U N I V E R S I T A T E A D E M E D I C I N Ă Ș I F A R M A C I E “ C A R O L D A V I L A” B U C U R E Ș T I

DEPARTAMENTUL II PRECLINIC – Ș TIINŢE MORFOLOGICE

DISCIPLIN A AN ATOMIE PATOLOGICĂ

PATOLOGIA APARATULUI
GENITAL MASCULIN ȘI
LIMFOID
A S . U N I V. D R . T I B E R I U - A U G U S T I N G E O R G E S C U
SPITALUL UNIVERSITAR DE URGENŢĂ BUCUREȘTI
 HIPERPLAZIA BENIGNĂ DE PROSTATĂ
( H I PERPL AZI A N ODUL ARĂ DE PROS TATĂ / ADEN OMUL DE PROS TATĂ)

LEZIUNE BENIGNĂ MIXTĂ (EPITELIALĂ ȘI STROMALĂ) CARACTERIZATĂ PRIN HIPERPLAZIA ACINILOR

GLANDULARI PROSTATICI ȘI A STROMEI, CU DISPOZIŢIE NODULARĂ
 ETIOPATOGENEZĂ
• Afecţiune androgen-dependentă (dihidrotestosteron)
• DHT este hormonul care stimulează hiperplazia benignă de prostată
• Testosteron [sub acţiunea 5-alfa reductazei] ➞ dihidrotestosteron (DHT)
• Nivel⬆ de estrogen în sânge (care⬆ cu vârsta) induce receptori de androgen în ţesutul prostatic
• De asemenea, catabolismul hormonilor androgeni pare a fi scăzut
• Incidenţa⬆ cu vârsta:
• 8% la 40ani
• 70% la 60ani
• 90% la 70ani
 ASPECTE CLINICE
• FAZA DE PROSTATISM
• Polakiurie nocturnă
• Scăderea forţei jetului urinar
• FAZA DE RETENŢIE INCOMPLETĂ FĂRĂ DISTENSIE VEZICALĂ
• Polakiurie diurnă
• Disurie
• FAZA DE RETENŢIE INCOMPLETĂ CU DISTENSIE VEZICALĂ
• Disurie marcată
• Polakiurie diurnă și nocturnă intense
• Incontinenţă urinară prin prea plin

TUȘEU RECTAL
• Formaţiune nodulară, dură, mărită de volum
 ADENOMUL DE PROSTATĂ

ASPECTE MACROSCOPICE
• prostată V/G⬆x2 (60-100g),
• Consistenţă fermă,
• suprafaţă netedă
• formarea de noduli pseudoîncapsulaţi de dimensiuni, culoare și considentenţă diferite, care pot
comprima uretra prostatică.
 ADENOMUL DE PROSTATĂ

ASPECTE MACROSCOPICE
• Suprafaţă de secţiune cu aspect ≠ în funcţie de predominanţa tipului de hiperplazie:
• HIPERPLAZIE PREDOMINANT GLANDULARĂ:
• aspect de fagure de miere, ±lichid lăptos, noduli moi, roz-gălbui
• HIPERPLAZIE PREDOMINANT FIBRO-MUSCULARĂ:
• aspect omogen, noduli fermi, gri-albicioși
 ASPECTE MICROSCOPICE
• hiperplazie nodulară, în proporţii variabile, a celor 2 componente tisulare:
1. GLANDULARĂ: acini de dimensiuni variabile, dilataţi chistic sau cu proliferări papilare spre
interior, tapetaţi de un epiteliu dublu-stratificat:
­ intern cilindric mucosecretor, cu limite celulare imprecise
­ extern cubic/aplatizat, cu nucleii dispuși la polul bazal
2. FIBROMUSCULARĂ: agregate de celule fuziforme cu aspect ∼leiomiomului
 ASPECTE MICROSCOPICE
• infiltrat LY-PL difuz/nodular,
• corpora amylacea (simpexion) = mase de hialin cu aspect lamilar, intens eozinofil
• focare de infarct,
• zone de metaplazie scuamoasă.
ASPECTE MICROSCOPICE
 VARIA
COMPLICAŢII
• retenţie acută de urină
• hematurie
• litiază vezicală
• adenomită (infecţia adenomului)
• PNA/PNC
TRATAMENT
• supraveghere prin examen urologic anual – watchful waiting
• medicamentos cu: alfablocante, inhibitori de 5 alfa-reductază, antimuscarinice, fitoterapie
• chirurgical:
• IF adenom >90gr THEN chirurgie deschisă
• IF adenom <90gr THEN chirurgie endoscopică (TURP=rezecţie transuretrală a prostatei)
SCREENING
• dozarea antigenului specific prostatic (PSA) + tușeu rectal începând cu vârsta de 50 ani
 ICD-O 9061/3

