Brazilia & Mexic

Cu o economie natională de foarte mari dimensiuni, în curs de dezvoltare, Brazilia

depăseste, ca pondere, ansamblul economiilor tuturor celorlalte state sud-americane. Exista o bună
dezvoltare a sectoarelor minier, manufacturier şi al serviciilor cât şi una foarte bună a celui agricol.
Una dintre caracteristicile de bază ale economiei Braziliei este nivelul ridicat de internaţionalizare,
cu corporații multinaționale în multe sectoare. Intrările de investiții străine directe şi rolul
corporațiilor multinaționale în cadrul celor mai dinamice sectoare au fost caracteristicile cheie ale
procesului de industrializare al Braziliei de la începuturile sale. Pe termen mediu şi lung, datorită
importantelor resurse de materii prime, dar și a stabilității economice, Brazilia tinde să devină unul
din cei mai importanţi jucători politici şi economici din lume. În anul 2001, intrarile de ISD în
Brazilia, au avut un nivel relativ ridicat de aproximativ 22 miliarde dolari. Acest nivel al intrărilor
de ISD a fost de zece ori mai mare decat în Rusia și de patru ori mai mare decât în India pentru
aceeasi perioada. Cu toate acestea, nivelul intrărilor de ISD a fost foarte redus în comparație cu
China. Începând cu anul 2002, o încetinire economică mondială reduce considerabil intrarile de
investiţii străine directe în Brazilia, atingând un minim de 10.1 miliarde dolari în anul 2003.

1
 Cu speranţa de a redresa economia, în anul 2002, a fost înființată “Investe Brazil”, cu rolul
de a promova investițiile în Brazilia. În 2004, volumul ISD a crescut din nou, cu o relaxare uşoară
din nou în 2005. In perioada 2006- 2008, intrările de investiții străine directe cresc în fiecare an,
anul 2008 fiind apogeul, nivelul acestora ajungând la peste 45 miliarde dolari. La sfârsitul anului
2008, apare criza economică mondială, care duce la o scădere a intrărilor de ISD în Brazilia pentru
anul 2009.
Criza economică mondială afectează indicatorii economici ai Braziliei pentru anul 2009.
Raportului UNCTAD World Investment Report din anul 2010, arată faptul că Brazilia a fost unul
dintre cei mai mari beneficiari de investiţii străine directe in 2010, ocupând locul 10 in clasament
cu peste 30 miliarde dolari în noi proiecte de investiții străine directe. Pentru perioada analizată,
anul 2010 este anul record, nivelul intrarilor de ISD, ajungand la aproape 49 miliarde dolari.
Economia Braziliei dă astfel semne că ar fi depăsit criza financiară.
Odată cu procesul de globalizare devenind parte a Americii Latine, fluxul de capital a fost
mai ușor și investițiile au crescut în Brazilia. În prezent, Brazilia concurează pentru investiții
străine cu alte economii emergente, cum ar fi India, China și Africa de Sud.
Datorită recentei crize economice braziliene, în 2014, investiția străină directă a scăzut cu
22,9% de la 96,9 miliarde USD la 74,7 miliarde de dolari în 2015. După o revenire în 2016 și o
nouă scădere în 2017, investiția străină directă va reveni cu o creștere în 2019.
 În 2016, sectoarele cu cele mai mari investiții au fost serviciile financiare și alimentație și
băuturi, reprezentând 22%, respectiv 14%.
Evoluţia conjuncturii economice în 2015
Pe ansamblul anului 2015, economia braziliană s-a „contractat“ cu circa 3,8% în termeni
reali, pe fondul declinului consumului privat şi al investiţiilor productive. Recesiunea economică
actuală este mai adâncă decât anticipau experţii internaţionali şi este apreciată ca fiind „cea mai
profundă recesiune a economiei braziliene din ultimul deceniu” (Graficul 1). Deficienţele
structurale, acumulate pe fondul neadecvării politicilor la fazele ciclurilor economice, persistă,
acestea fiind evidenţiate şi prin dezechilibrul cerere-ofertă şi un ritm scăzut de investiţii. Costul
ridicat al derulării afacerilor, declinul productivităţii şi competitivităţii economice, precum şi
distanţarea treptată a Braziliei de „frontiera” tehnologică internaţională (axarea pe tehnologiile
existente, în detrimentul inovării).

