Sunteți pe pagina 1din 9

Procedura civila

*examen – 3 parti: subiect descriptiv, sinteza =comparatie, corelatie intre doua institutii,
dezvoltarea unei institutii /grila deschisa cu 4 variante/speta cu mai multe puncte

Bilbliografie:

-notite

-noiembrie-reactualizare curs Ciobanu, Briciu, Dima

-Boroi, Mirela Stancu – curs de dr proc civil, ed III, Hamangiu

-codul comentat si adnotat, Ciobanu, Nicolae, vol I

Curs 1

Principii fundamentale ale procesului civil

Forma procesului

Procesul are trei parti: sesizarea instantei (1), partea de substanta, adica cercetarea procesului
si dezbaterile (2) si scopul procesului, pronuntarea unei hotarari (3).

Sesizarea instantei. Trebuie ca una dintre partile aflate in litigiu sa sesizeze judecatorul.
Aparatul judiciar nu se sesizeara din oficiu, decat foarte rar. Avem si exceptii :

-165 NCC –ocrotirea interzisului judecatoresc – trimitere la 111 NCC –instanta va sesiza o
alta instanta pentru a lua masuri privind ocrotirea interzisului judecatoresc

-919 NCPC- cererile care se pot face in materie de divort – instanta se pronunta din oficiu
cu privire la anumite aspecte, chiar daca sotii nu au solicitat acest lucru (exceptie partiala, pt ca
instanta este investita cu o cerere de divort, dar instanta se pronunta si asupra aspectelor care nu
au fost solicitate; atunci cand sotii au copii minori nascuti inaintea sau in timpul casatoriei sau
adoptati, instanta se va pronunta cu privire la acestia, chiar daca acest lucru nu a fost mentionat in
cererea de divort –alin. 2

-art 19(3) CPP – atunci cand persoana vatamata e lipsita de capacitate de exercitiu sau are
capacitate restransa, actiunea se exercita de reprezentantul legal sau de procuror, din oficiu (exceptie
partiala, instanta nu se sesizeaza din oficiu)

-art 92 NCPC- deroga masiv, dar partial- procurorul poate porni o actiune civila ori de cate
ori e necesar pentru apararea categoriilor de persoane: pusii sub interdictie, disparutii si minorii

Exceptiile sunt exemplificative, exista si altele. Odata sesizat jud , incepe (2)

Cercetarea procesului. In cadrul acesteia are loc rezolvarea oricaror exceptii privind
investirea instantelor, administrarea probelor, iar dupa aceasta parte, judecatorul da cuvantul asupra
fondului in cadrul dezbaterilor. Dupa ce fiecare parte isi spune pdv, instanta inchide dezbaterile si
trece la deliberare pentru a pronunta HJ.

Cercetarea procesului si dezbaterile

Viziunea elaboratorilor codurilor. Partea cercetarii procesului are loc in camera de consiliu fara
prezenta publica, iar dezbaterile in sedinta publica, cu prezenta publica.

Argumentele au fost o buna practica a sistemelor de drept procesual din Europa. S-a
constatat ca in cercetarea procesului problemele care se pun sunt de administrarea unor probe sau
rezolvarea unor exceptii (aparari punctuale, nu se discuta fondul dreptului), martori, probe,
expertize (ex: trebuie stabilit cu expertul cine il plateste, cheltuieli cu martori, aspecte legate de
audierea martorilor, confruntarea martorilor etc). Aceste aspecte nu sunt de audiat de catre publicul
larg, discutiile nu pot fi intelese de catre un tert, pentru ca vizeaza procedura, insa trebuie sa fie
termene cat mai scurte si limbajul partilor sa fie cat mai putin incorsetat de ambianta publicului (nu
vine martorul azi, daca e sed publica il chemi peste 3 luni, daca e camera de consiliu il chemi maine).

Dincolo de aspectele obiective, in realitate avem si un aspect subiectiv- un judecator cu


public e altfel in sala de sedinta decat in sala de consiliu, la fel si avocatii. In camera de consiliu se
face o descriere pur tehnica. Dispare presiunea salii de sedinta, incarcatura de solemnitate.

Ce s-a intamplat. La intrarea in vigoare a Codului, nu erau destule camere de consiliu. Ultima
amanare a intratii in vigoare e la 1. Ian. 2017. Norma e posibil sa fie suprimata.

Hotararea judecatoreasca e scopul procesului civil. Se bucura de imperium, e obligatorie.


Are doua parti: una este cognitio (partea care reprezinta gandirea juridica) si una e imperio (partea care
reprezinta forta de a impune). Imperio e partea care ne face sa respectam hotararea. Imperio este
manifestat de fapt intr-un text de lege:

Incuviintarea executarii judecatoresti, formula executorie prin care se da oridin tuturor


agentilor administrativi sa puna in executare HJ.