SEMINOMUL TESTICULAR
CEA MAI FRECVENTĂ TUMORĂ MALIGNĂ A TESTICULULUI CU ORIGINEA ÎN CELULELE GERMINALE
CLASIFICAREA TUMORILOR TESTICULARE
 SEMINOM TESTICULAR CLASIC

GENERALITĂŢI
Corespondentul ♂ al disgerminomului la ♀
INCIDENŢĂ
• ♂ tineri (30–40ani)
• excepţional la copil
FACTORI PREDISPOZANŢI
• criptorhidism
• disgenezie gonadală
LEZIUNE PRECURSOARE
• neoplazie intratubulară cu celule germinale (ITGCN)
PROGNOSTIC
• favorabil, tumoră radiosensibilă, rata de vindecare >90%
• seminomul anaplazic are prognostic mai puţin bun
 SEMINOM TESTICULAR

ASPECTE MACROSCOPICE
• testicul ⬆Vx10
• suprafaţă nedetă
• formaţiune tumorală:
• nodulară
• solidă
• unică/multiplă
• neîncapsulată
• consistenţă cauciucată
• culoare cenușiu-gălbuie
• bine delimitată de ţesutul normal (pe care îl comprimă)
• rareori invadează tunica albuginee (congestivă)
• la secţionare: aspect lobulat, relativ omogen
• rar: zone de hemoragie și necroză
 SEMINOM TESTICULAR

ASPECTE MICROSCOPICE
• proliferare de celule poligonale, mari, monomorfe, cu limite celulare distincte (aspect ou ochi)
• cu o cantitate variabilă de citoplasmă clară (glicogen intracitoplasmatic=PAS+)/palid eozinofilă,
• și nucleu mare, central, “squared-off”, hipercromatic, 1-2 nucleoli vizibili și rare mitoze,
• dispuse în plaje/cordoane slab delimitate în lobuli de septuri fibroase ramificate
 ASPECTE MICROSCOPICE
• ±LT (mai ales în septuri, dar și printre celulele neoplazice)
• ±reacţie granulomatoasă (50%): celule epitelioide, ±celule gigante multinucleate
• ±sinciţiotrofoblast (20%): celule sinciţiotrofoblastice multinucleate (pozitive pentru hCG)
• IF mitoze + pleomorfism nuclear THEN seminom anaplazic (5%)
ASPECTE MICROSCOPICE
ASPECTE MICROSCOPICE
ASPECTE MICROSCOPICE
U N I V E R S I T A T E A D E M E D I C I N Ă Ș I F A R M A C I E “ C A R O L D A V I L A” B U C U R E Ș T I
DEPARTAMENTUL II PRECLINIC – Ș TIINŢE MORFOLOGICE
DISCIPLIN A AN ATOMIE PATOLOGICĂ

HEMATOPATOLOGIE

A S . U N I V. D R . T I B E R I U - A U G U S T I N G E O R G E S C U
SPITALUL UNIVERSITAR DE URGENŢĂ BUCUREȘTI
 CLASIFICAREA LIMFOAMELOR
1. LIMFOAME HODGKIN
• CLASIC
• CU SCLEROZĂ NODULARĂ
• CU CELULARITATE MIXTĂ
• BOGAT ÎN LIMFOCITE
• CU DEPLEŢIE LIMFOCITARĂ
• VARIANTA NODULARĂ CU PREDOMINANŢĂ LIMFOCITARĂ

