Sunteți pe pagina 1din 44

Boala celiacă=enteropatia glutenica

Boală autoimună cronică generată de un RI aberant


la ingestia de gluten apărut la persoane cu
predispoziție genetică:
- inflamație usoara a IS
- enteropatie și potențial malabsorbție
- afectează multiple organe
Alte denumiri: sprue celiac, enteropatia gluten-sensitivă,
sprue nontropical
.
Epidemiologie
“iceberg statistic, cu nr mai mult nediagnosticat
decat diagnosticat de cazuri”
Cea mai υ boală inflamatorie neinfecțioasă intestinală
Prevalență: 1% SUA, Eur. (3,95% RO) → 5,6% Sahara
-
F/B: 1:3
-
Apariție: primii 3 ani și decadele 3-4 → 8 de viață
>70% la copii/tineri (<20 ani)
-
Rol protector H.p+
Risc crescut: rudele de gr.I, DZ-I, b. autoimune (Ty), infecții
virale (adenovirus, VHC, rotavirus), s. Turner, Down, deficit IgA,
anemie feriprivă neexplicată
Etiologie
A)F. de mediu:
GLUTEN: prolamină și glutelină

Gliadina: amestec de polipeptide bogate în prolină și
glutamină alcool-solubilă (α,γ,ω) = 33 a-ac


Surse: - grâu (gliadină) prolamina se numeste gliadina
- orz (hordeine) prolamina se numeste hordeina
- secară (secaline) prolamina se numeste secalina

Intoleranța la gluten poate să apară oricând în timpul vieții


ARGUMENTE

- modificări histologice în I.S. la cei cu b.celiacă
asimptomatici

- Ac anti-gliadină sunt prezenți frecvent


la pacienții netratați

- depozite de IgA pe tTg extracelulară din


ficat, rinichi, ggl, mușchi
B) Factori imunologici
Gluten

Stomac
Glutelină Prolamină
Gliadina + IgA → Transferină I.S.
(glutamina + prolină)
Mucoasă
Transglutaminaza dezaminare
tisulară (tTG)
glutamat + HLA DQ2/DQ8
LTh2 CD4+ LTh1 CD8+
IL-21, IFNγ
LB
C) F. genetic – b. poligernică
Ø
HLA DQ2: - 90-96% (isoforma DQ2.5)
- risc ↑ = HLA DQ2.5 + alele HLA B1*02

Ø
HLA DQ8: - 10%
- risc ↓ (heterozigoți )

Absența DQ2/DQ8 = exclude b. celiacă


Patogeneza


- Ac anti-tTG2

- Ac anti-EDM → similitudine: musculatura netedă cu lamina propria

- Citotoxicitatea → distrucție enterocite

Dispariția vililor intestinali Scurtarea criptelor intestinale

Distrucția suprafeței de absorbție a I.S. (↓)

Maldigestie + Malabsorbție
Mecanismele patogenice ale diareei
A) Steatoree: secundară modificărilor mucoasei jejunale

B) Deficit de lactază, peptidază: afectarea enzimelor de la


nivelul marginei în perie a jejunului → ↓ digestia enzimatică
de contact

C) Malabsorbția ac. biliari → flux ↑ în colon, ileon

D) Alterarea permeabilității intestinale → secreție


lichidiană endogenă (secundară hiperplaziei criptelor)
Simptomatologie
A. Digestivă
-
Diaree (45-85%): 3-4 scaune apoase/semilichide, uleioase sau spumoase, urât
mirositoare, constipație
-
Abdomen balonat, borborisme (35-72%), flatulență (28%),
-
Greață, vărsături, crampe abdominale, anorexie/bulimie (rar)
B) Extradigestivă
-
↓ greutate (45%)
-
Astenie, fatigabilitate (70-80%)
-
Anemie feriprivă (rar deficit de ac.folic, B12)
-
Osteopenie/osteoporoză (malabsorbtie Ca + vit.D)
-
T. neurologice (hipocalcemie), hiperparaTy
-
Af. cutanată: dermatită herpetiformă, sângerări cutanate
-
Hematurie, HD (deficit vit.K)
-
B.autoimune asociate: DZ-I, deficit IgA, SSj, LES, vasculite, BII, CBP
Forme clinice