Perspectivele conjuncturii economice în 2016-2017

Rapoartele conjuncturale publicate la începutul anului 2016 de organizaţii şi organisme
internaţionale, precum: Fondul Monetar Internaţional (FMI), Organizaţia pentru Cooperare şi
Dezvoltare Economică (OCDE), Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU), Banca Mondială, au
revizuit „în jos” prognozele de creştere economică a Braziliei pentru 2016-2017. Deşi, datele

3
publicate de organizaţiile şi organismele internaţionale amintite nu sunt identice, acestea reflectă
aceeaşi concluzie: recesiunea economiei braziliene continuă. Datele FMI arată că economia
braziliană va rămâne în recesiune în 2016, în contextul diminuării în continuare a PIB-ului cu
aproximativ 3,8%. Consumul privat, cel public şi investiţiile productive scad în continuare, abia
pentru 2017 fiind posibilă o creştere uşoară a componentelor cererii interne. Pe această bază, pentru
2017 se prognozează o cvasi-stagnare, însă nu este exclusă o nouă revizuire în scădere a datelor
privind evoluţia economiei braziliene, ţinând cont de faptul că redresarea economiei prin reforme
structurale nu se poate realiza în absenţa unui guvern credibil şi finalizării investigaţiilor asociate
scandalului de corupţie concentrat în jurul companiei Petrobras şi al multor politicieni de marcă.
Rata şomajului se înscrie pe o pantă ascendentă (9,2% în 2016 şi peste 10% în 2017,
aproape dublul nivelului din 2014). Deficitul bugetar raportat la PIB se diminuează, dar rămâne la
un nivel extrem de ridicat (8,7% în 2016 şi 8,5% în 2017). Datoria publică este în creştere, experţii
FMI prognozând depăşirea pragului de 80% din PIB în 2017. Deficitul balanţei contului curent se
reduce treptat, însă nu datorită sporirii avantejelor competitive, ci în principal pe fondul scăderii
puterii de cumpărare a populaţiei.

Aproximativ 3,9 milioane de companii sunt înregistrate în Brazilia (3 887 449 companii
înregistrate). Regiunea de sud-est a Braziliei deține 48% din companiile înregistrate.
 Brazilia a pus bazele industriei aeronautice în urmă cu douăzeci de ani. În prezent, succesul
aeronavelor proiectate și fabricate integral în Brazilia de către Embraer, exportate pe toate
continentele, poziționează industria aeronautică braziliană pe locul șase la nivel mondial. Un
număr mare de avioane Embraer au fost vândute în SUA și în Europa occidentală. Embraer
produce atât avioane militare (Tucano si Super Tucano cele mai cunoscute), cât și civile (ERJ 135
pentru 37 pasageri și ERJ 145 cu capacitate de 50 locuri, pentru acesta din urmă primindu-se
comenzi ferme, în 1998 pentru 180 bucăți).
Conform listei Forbes Global 2000 din 2017, Itaú Unibanco este cea mai mare companie din
Brazilia cu active în valoare de 419,9 miliarde de dolari și valoare de piață de 79,2 miliarde de
dolari. Compania are sediul în Sao Paulo. Banco Bradesco, cu sediul în Osasco, SP, este a doua
companie din Brazilia cu active în valoare de 362,4 miliarde de dolari și valoarea de piață de 53,5
miliarde de dolari. Cea de-a treia companie din Brazilia cu active de 430,6 miliarde de dolari și
valoare de piață de 29 miliarde USD este Banco do Brazilia. Toate primele trei companii aparțin
industriei bancare. Alte companii importante din țară includ Vale, Petrobras, Eletrobas, Itausa,
JBS, Ultrapar și Cielo printre altele. Dintre cele mai importante douăzeci de companii din Brazilia,
10 au sediul central în Sao Paulo, 3 în Rio de Janeiro, restul fiind distribuite în alte orașe.