2. LIMFOAME NON-HODKIN (=RESTUL)

• LIMFOM MALT
• LIMFOM BURKITT
• LIMFOMUL LIMFOCITIC CU CELULĂ MICĂ
• LIMFOM DIFUZ CU CELULĂ MARE B (DLBCL)
• […]
 LIMFOMUL HODGKIN
=NEOPLASM LIMFOID HETEROGEN ALCĂTUIT DINTR-O MINORITATE DE CELULE SPECIFICE REED-
STERNBERG ȘI O MAJORITATE DE CELULE NON-NEOPLAZICE, REACTIVE
 ISTORIC
1832 – Thomas Hodgkin

1865
Samuel Wilks
“Hodgkin’s Disease”

1872/1878
Theodor Langhans/WS Greenfield
Aspect microscopic

1898/1902
Carl Sternberg / Dorothy Reed
celula Reed-Sternberg
CLASIFICARE: REAL (1994) ➞ WHO
Descrisă iniţial pentru HL, utilizabilă și pentru NHL

<=> TNM pentru tumori solide

STADIALIZARE: ANN-ARBOR (1971)
LIMFOMUL HODGKIN CLASIC
 EPIDEMIOLOGIE
EPIDEMIOLOGIE
• 20% din totalitatea limfoamelor
• 95% din cazurile de LH
• distribuţie bimodală: 15-35 ani / 55 ani+
• ♂:♀=1,5:1 (cu excepţia variantei cu scleroză nodulară în care ♂:♀=1)
• istoric de mononucleoză infecţioasă (produsă de EBV) = risc ++

LOCALIZARE
• limfoggl. cervicali (75%) > mediastinali/axilari/inghinali/retroperitoneali
• rar extranodal
• 20% aftectare splenică
• 5% afectare maduvă osoasă
 TABLOU CLINIC
• Limfadenopatie periferică, nedureroasă, unică sau a unui grup de limfoggl.
• 40% prezintă simptome B:
• febră (>38°C pentru 3 zile consecutive)
• transpiraţii nocturne
• prurit generalizat
• anorexie
• astenie
• G⬇ (>10% în 6 luni)
 ASPECTE MACROSCOPICE
Limfoggl. V⬆, de consistenţă elastică, cu capsula intactă și aspect de carne de pește la secţionare.
NSCHL = capsulă îngroșată, aspect nodular, cu benzi fibroase
 ASPECTE MICROSCOPICE
• spre deosebire de limfoamele LNH, care sunt alcătuite dintr-o populaţie omogenă de celule
neoplazice, LH prezintă o populaţie celulară heterogenă, ce include celule neoplazice (1-10%) și
celule non-neoplazice reactive (>90%), reprezentate de LY, PL, imunoblaști, PMN și eozinofile
în proporţii variabile și cu grade diferite de fibroză, producând mai multe pattern-uri
histologice:
• LH CU SCLEROZĂ NODULARĂ
• LH CU CELULARITATE MIXTĂ
• LH BOGAT ÎN LIMFOCITE
• LH CU DEPLEŢIE LIMFOCITARĂ
• în toate aceste subtipuri, celulele neoplazice (celule Reed-Sternberg și variantele lor) prezintă
același imunofenotip și aceleași alteraţii genetice
 CELULE NEOPLAZICE ÎN LIMFOMUL HODGKIN CLASIC

CELULA REED-STERNBERG CLASICĂ

• celulă de talie mare (20-60 µm),
• cu o cantitate variabilă de citoplasmă eozinofilă/amfofilă
• nucleu mare, cu membrană nucleară groasă:
• 1N bilobat/2N simetrici, așezaţi în oglindă
• nucleoli eozinofili proeminenţi, înconjuraţi de halou (aspect de “ochi de bufniţă”)
 CELULE NEOPLAZICE ÎN LIMFOMUL HODGKIN CLASIC