B. celiacă nonclasică: constipație, fatigabilitate,
depresie


B. celiacă asimptomatică (subclinică): în prezența
leziunilor intestinale caracteristice
(50% dintre cei nediagnosticați)

Ø
Criza celiacă: diaree severă + t. hidroelectrolitice
→ instabilitate hemodinamică și metabolică
Ex. fizic
- Distensie abdominală
-
Edeme/ascită (hipoproteinemie severă)
-
Hipotrofie musculară, pliu cutanat, emaciere
-
Hipotensiune ortostatică
-
Echimoze, paloare
-
Hiperkeratoză foliculară, cheilită, glosită
-
Chvostek/Trousseau
-
Neuropatie periferică
-
Depresie, iritabilitate
-
Cecitate nocturnă (↓ vit.A)
-
Serologie
1. Ac anti-endomisiu IgA (IgA EMA)
2. Ac anti-transglutaminază tisulară IgA (IgA anti-tTG2)
3. Ac anti-peptide gliadinice diaminate IgG si IgA
(IgG anti-DGP / IgA anti-DGP) – la cei cu deficit de IgA și teste IgA
negative
4. Ac anti-gliadină
5. Ac anti-reticulină IgA
6. Proteina legată de ac. gras intestinal seric (I-FABP)
Imunograma: titrul IgA (3-5% deficit IgA)
-
Se indică la cei cu manifestări/semne clinice
Ex. histologic

Afectarea mucoasei IS proximal

Severitatea modificărilor ↓ gradual către IS distal

4-6 biopsii (1-2/DI + 4/DII-IV) după 2 s de regim alimentar cu gluten

NU daca IgA anti-tTG ≥10 x N

Leziunile histologice caracteristice


- densitate ↑ a infiltratului cu L intraepitelial (≥25/100 enterocite)
- hiperplazia criptelor, cu ↓ raportului vili / cripte (mai multe
cripte decat vili)
- atrofia sau dispariția vililor intestinali
- infiltrat cu plasmocite în lamina propria
- afectarea epiteliului, a cel. epiteliale
Stadializare histologică
- St. 0 - Normal
- St. 1 – Creșterea procentajului de L intraepitelial (>30%)
- St. 2 – Creșterea prezenței de cel. inflamatorii și
proliferarea cel. criptelor cu păstrarea arhitecturii viloase
- St. 3 – Atrofie vilozitară usoară (A), moderată (B) și
subtotala pana la totala (C)
- St. 4 – Hipoplazie totală a mucoasei
Stadiul O
Genotipare – 95% +
Determinare HLA DQ2 și DQ8 → în cazurile
seronegative → lipsește la cei care nu au boala

Laborator
- HLG: anemie microcitară/macrocitară
- ↑ ALT/AST, FAS
- ↓ Ca, Ph, Mg
- acidoză metabolică
- ↓ albuminemie
Modificări ale mucoasei duodenale
sugestive de atrofie vilozitară

- atrofia mucoasei


- reducerea pâna la dispariție a pliurilor Kerckring


- mucoasă nodulară, cu fisuri / aspect mozaicat
Populație cu risc de B. celiacă
(testare serologică)
Persoane cu diaree cr., malabsorbție, ↓ G, balonări
Lipsa explicației pentru ↑ persistentă ALT/AST,
anemie feriprivă refractară la tratamentul cu Fe,
osteoporoză la vârstă tânară,
infertilitate,
înalțime redusă,
hipovitaminoză D,E și K,
atrofie vilozitară decelată incidental la EDS
Condiții de risc crescut pt. B. celiacă:
b. autoimune (DZ-I, CBP S. Sjögren),
rudele de gr 1 si 2 ale celor cu B.celiacă,
pacienți cu s. Down, Turner,
b. endocrine,
deficit de IgA
SII,
stomatită aftoasă persistentă,
tulburări neurologice
Diagnostic
1. simptome de B. celiacă
2. serologie +
3. HLA DQ2/DQ8 +=genotipare
4. absența / atrofia vililor cu
>25 limfocite/100 enterocite=histologie
5. ameliorare după dieta fără gluten
Dgs.+ = 4/5 prezente
= 3/4 în absența genotipare HLA
Nediagnosticată/diagnosticată: 8/1
Forme clinico-patologice