Cele mai mari companii din Brazilia

Venituri Profituri Active Valoarea de

Poziția
Rang Companie Industrie (miliarde (miliarde (miliarde piață Sediu
mondială
$) $) $) (miliarde $)
1 38 Itaú Unibanco Bancar 61.3 6.7 419,9 79,2 Sao Paulo
Banco
2 62
Bradesco
Bancar 70.2 4.3 362.4 53.5 Osasco, SP
Banco do
3 132
Brasil
Bancar 57.3 2.3 430.6 29 Brasilia
4 156 Vale Minerit 27.1 3.8 99.1 45.4 Sao Paulo
Rio de
5 399 Petrobras Petrol și gaze 81,1 -4.3 247.3 61.3
Janeiro
Rio de
6 610 Eletrobras Utilități 17.4 0.983 52.4 7.2
Janeiro
7 791 Itaúsa Conglomerat 1.3 2.4 18.1 23 Sao Paulo
Prelucrare
8 895 JBS
alimentară
48.9 0.108 31.6 8.2 Sao Paulo
9 981 Ultrapar Conglomerat 22.2 0.448 7.4 12.5 Sao Paulo
Servicii
10 1103 cielo
financiare
3.5 1.1 9.4 20.9 Barueri, SP
11 1233 Braskem chimicale 13.8 -0.136 15.9 7.9 Sao Paulo

5
 Prelucrare
12 1325 BRF
alimentară
9.7 -0.107 13.8 9.3 Itajaí, SC
Managementul
13 1436 SABESP
deșeurilor
4 0.846 11.6 7.4 Sao Paulo
Rio de
14 1503 Oi Telecomunicații 7.5 -2 25.2 0.952
Janeiro
Porto
15 1515 Gerdau Fier otelit 10.8 -0.395 16.8 1.4
Alegre, RS
16 1545 CBD Cu amănuntul 12 0.139 13.9 5.9 Sao Paulo
17 1572 CCR Transport 2.9 0.429 7.5 11.5 Sao Paulo
18 1597 Bovespa Bursa de Valori 0.666 0.415 9.7 12.8 Sao Paulo
Campinas,
19 1735 CPFL Energia eletricity 5.4 0.258 13 8.4
SP
Belo
Kroton
20 1895
Educacional
Educatie inalta 1.5 0.535 5.4 7.1 Horizonte,
MG
Sursă: https://www.worldatlas.com/articles/the-largest-companies-in-brazil.html