CELULA HODGKIN
• varianta mononucleată a celulei Reed-Sternberg
• celulă de talie mare, ovală
• cu margini celulare neclare,
• un singur nucleu mare, rotund-ovalar, vezicular, cu membrană nucleară groasă
• nucleol eozinofil proeminent
 CELULE NEOPLAZICE ÎN LIMFOMUL HODGKIN CLASIC

CELULA LACUNARĂ
• caracteristică pentru varianta cu SCLEROZĂ NODULARĂ
• celulă de talie medie, rotund-ovalară, cu margini celulare bine delimitate
• citoplasmă clară/palid-eozinofilă, retractată (artefact de fixare = nucleul pare că plutește într-
un spaţiu clar/lacună),
• nucleu lobulat și nucleol mic
• raport N/C < la celulele R-S tipice
 CELULE NEOPLAZICE ÎN LIMFOMUL HODGKIN CLASIC

CELULA MUMIFICATĂ
• celulă H/R-S aflată în apoptoză,
• cu citoplasmă condensată, intens eozinofilă și
• nucleu picnotic, tahicromatic
 CELULE NEOPLAZICE ÎN LIMFOMUL HODGKIN CLASIC

CELULA ANAPLAZICĂ
• apare frecvent în varianta cu DEPLEŢIE LIMFOCITARĂ
• celulă de talie mare, cu pleomorfism accentuat
• nuclei multilobulaţi, bizari, cu cromatină grunjoasă și nucleoli proeminenţi
 IMUNOFENOTIPUL CELULELOR H/R-S
• CD30+ în aproape toate cazurile
• CD15+ în 85% din cazuri
• Spre deosebire de limfoamele non-Hodgkin cu celulă B, H/R-S nu exprimă:
• Markeri de celulă B (CD20, CD79a)
• CD45 (lymphocyte common antigen)
 SUBTIPURI HISTOLOGICE DE LIMFOM HODGKIN CLASIC

LIMFOM HODGKIN CU SCLEROZĂ NODULARĂ

• 40-70% din totalitatea LH clasice (cel mai frecvent)
• în ţările dezvoltate
• slabă asociere cu infecţia EBV
• ♂:♀=1
• vârf incidenţă: 15-34 ani
• afectează ggl. mediastinali
• majoritatea se prezintă în stadiu II (Ann Arbor)
• prognostic favorabil

MICROSCOPIC
• ±capsulă îngroșată,
• benzi fibroase care radiază din capsula LGG și îl
delimitează în noduli (scleroză nodulară),
• număr variabil de celule R-S/lacunare,
• background reactiv (limfocite, …)
 SUBTIPURI HISTOLOGICE DE LIMFOM HODGKIN CLASIC

LIMFOM HODGKIN CU CELULARITATE MIXTĂ

• 20-25% din totalitatea LH clasice
• frecvent în ţările în curs de dezvoltare
• cel mai frecvent subtip la pacienţii HIV+
• asociere puternică cu infecţia EBV
• nu prezintă distribuţie bimodală (♂, 40-50ani)
• afectează ggl. cervicali
• prognostic similar cu NSCHL

MICROSCOPIC
• arhitectură modificată
• fibroză difuză în cantitate moderată, însă fără
benzi/noduli
• celule H/R-S
• background inflamator mixt: LY, PL, histiocite,
eozinofile(uneori+++), PMN
 SUBTIPURI HISTOLOGICE DE LIMFOM HODGKIN CLASIC

LIMFOM HODGKIN BOGAT ÎN LIMFOCITE

• 5% din totalitatea LH clasice
• 70% sunt ♂
• pacienţii se prezintă în stadii incipiente
• nu au încă simptomatologie B
• prognostic bun

MICROSCOPIC
• pattern difuz/nodular (cu centri germinativi localizaţi
excentric, mici)
• rare celule H/R-S (de obicei în afara centrilor germinativi)
• background reactiv: limfocite++, fără PMN, eozinofile (sau
extrem de puţine, în zonele interfoliculare)
 SUBTIPURI HISTOLOGICE DE LIMFOM HODGKIN CLASIC