Serologie Mucoasă

B.celiacă potențială + N → În timp pot aparea


leziuni histologice

B. celiacă silențioasă + Prezente la pacient


asimptomatic clinic. Dgs.
prin screening

B. celiacă manifestă B. celiacă clasică S. de malabsorbție tipic


prezent

B. celiacă clasică Manif.digestive discrete,


intermitente/ manifestari
extradigestive
Protocol de diagnostic - BC
Ac anti-tTG IgA + anti-EDM IgA

E DS + biopsie Imunograma

IgA absenta IgA prezenta

- BC confirmata anti-gliadina IgG

HLA DQ2/DQ8

anti-DGP IgG

- + EDS + biopsie

HLA DQ2/DQ8 BC confirmata


Tulburări induse de gluten

Autoimune Non-autoimune/-alergice
Alergice
- Boala celiacă - Sensibilitate la gluten --Alergie
alimentară

- Dermatită - Anafilaxie
herpetiformă

- Astm
- Ataxia indusă de
gluten - Dermatită de
contact
Sensibilitatea la gluten non-celiacă
-
F/B: 6/1
-
dureri abdominale, diaree, flatulență (SII)
-
↓ G, eritem, eczeme, cefalee, astenie mentală
(“ceață cerebrală”), contracturi musculare
-
dispar la introducerea AFG
-
serologie normală (50% IgG-anti-gliadină+)
-
HLA DQ2/DQ8+ (50%)
-
histologie → N
-
NU: malabsorbție/deficite nutriționale, asociere cu b.
autoimune, limfom intestinal
Complicații
- Neoplazii (risc ↑ în primul an de la diagnosticare,
↓ dupa 5 ani)
- Limfom malign cu cel.T
- AK de I.S., orofaringian, esofag
- Jejunoileită ulcerativă cronică (ulcerații + stenoze
multiple I.S., anemie, hemoragie, perforații) →
refractari la gluten, risc de limfom
- Infertilitate
- Osteoporoză (30-40%), fracturi osoase
- Cardiomiopatie, tromboze, tromboflebite
Tratament

Alimentație/medicamente fără gluten →
TOATĂ VIAȚA

NU: grâu, orz, secară/ derivați
(ketchup, iaurt, supe, smântână,
conserve de carne, prajituri, paste, bere)

Curatarea suprafaței de preparare a AFG,
containere separate pt depozitarea AFG
- ameliorare clinica (2 săpatămâni), serologică și
histologică (ani)
Alimente permise

Porumb - mălai, popcorn ,fasole, nuci, năut

Ovăz (necontaminat)

Cartofi

Orez, făină de tapioca

Lactate, carne proaspătă

Legume, fructe (suc proaspăt/congelat)

Ulei vegetal, oțet (mere, vin)

Dulciuri: zahăr, miere; cipsuri de cartofi
Monitorizare

Serologie la 3-6 luni → până la normalizare,
ulterior → 1-2 ani

- Determinare periodică: Fe, ac. folic, vit.D,


vit.B12
(terapie de substituție: Ca lactic, ac.folic, vit.B12,
vit.D3, sulfat feros)

- Protocol de urmărire a evoluției


Boala celiacă non-responsivă la tratament

Persistență/recurență clinică și histologică în condițiile AFG


>12 luni și în absența altor afecțiuni (limfom, intoleranță
lactoză/fructoză etc):
- Tip I: IIL asemănător B. celiacă netratată
- Tip II: LT CD3+ → >50 ani, risc deces↑

-
Tratament: corticosteroizi,

Budesonid,

AZA,

metotrexat,

ciclosporină,

anti-TNFα
Sindromul de intestin scurt=SIS
-
Simptome și tulburări patologice asociate cu
malabsorbție, diaree, steatoree, tulburări hidro-
electrolitice și malnutriție.

-
Consecinta unei pierderi anatomice sau funcționale a
unor segmente extinse ale intestinului subțire, cu
afectarea severă a capacității de absorbție.