MEXIC
Evoluţia conjuncturii economice în 2010
Potrivit aprecierilor experţilor OCDE, cuprinse în ultimul Raport conjunctural semestrial
publicat în luna noiembrie 201084, Mexicul, a doua mare economie din America Latină (după
Brazilia) trece printr-un amplu proces de redresare după recesiunea pronunţată din anul 2009. Deşi,
acest stat a fost puternic afectat de criza economică globală şi prăbuşirea comerţului internaţional
în 2009, când ritmul PIB înregistrat a fost de – 6,1%, activitatea economică s-a relansat treptat,
astfel încât pe ansamblul anului 2010 s-a realizat o creştere economică de 5,5%.
Accelerarea ritmului de creştere în cursul anului 2010 s-a axat, în principal, pe cererea
externă puternică, de care au beneficiat exporturile Mexicului, în special din partea SUA, unde
cota de piaţă a crescut.
Consumul privat şi investiţiile productive, au constituit, de asemenea „motoare” ale
creşterii economice din 2010. Astfel, consumul privat s-a majorat în anul 2010 cu 3,9 %
comparativ cu declinul din 2009 (-6,2 %), iar investiţiile productive au înregistrat un salt
spectaculos de ritm (22,4 %) la nivelul anului 2010, după scăderea dramatică din anul 2009 (-
27,1%).
După o perioadă de sporire a ratei inflaţiei, în anii 2008-2009, în parte legată de cursul de
schimb şi de evoluţia preţurilor la produsele de bază, precum şi a creşterii deficitului bugetar,
presiunile inflaţioniste au scăzut sub aşteptări pentru mai multe luni consecutive, în 2010 nivelul
acesteia a atins numai 4,2%, situându-se peste intervalul ţintă al Băncii Centrale din Mexic (3%).
 Cursul de schimb al peso s-a apreciat în anul 2010 cu mai mult de 20% faţă de dolarul
SUA, nivel care nu a mai fost atins din 2008, contribuind astfel la reducerea ratei inflaţiei. În anul
2010, autorităţile monetare au dus o politică strictă de sporire a rezervelor internaţionale, pentru a
atenua posibilele şocuri financiare. În acest sens, la începutul anului 2010 a fost reintrodus un
mecanism bazat pe anumite reguli, care permit participanţilor de pe piaţă să vândă valută Băncii
Centrale din Mexic, contribuind astfel la majorarea rezervelor internaţionale. Astfel, rezervele
internaţionale s-au majorat la 122 miliarde dolari SUA în 2010, de la 72 miliarde dolari SUA nivel
înregistrat la începutul crizei financiare globale.
Totodată, în scopul consolidării economiei ţării şi a asigurării contra posibilelor riscuri
externe, Mexicul a reînnoit limita de creditare flexibilă lansată de FMI încă din 200985 . În acest
sens, în luna martie 2010, Consiliul Executiv al FMI a aprobat un nou Acord de împrumut pentru
72 miliarde dolari SUA. Mexicul este astfel prima ţară cu o economie emergentă performantă din
America Latină, care a accesat linia flexibilă de credit86 lansată de FMI.
Politica monetară - Rata dobânzii de politică monetară a fost menţinută în 2010 deşi
anticipaţiile inflaţioniste s-au atenuat după reducerile importante din anii precedenţi.
Politică fiscală - Taxele au fost majorate şi cheltuielile s-au diminuat în anul 2010 pentru
a compensa trendul scăderii veniturilor din ţiţei, ca urmare a micşorării producţiei petroliere, ceea
ce a condus la o reducere a deficitului bugetar la numai 5,5% din PIB, faţă de 6,7 % din PIB în
2009.
Potrivit datelor publicate de OMC87 valoarea exporturilor a crescut în anul 2010 cu cca.
30 %, atingând 298 miliarde dolari . Astfel, în anul 2010, Mexicul s-a situat pe locul 15 între
principalii exportatori mondiali, cu o pondere de 2 % din exportul mondial (în 2009 valoarea
exporturilor mexicane s-a cifrat la 230 miliarde dolari, cu o pondere de 1,8 %, iar locul ocupat în
topul mondial a fost tot 15).
Valoarea importurilor a crescut cu cca. 20 % în anul 2010 comparativ cu anul 2009,
însumând 311 miliarde dolari (242 miliarde dolari în 2009). Astfel, Mexicul s-a situat pe locul 16
în rândul importatorilor mondiali cu o pondere de 2% în importul mondial.
Balanţa comercială a înregistrat un deficit de 13 miliarde dolari în 2010, uşor majorat faţă
de anul 2009 (12 miliarde dolari).
Investiţiile străine directe (ISD) au totalizat cca. 15 miliarde dolari SUA în 2010, faţă de
cca. 12 miliarde dolari SUA în 2009.