LIMFOM HODGKIN CU DEPLEŢIE LIMFOCITARĂ

• <5% din toalitatea LH clasice
• cea mai agresivă formă de LH, prognostic rezervat
• ţări în curs de dezvoltare, HIV+,
• 60-75% sunt ♂
• 30-40 ani
• afectează ggl. retroperitoneali

MICROSCOPIC:
• predominanţă relativă a celulelor R-S/H (în
comparaţie cu componenta reactivă)
• background: depleţie limfocitară, fibroză difuză
 LIMFOMUL HODGKIN NODULAR
CU PREDOMINANŢĂ LIMFOCITARĂ (NLPHL)
=NEOPLAZIE MONOCLONALĂ CU IMUNOFENOTIP DE CELULĂ B, CARACTERIZATĂ PRINTR-O PROLIFERARE
NODULARĂ/±DIFUZĂ DE CELULE NEOPLAZICE MARI (”CELULE POPCORN”)
PE UN FOND NON-NEOPLAZIC ALCĂTUIT DIN NUMEROASE LIMFOCITE, HISTITOCITE ȘI CELULE FOLICULARE
DENDRITICE (FDC)
 GENERALITĂŢI
EPIDEMIOLOGIE
• 5% din toate cazurile de Limfom Hodgkin
• rasa albă > afro-americani
• 30-50 ani
• ♂:♀=3:1

TABLOU CLINIC
• Limfadenopatie periferică localizată (stadiu I sau II)
• 5-25% stadiu avansat

LOCALIZARE
• Limfoggl cervicali/axilari/inghinali
• Rar: mediastin/splină/BM/alte organe
 ASPECTE MICROSCOPICE
• proliferare nodulară/nodulară+difuză/difuză care înlocuiește total/parţial arhitectura LGG
• nodulii au dimensiuni variabile (≳folicul limfoid reactiv), cu limite imprecise/neregulate
(uneori ”spate-în-spate”), alcătuiţi din:
• ⬆limfocite mici, rotunde (CD20)
• ⬇histiocite tipice/epitelioide (reactive)
• FDC (CD21)
• celule “popcorn”
 CELULE NEOPLAZICE ÎN LIMFOMUL HODGKIN NODULAR CU PREDOMINANŢĂ LIMFOCITARĂ

CELULA POPCORN
• <10% din populaţia celulară
• celule mari, cu citoplasmă puţină, nucleu mare, pliat/răsucit/multilobulat (aspect de popcorn),
membrană nucleară subţire, plicaturată, cromatină dantelată, multipli nucleoli bazofili (cu ∅ <
nucleolii celulelor R-S/H)
• dispuse în centrul nodulilor, însă nu sunt coezive
 ASPECTE IHC

Celule R-S/H Celule Popcorn/LP

CD15 +/– CD15 –

CD30 + CD30 –/+
CD20 –/+ CD20 +
PAX5 +/– PAX5 +
BOB1/OCT2 + (30%) BOB1/OCT2 + (100%)
CD45 – CD45 +
EMA – EMA +
Background reactiv
T >> B
CD4 > CD8
LIMFOAME NON-HODGKIN
 LIMFOMUL MALT
EX TRAN ODAL MARG I N AL ZON E LY MPH OMA OF MUCOS A - AS S OC I ATED LY MPH OI D TI S S UE

LIMFOM EXTRANODAL ALCĂTUIT DINTR-O POPULAŢIE HETEROGENĂ DE CELULE B MICI, INCLUZÂND

CELULE DE ZONĂ MARGINALĂ (CENTROCIT-LIKE), CELULE MONOCITOIDE, LIMFOCITE MICI ȘI RARI
IMUNOBLAȘTI ȘI CENTROBLAȘTI. CELULELE NEOPLAZICE OCUPĂ ZONA MARGINALĂ A FOLICULILOR
REACTIVI ȘI SE EXTIND ATÂT INTERFOLICULAR CÂT ȘI ÎN INTERIORUL FOLICULILOR.
 GENERALITĂŢI
LOCALIZARE PROGNOSTIC
• 50% tract gastro-intestinal: • diseminează încet, evoluţie indolentă, cu
• 85% în stomac (infectie cu Helicobacter pylori)
remisii prelungite “disease-free” post-
• Glande salivare (Sd. Sjogren), plămân
• Cap și gât terapeutic
• Anexe oculare • supravieţuire globală >85% la 5 ani
• Tegument • 10% din cazuri se pot transforma în DLBCL
• Tiroidă (tiroidită Hashimoto)
• Glandă mamară