- Rezecția de colon poate fi un factor critic în


managementul SIS la cei cu rezecție de IS importantă
Etiologie
a) Afectarea primară a mucoasei/submucasei:
b. Crohn (50-60%),
enterita de iradiere
b) Cauze vasculare:
embolie/tromboza de a./v. mezenterică superioară,
vasculite,
hernie strangulată
c) Altele: traumatisme abdominale,
neoplasme,
bypass jejunoileal,
fistulă gastrocolică
d) Cauze pediatrice
Fiziopatologie

Mărimea IS restant → timpul de tranzit +
suprafața de absorbție (lichide, nutriente,
electroliți)


Rezecție: ≤50% = fără sechele semnificative
≥75% = malabsorbție severa


Zonele rezecate se asociază cu consecințe
distincte
Factori determinanți ai simptomatologiei

1. Segmentul specific rezecat: jejun/ileon


2. Lungimea segmentului rezecat
3. Integritatea valvei ileocecale
4. Asocierea rezecției de colon
5. Menținerea bolii reziduale în porțiunea de
intestin restant (ex. B. Crohn, vasculită)
Patogeneza
- ↓ suprafeței de absorbție: malabsorbție →
apă, electroliți, macronutrieneți (P, HC, L),
micronutrienți (vitamine, minerale,
oligoelemente)

- 90% din P, HC, L, vit. B, C, liposolubile (A,D,E,K),


ac. folic → absorbție in primii 100-150 cm ai
jejunului
Consecințele rezecției
a) - Jejun: - ↓ metabolizarea gastrinei serice/inhibarea
hormonală a SAG → ↑ SAG → . inactivare lipaza
pancreatică/pp.ac. biliari → diaree + steatoree
ulcer peptic

b) - Ileon: ↓ absorbția apă, electroliți → diaree


- Ileon terminal:↓ absorbția vit.B12, S.B. →
malabsorbție,
steatoree,
pierdere vit. A,D,E,K

c) – Valva ileocecală: ↓ T tranzit → ↑ pierderii de lichide


și nutrienți
Consecințele rezecției
d) + Colon: ↑ deshidratarea, deperdiție Na, K

Păstrarea colonului:
. ↓ morbiditatea și mortalitatea după rezecția
masivă de I.S.

. ↑ absorbția oxalaților → hiperoxalurie enterică


→ lit. renală (oxalat de Ca)

. ↓ C% de ac. biliari → suprasaturarea bilei cu


colesterol → litiază biliară
Adaptarea pacientului
Faza acută
-
Debut imediat p. rezecție → 1-3 luni

-
Malnutriție + pierdere apa (6-8 l/zi) + electroliți

-
+/- TFH modificate,
-
↑ bilirubinemie (tranzitor)

-
Hipergastrinemie
-
APT
Faza de adaptare

- Debut dupa 48 h → 1-2 ani

- 90% readaptare:

- Hiperplazia enterocitelor, hiperplazie viloasa,


↑ profunzimea vililor → ↑ suprafața de absorbție

- Dilatarea și alungirea IS restant

- Inițierea precoce a alimentației intraluminale


Faza de menținere


Capacitate de absorbție maximală

Alimentare per orală

Adaus de suplimente vit.A. B12, D, Mg, Zn
Clinica

APP:- rezecții I.S. repetate (b. Crohn):
- volvulus, embolie a. mezenterică sup etc.

Acuze + semne clinice:
- ↓ G, astenie, letargie
- diaree → . deshidratare
. diselectrolitemie
. malnutriție proteinocalorică
. hipovitaminoză
. ↓ minerale (Ca, Mg, Zn)
Laborator
- An. feriprivă, megaloblastică
-
↓ albuminemie (<2,5g/dl), ↑ CRP
-
↑ ALT/AST, BT
-
↓Na, K, Ca, Mg, Ph, CO2
-
U, Cr (U >Cr = deshidratare)
-
↑ oxalurie, steatoree, suprapopulare bacteriană
-
INR, fibrinogen
-
DXA
-
Eco abdomen (L.B.)
Tratament
A) Medical: - loperamid, codeină
- IPP
- ATB p.o. (normix)
- enzime pancreatice
- hormoni trofici (teduglutid)
B) Alimentație PT: faza acută și de adaptare
C) Alimentație intraluminală: faza de adaptare și de
menținere
D) Chirurgical: - nontransplant
- transplant intestinal/combinat IS-F

S-ar putea să vă placă și