7
 Deficitul balanţei de plăţi curente a scăzut ca procent din PIB la 0,7% în 2010, faţă de
nivelul record de 1,5% din PIB în 2009, ca urmare a ponderii încasărilor valutare din comerţul
invizibil şi a majorării ISD.
Anii 2011-2012
Mexicul a continua să înregistreze ritmuri pozitive de creştere economică şi în 2011 şi
2012, dar uşor în reducere faţă de 2010. Astfel, îm anul 2011, experţii FMI au prognozat o creştere
economică de 3,5%, care în 2012 s-a accelerat la 4,2%. Această prognoză sa bazat, în principal,
pe accelerarea creşterii cererii interne de consum în condiţiile reducerii dinamicii exporturilor
mexicane, datorită încetinirii previzibile a ritmului de creştere a economiei mondiale şi a
comerţului internaţional, dar mai ales a economiei SUA. Aceasta afectează economia mexicană
atât prin fluxurile de export cât şi prin remiterile muncitorilor mexicani. Dependenţa exporturilor
Mexicului de piaţa SUA este majoră, putând influenţa decisiv evoluţia economiei mexicane.
Creşterea economică va sprijini creşterea gradului de utilizare a forţei de muncă şi reducerea ratei
şomajului.

Anul 2015 a reprezentat un an al continuării procesului de redresare economică, în

contextul implementării efective a reformelor structurale, cu precădere în domeniul energetic, în
cadrul sectorului telecomunicaţiilor, în sectorul financiar, precum şi al reformei pieţei muncii.
Ritmul creşterii economice s-a situat în anul 2015, la un nivel uşor superior anului 2014. În 2016
şi 2017 perspectivele de dezvoltare ale Mexicului ramân favorabile astfel încât se întrevede
atingerea unor ritmuri de creştere ușor mai ridicate față de 2015.
Potrivit aprecierilor experţilor OCDE199 cuprinse în Raportul conjunctural semestrial
publicat în luna iunie 2016 şi ale analiştilor FMI200, economia Mexicului a continuat, să se
redreseze, deşi într-un ritm moderat, astfel încât pe ansamblul anului 2015 nivelul de creştere a
PIB s-a situat la 2,5% (2,3% în 2014). Această evoluţie a fost determinată de sporirea consumului
privat cu 3,1% în 2015 comparativ cu 1,8% în 2014, pe fondul creerii de noi locuri de muncă, al
majorării salariilor(de la 1 octombrie 2015 cu 6,9%) dar şi ca urmare a expansiunii activităţii de
creditare, precum şi a creşterii remiterilor muncitorilor mexicani din străinătate cu 4,8%
comparativ cu anul anterior la 24,8 miliarde dolari.
De asemenea, redresarea activităţii sectoarelor construcţiilor şi manufacturier, care au
înregistrat majorări de 5,9% şi respectiv 4,6%, dar şi a sectorului serviciilor (3,7%), a contribuit la
susţinerea creşterii economiei mexicane în anul 2015.
Implementarea unor importante reforme structurale, cu precădere în domeniul energetic,
în sectorul telecomunicaţiilor, în sectorul financiar precum şi pe piaţa muncii, a creat o serie de
oportunităţi climatului investiţional. În consecinţă, pe ansamblul anului 2015 , investiţiile
productive au înregistrat o majorare cu 3,9% (comparativ cu 2,8% în anul precedent), fiind
sprijinite de fluxuri de capital substanţiale.
Deprecierea semnificativă, cu aprox. 30% în termeni nominali, a pesso-ului mexican în
raport cu dolarul SUA în perioada septembrie 2014/ decembrie 2015, a ”ajustat ” accelerarea
ritmului de creștere a exporturilor. În consecință volumul exporturilor de bunuri și servicii a
crescut cu 9% în anul 2015 comparativ cu o creștere de 7% în 2014.
Din același motiv, ca urmare a majorării costurilor achiziționării majorității bunurilor de
proveniență externă, volumul importurilor a înregistrat un ritm de creștere de 5,1% în 2015 mai
lent decât în 2014 (5,9%).
Soldul balanţei comerciale a înregistrat un deficit în anul 2015 de 32,4 miliarde dolari
faţă de 24,8 miliarde dolari în anul 2014. Deficitul contului curent a crescut de la 1,9% din PIB în
anul 2014 la 2,8% din PIB în anul 2015.