EPIDEMIOLOGIE
• adult>50ani (61ani)
• ♂:♀=0.9:1

TABLOU CLINIC
• nespecific
• stomac: asociat cu gastrita HP
• colon: simulează ADK
 ASPECTE MICROSCOPICE
ARHITECTURĂ
• INIŢIAL: infiltrat neoplazic în zona marginală (în jurul foliculilor reactivi), separat de centrul
germinativ printr-o manta intactă
• EVOLUTIV, infiltratul se extinde:
• superficial, în jurul criptelor/glandelor, până la nivelul mucoasei (=leziune limfoepitelială)
• profund, la nivelul muscularis mucosae, submucoasei, seroasei

CITOLOGIE VARIABILĂ
• Celule mici/intermediare, cu o cantitate moderată de citoplasmă palid eozinofilă și nuclei ușor
neregulaţi (centrocit-like)
• Celule cu citoplasmă abundentă și margini celulare bine delimitate (monocitoide)
• Celule asemănătoare limfocitelor mici
 LIMFOM MALT

ASPECTE MICROSCOPICE
 IMUNOHISTOCHIMICE
• Pan B-cell markers: CD19, CD20, CD22, CD79a, PAX5
• IgM > IgA > IgG (rar), IgG negativ
• Restricţie lanţuri ușoare kappa > lambda
• -CD5, CD23, CD10, bcl6, cyclin D1
• +BCL2
 LIMFOMUL BURKITT
LIMFOM EXTREM DE AGRESIV DAR CURABIL,
CU PREZENTARE EXTRANODALĂ SAU CA LEUCEMIE ACUTĂ
ALCĂTUIT DIN CELULE B MEDII, MONOMORFE, CU CITOPLASMĂ BAZOFILĂ ȘI INDEX MITOTIC CRESCUT,
CARACTERIZAT PRIN PREZENŢA TRANSLOCAŢIEI T(8;14), CE IMPLICĂ GENA C-MYC
 ISTORIC
1958 – Denis P. Burkitt – sarcom cu localizare
mandibulară/abdominală la copiii africani

1958 – Jan Saave – caz similar în Papua Noua Guinee

1960 – O’Connor & Davies – sarcom ➞ limfom

 LIMFOMUL BURKITT

VARIANTE EPIDEMIOLOGICE
ENDEMIC (eBL)
• Africa ecuatorială, Papua Noua Guinee (“lymphoma belt”)
• cel mai frecvent neoplasm malign la copiii <15ani în Africa ecuatorială
• 4-7 ani
• ♂:♀=2:1
• 95% asociat cu infecţie EBV
SPORADIC (sBL)
• afectare globală
• 1-2% din toate limfoamele non-HK în Europa de Vest (=30-50% din limfoamele la copil)
• 30 ani
• ♂:♀=2-3:1, White>African/Asian=10:1
• doar 15-20% asociat cu infecţie EBV
ASOCIAT IMUNODEFICIENŢEI (iBL)
• asociat cu infecţie HIV
• asociat cu imunosupresie post-transplant
 LOCALIZARE
TOATE VARIANTELE
• afectare extranodală > afectare limfoganglionară
• risc de afectare SNC

eBL
• 70%: maxilar, mandibulă sau alte oase faciale
• abdominală
sBL
• Abdominală (regiune ileo-cecală)
• Ovar
• Rinichi
• Glandă mamară
iBL
• LGG, măduvă
 ASPECTE MACROSCOPICE
• organele afectate prezintă mase tumorale cu aspect de carne de pește
• ±zone de necroză și hemoragie
 ASPECTE MICROSCOPICE
PATTERN ARHITECTURAL

• ștergerea arhitecturii limfoganglionare (fără noduli, FDC)

