț contabil
încheiat la data de……………..

ACTIV PASIV
1.Constructii 1.Capital social
150 150
2.Materii 2.Rezerve
10 5
3.Productie in curs de execuție 3.Rezultatul exercițiului
5 4,2
4.Produse finite 4.Credite bancare pe termen lung
3 20
5.Clienti 5.Credite bancare pe termen scurt
17,2 5
6.Efecte comerciale de primit 6.Furnizori
2 3
Lista sau diferența, care se bazează si da expresie ecuației fundamentale in structura:

ACTIV-DATORII=CAPITAL PROPRIU

Exemplu:

Bilanț contabil
inițial

ACTIV PASIV
Denumirea Solduri Denumirea Solduri
posturilor inițiale(sume la posturilor inițiale(sume la
începutul perioadei) începutul perioadei)
Echipamente 1300 Capital social 1350
tehnologice
Materii prime 100 Furnizori 70
Produse finite 50 Creditori diverși 90
Casa 1 Asigurări sociale 40
Conturi curente la 69 Credite bancare pe 50
bănci termen scurt
Clienți 80
TOTAL ACTIV 1600 TOTAL PASIV 1600

Bilanț contabil
întocmit după anumite înregistrări

ACTIV PASIV
Denumirea Solduri Modificări Solduri Denumire Solduri Modificări Solduri
posturilor inițiale (+,-) finale a inițiale (+,-) finale
(sume la (sume la posturilor (sume la (sume la
începutul sfârșitul începutul sfârșitul
perioadei) perioadei) perioadei) perioadei)
Echipamente 1300 - 1300 Capital 1350 - 1350
tehnologice social
Materii prime 100 - 100 Furnizori 70 - 70
Produse finite 50 - 50 Creditori 90 - 90
diverși
Casa 1 (+) 2 3 Asigurări 40 - 40
sociale
Conturi curente 69 (-) 2 67 Credite 50 - 50
la bănci bancare pe
termen
scurt
Clienți 80 - 80
 TOTAL 1600 - 1600 TOTAL 1600 - 1600
ACTIV PASIV

A+x–x=P
A=P
1600 A = 1600 P

Bibliografie:
- Bazele contabilității:-Oprea Calin ; Editura Didactica si Pedagogica
-Mihai Rostea
- Cursuri contabilitate