9
 Scăderea finanţării externe şi intervenţiile băncii centrale pe piaţa valutară în scopul
limitării deprecierii monedei naţionale au condus la scăderea rezervelor valutare la 182,2
miliarde dolari la sfârşitul anului 2015 , comparativ cu 193 miliarde dolari în anul 2014.
Deficitul bugetar în 2015 a atins 4% din PIB, în scădere faţă de 2014(4,6% din PIB ), pe
fondul reformelor iniţiate de guvernul mexican în domeniul energetic, dar şi al efectului limitat al
impactului declinului preţurilor la ţiţei asupra finanţelor publice.
Datoria publică s-a situat la 48,9% din PIB în 2015, înregistrând o uşoară creştere faţă de
2014( 47,8% din PIB ).
În condiţiile intensificării activităţii economice şi implicit pe fondul unui ritm crescut al
angajărilor şi respectiv al creerii de noi locuri de muncă, rata şomajului a scăzut uşor în anul 2015
la 4,3% ( 4,8% în 2014).
Potrivit aprecierilor experţilor OCDE , în anul 2016 Mexicul a înregistra un ritm de creştere
a PIB, de 2,6%( în ușoară creștere comparativ cu 2015) consecinţă a reacţiei prudente a politicii
monetare şi fiscale faţă de şocurile externe cu posibile implicaţii asupra cererii agregate, acesta
urmând să se accelereze la 3,0% în 2017. Consumul privat a continuat să fie principalul motor al
creşterii economice, ritmul acestuia fiind estimat la 2,7% în 2016 şi 2017. Potrivit analiştilor
OCDE şi experţilor FMI, consumul privat a fost susţinut în 2016 și 2017 de fluxul sporit de devize
din partea muncitorilor din străinătate precum şi de o mai mare disponibilitate de creditare din
partea băncilor. Investiţiile productive au înregistrat ritmuri mai lente de creștere , respectiv de cca
1,3% pentru 2016 şi de 2,9% pentru 2017, comparativ cu dinamica anului 2015 ( 3,9%).
Cheltuielile guvernamentale erau atent monitorizate, astfel încât deficitul bugetar, ca procent din
PIB, să fie redus la 3,5% în 2016 (comparativ cu 4% în 2015) şi ulterior la 3,2% în 2017.
Ritmurile de creştere ale exporturilor şi importurilor de bunuri şi servicii s-au situat în 2016
la 6,2%, respectiv 4,4%, comparativ cu o creștere a exporturilor de 9,1% și a importurilor de 5,1%
în 2015, pentru ca în 2017 acestea să se majoreze la niveluri de 6,4%, respectiv 4,8%.
După scăderea ratei inflaţiei din anul 2015 la 2,7%( cel mai redus nivel înregistrat de Mexic
de peste 4 decenii ) , moneda naţională- pesso, s-a depreciat în continuare în primele luni ale anului
2016 , fapt care a antrenat o accentuare a presiunilor inflaţioniste. În aceste condiţii, Consiliul de
Administraţie al Băncii Centrale a Mexicului a fost nevoit să ridice nivelul dobânzii de politică
monetară la data de 17 februarie 2016 cu 0,5 puncte procentuale, la 3,75 %. Se estimat o rată a
inflaţiei de 2,8% la finele anului 2016 și 3,2% în 2017.
Investițiile Străinde Directe
Mexicul este una dintre țările emergente cele mai deschise investițiilor străine directe, cel
mai mare al cincisprezecelea destinatar al ISD. Fluxurile de ISD către țară fluctuează puternic în
funcție de sosirea și plecarea grupurilor internaționale mari. În 2017, fluxurile de ISD în Mexic au
rămas aproape stagnante față de anul precedent, ajungând la aproximativ 29,7 miliarde USD în
conformitate cu Raportul Mondial al Investițiilor din 2018 publicat de UNCTAD.
În ultimii ani, competitivitatea Mexicului a suferit din cauza creșterii criminalității
organizate și a lipsei de reforme în sectorul energetic și a reglementărilor fiscale. Corupția și
ineficiența administrativă au fost, de asemenea, probleme majore. Liberalizarea sectoarelor
energetice și de telecomunicații a atras investiții străine, însă rezultatele vizate de creștere nu au
corespuns așteptărilor până acum. Explorarea rezervelor de hidrocarburi necesită investiții
substanțiale, iar negocierile pot fi foarte lungi. Cu toate acestea, în ianuarie 2018, Pemex a
înregistrat o tranzacție record, asigurând o investiție de 93 de miliarde USD pentru operațiunile de
explorare de la diferite companii precum Royal-Dutch Shell și Qatar Petroleum. Guvernul mexican
a lansat, de asemenea, un plan de investiții major pentru extinderea infrastructurii, inclusiv a