• arii de necroză de coagulare/hemoragie
• ASPECT DE “CER ÎNSTELAT” (starry-sky pattern)
• “stelele” = macrofage care au fagocitat celule neoplazice aflate în apoptoză
• “cerul” = celulele neoplazice
 ASPECTE MICROSCOPICE
CARACTERISTICI CITOLOGICE

• CELULE B NEOPLAZICE MONOMORFE, de dimensiuni medii (cu nucleu ≈/< nucleu histiocit)
• nuclei rotunzi/ușor neregulaţi, neclivaţi, cromatină grunjoasă, nucleoli multipli,
• citoplasmă puţină, intens bazofilă, ±vacuole lipidice (pe aspirat medular colorat Wright-Giemsa)
• rată de proliferare⬆ (Ki67=100%)
• rată de apoptoză⬆ ➞ detritus nuclear ➞ fagocitat de macrofage ➞ macrofage cu corpi tingibili
 ASPECTE MICROSCOPICE
CARACTERISTICI CITOLOGICE

• CELULE B NEOPLAZICE MONOMORFE, de dimensiuni medii (cu nucleu ≈/< nucleu histiocit),
• nuclei rotunzi/ușor neregulaţi, neclivaţi, cromatină grunjoasă, nucleoli multipli,
• citoplasmă puţină, intens bazofilă, ±vacuole lipidice (pe aspirat medular colorat Wright-Giemsa)
• rată de proliferare⬆ (Ki67=100%)
• rată de apoptoză⬆ ➞ detritus nuclear ➞ fagocitat de macrofage ➞ macrofage cu corpi tingibili
 ASPECTE IMUNOHISTOCHIMICE
⊞ IgM/Ig light chain (kappa > lambda)
⊞ markeri de celule B (CD19, CD20, CD22, CD79a, PAX5)
⊞ markeri de centru germinativ (CD10, BCL-6)
⊞ CD45 (LCA), CD71, HLA-DR
⊟ T-cell (CD5)
⊟ CD23, CD44, CD138, TdT
⊞ Ki67 >99% (<80% incompatibil cu Burkitt)
⊟ BCL-2
 LEUCEMIA LIMFOCITICĂ CRONICĂ
L I MF OMUL L I MF OC I TI C C U C EL UL Ă MI C Ă

NEOPLASM MALIGN ALCĂTUIT DIN CELULE B MICI, MATURE, MONOMORFE, CD5+ ȘI CD23+, CARE
AFECTEAZĂ MĂDUVA HEMATOGENĂ, SPLINA ȘI GANGLIONII LIMFATICI
 Dacă afectează numai măduva spinării și sângele periferic = LEUCEMIE LIMFOCITICĂ CRONICĂ
Dacă afectează predominant limfoganglionii sau alte organe = LIMFOM LIMFOCITIC CU CELULE MICI

Deoarece cele 2 moduri de prezentare sunt identice din punct de vedere morfologic, fenotipic și
genetic, LLC și LLCM sunt considerate o singură entitate
 GENERALITĂŢI
EPIDEMIOLOGIE
• cea mai frecventă formă de leucemie în ţările vestice, rară în ţările estice
• 60-80 ani, dar poate afecta și adulţii mai tineri
• ♂:♀=2:1
TABLOU CLINIC
• asimptomatic ➞ diagnostic incidental (leucocitoză absolută)
• limfadenopatie generalizată
• hepatosplenomegalie
• anemie hemolitică
• trombocitopenie autoimună
PROGNOSTIC
• indolent, dezvoltare lentă, supravieţuire medie: 4-6 ani
• TRANSFORMARE RICHTER: 3,5% din CLL/SLL se transformă în limfom Non-Hodgkin agresiv
(DLBCL), supravieţuire <1 an
 ASPECTE MICROSCOPICE
ștergerea arhitecturii LGG printr-o proliferare de LY mici, cu
pattern vag nodular/PSEUDOFOLICULI (zone palide, imprecis
delimitate, vizibile la intensitate luminoasă⬇) sau difuz:
• populaţia predominantă: celule mici, “întunecate”, de
dimensiuni ≃ LY normale (8-10µm), fără nucleoli
• focare de proliferare (mitotic active): celule cu dimensiuni ≃
1,5x LY normale (12-15µm) cu nucleoli proeminenţi
=prolimfocite (în sânge) =paraimunoblaști (în ţesut)