11
infrastructurii aeroporturilor. Climatul de afaceri continuă să sufere de riscurile de siguranță în
Mexic. Țara este clasată pe locul 54 din 190 în clasamentul Banca Mondială 2019 Doing Business,
pierzând 5 puncte față de anul precedent.
Investițiile străine sunt concentrate în cea mai mare parte în orașe învecinate cu granița
Statelor Unite (unde se află multe fabrici de asamblare), precum și în capitală. Datorită industriei
sale robuste de turism, Peninsula Yucatan primește și investiții străine considerabile. Investițiile
provin în special din Statele Unite și Spania (în special din sectorul bancar). Alte sectoare care
primesc investiții străine semnificative sunt finanțele, industria automobilelor și sectoarele de
electronice și energiei.

Mexicul atrage cele mai multe ISD în America Centrală și de Sud:

Pe lângă faptul că este foarte deschisă investițiilor străine directe, țara este foarte bine
integrată în ordinea economică mondială: este membră a NAFTA, OCDE, G20 și Alianța Pacifică.
Se bucură de o locație geografică strategică și acționează ca o platformă de tranzit către
America de Nord și America Latină.
Țara are o mare varietate de resurse naturale, ceea ce permite dezvoltarea tuturor tipurilor
de industrii la prețuri foarte competitive.
Costul forței de muncă (o forță de muncă tânără și abundentă) nu este foarte mare și este
relativ bine calificat.
Țara este a 8-a destinație turistică cea mai mare din lume și are în paralel o bază industrială
mare și importantă.
Există încă multe obstacole în calea investițiilor în Mexic:
Țara se bazează în mare măsură pe parteneriatul său cu Statele Unite și este, prin urmare,
vulnerabilă la orice modificare a acordului de liber schimb. Nivelul corupției este ridicat, iar rata
criminalității crește. Țara se confruntă cu probleme structurale importante (economice și sociale).
 Unele sectoare sunt rezervate pentru statul mexican sau pentru cetățenii mexicani.
Concurență foarte puternică în anumite sectoare. O economie vulnerabilă la fluctuațiile prețurilor
petrolului.
Infrastructura (în special sectorul transporturilor și cel al petrolului) și un sistem de
învățământ care, în general, este deficitar și ineficient.
Violența împotriva drogurilor este un pericol major, atât din punct de vedere social și
economic, în multe domenii, în special în zonele de graniță cu SUA.

13
 Bibliografie
Barcia Paz, M. (2016), Dilma Rousseff's impeachment was led by the white, wealthy men who
now make up the Brazilian cabinet, The Independent, May 15.

BBC (2016), Brazil impeachment: Dilma Rousseff supporters take to streets, May 10.

IMF (2016b), World Economic Outlook Database, April, disponibilă la:

https://www.imf.org/external/pubs/ft/weo/2016/01/weodata/index.aspx.

IMF (2015a), World Economic Outlook Database, October.

IMF (2015b), World Economic Outlook, Uneven Growth – Short- and Long-Term Factors,
Washington D.C.

WTO – “Trade Report”, April 2011, Geneva.

IMF –World Economic Outlook, April 2011, Washington D.C

OECD „ Economic Outlook : nr. 99, issue 1/ June, 2016”, Paris.

IMF/ WEO ( World Economic Outlook ) : „ Managing Transitions and Risks”, april 2016.

EIU/ Economist Intelligence Unit, february 2016.