IMUNOFENOTIP
• celulele neoplazice exprimă:
• atât markeri de celulă B: CD19+, CD20+, CD22+, CD79a+
• cât și CD5+ și CD23+
ASPECTE MICROSCOPICE
ASPECTE MICROSCOPICE
ASPECTE MICROSCOPICE
ASPECTE MICROSCOPICE
LIMFOM DIFUZ CU CELULĂ MARE B (DLBCL)
NEOPLASM MALIGN ALCĂTUIT DIN CELULE B MATURE, DE TALIE MEDIE/MARE, AL CĂROR NUCLEU
ARE DIMENSIUNI SIMILARE SAU ESTE MAI MARE DECÂT CEL AL MACROFAGELOR NORMALE SAU
ESTE DE CEL PUŢIN 2 ORI MAI MARE DECÂT CEL AL LIMFOCITELOR NORMALE,
CU PATTERN DIFUZ
 LIMFOM DIFUZ CU CELULĂ MARE B (DLBCL)

GENERALITĂŢI
EPIDEMIOLOGIE
• Cel mai frecvent limfom cu celulă B
• 25-35% din totalitatea LNH în ţările dezvoltate (mai mult în ţările în curs de dezvoltare)
• Orice vârstă, însă mai frecvent la vârstnici (în medie: 70 ani)
• M>F
• Evoluţie naturală agresivă, potenţial curabil (chimioterapie)
ETIOLOGIE
• De novo
• Transformarea unui limfom de grad scăzut
• Imunodeficienţa reprezintă un factor de risc
LOCALIZARE
• Nodal (60%)
• Extranodal (40%): tract gastrointestinal (stomac, valvă ileocecală)
TABLOU CLINIC
• Masă tumorală nodală/extranodală, cu creștere rapidă, asimptomatic sau simptome B+locale
 LIMFOM DIFUZ CU CELULĂ MARE B (DLBCL)

ASPECTE MICROSCOPICE
• Ștergerea parţială/totală a arhitecturii LGG printr-o proliferare difuză de LY medii/mari (talie
>2x LY normal sau =histiocit)
• Afectarea parţială poate fi limitată la zona paracorticală sau sinusoide
• +/-Bezi de scleroză
 CLASIFICARE
MORFOLOGICĂ
• Varianta centroblastică
• Varianta imunoblastică
• Varianta anaplazică
• Alte variante rare

MOLECULARĂ
• Tip centru germinativ (GC)
• Tip activat (Non-GC)
 LIMFOM DIFUZ CU CELULĂ MARE B (DLBCL)

VARIANTA CENTROBLASTICĂ
• cea mai frecventă variantă
• celule asemănătoare celor din centrul germinativ
• nucleu vezicular, rotund/angulat/multilobat
• 2-4 nucleoli localizaţi periferic (atașaţi de membrana
nucleară)
• citoplasmă puţină, amfofilă/bazofilă
• poate fi monomorf (>90% centroblaști)
• poate fi polimorf (centroblaști+imunoblaști<90%)
 LIMFOM DIFUZ CU CELULĂ MARE B (DLBCL)

VARIANTA IMUNOBLASTICĂ
• >90% din celule sunt imunoblaști
• nucleu vezicular, rotund-ovalar
• membrană nucleară groasă
• un singur nucleol proeminent, localizat central
• citoplasmă mai abundentă, bazofilă
• ±imunoblaști cu diferenţiere plasmacitoidă
 LIMFOM DIFUZ CU CELULĂ MARE B (DLBCL)

VARIANTA ANAPLAZICĂ
• Celule mari,
• Nuclei pleomorfi/bizari
• Similare celulelor din ALCL
• Pot fi coezive (poate mima un carcinom nediferenţiat)