Exista si obligativitatea motivarii hotararii. CPC obliga ca toate hotararile sa fie motivate-
art 425(1) lit. b) NCPC. A existat o perioada de timp in care HJ nu se motivau decat atunci cand se
facea o cale de atac sau cand una dintre parti solicita o motivare. Sistemul nu era oricum indeplinit.
Sunt si hotarari care nu se motiveaza ! De ex, in materie de stramutari, cand sunt banuieli legitime
cum ca un judecator ar fi influentat (ar afecta justitia). La fel in cazul divortului, daca ambele parti
solicita ca hotararea sa nu fie motivata.

Am facut forma procesului judiciar in prima instanta. In caile de atac se pastreaza de


principiu aceeasi forma.

Materia procesului civil. Procedura civila guverneaza toate ramurile de drept, altele decat
penalul. Chiar si jurisdictiile administrative sunt guvernate de codul de procedura, in masura in care
nu avem norme derogatorii. ICCJ a aratat ca si in procesul penal, daca sunt institutii care nu au
reglementare, mai ales in latura civila, se aplica in completare NCPC, ca drept comun.

Materia procesului este disputa pe care o au partile. Este un conflict latent intre toate partile
din societate (cetatenii). Materia exista intotdeauna, dar se acutizeaza.
Procesul civil este activitatea desfasurata de catre instanta, parti, organe de executare si
alte persoane sau organe care participa la infaptuirea de catre organele judecatoresti a justitiei in
pricinile civile , in vederea realizarii sau stabilirii drepturilor si intereselor civile deduse judecatii si
executarii silite a HJ sau a altor titluri executorii, conform procedurii prevazute de lege.

Procesul are doua componente: cine il face e clar, scopul – si executarea silita face parte din
procesul civil.

1.Faza de judecata jurisdictio

2.Faza de executare executio

Ex: atunci cand vom discuta daca procesul are un termen rezonabil (art 6 CEDO), aparent
procesul dureaza pana la executarea hotararii, dar si executarea e parte din proces, intra si aceasta.

Aflam din definitie ca nu numai HJ se executa ci si alte acte cu imperium, la fel de executorii
ca HJ (ex. acte autentificate de notarul public prin care se constata creanta, cambii, bilete la ordin,
cec, contractele de credit bancar, contracte de leasing –nu te duci/nu se duce banca/societatea de
leasing la instanta, te duci direct la executor cu ele ).

Unele procese au doar jurisdictio, pentru ca nu e cazul. Altele au doar executio (avem titlu
executoriu care nu trebuie trecut prin instanta, ci te duci direct la executor)

Exigentele art 6 CEDO pentru un proces echitabil

Art. 6 se aplica drepturilor si obligatiilor cu caracter civil lato sensu si in ceea ce priveste
persoanele, persoane fizice si juridice, nu se aplica statului.

1.acces la justitie/efectiv

2.cauza sa fie examinata intr-un termen echitabil, public si in termen rezonabil

3.examinarea cauzei sa fie facuta de un tribunal independent si impartial

4.hotararea sa fie pronuntata in public

Principiile procesului civil

1.Principiul legalitatii

NCPC are un titlu preliminar in care un capitol e dedicat domeniului de aplicare si al doilea
e destinat doar principiului. Noutatea este sistematizarea principiilor (acestea erau si in VCPC, dar
nu erau sistematizate sau exprimate, desi existau aplicatii ale lui in diferite articole).

E reglementat in art. 7 NCPC. Avem si in Constitutie art 124 si in Legea 303/2004, art. 4
aceleasi prevederi similare. Judecatorii nu pot refuza sa judece pe motiv sa legea e neclara sau
incompleta –tot problema de legalitate.

Consecinte. Judecatorul se supune legii, nu si constiintei sale, pentru ca aceasta ar putea sa


vina in conflict cu legea. El nu poate decide contra legii, chiar daca actioneaza potrivit convingerilor
sale.
In cazul unei legi nedrepte, judecatorul e obligat sa asigure suprematia legii. El poate sa si
interpreteze legea (dar in spiritul constitutiei), sau sa sesizeze Curtea Constitutionala. Judecatorul
nu judeca in echitate, ci bazandu-se pe legi.

2.Principiul contradictorialitatii

* Procesul civil este un proces care apara interesele private, in comparatie cu procesul penal.
El are trasatura de contradictorialitate permanenta. E consacrat in art. 14 si are mai multe aplicatii:

Citarea partilor e un element de contradictorialitate. Legea prevede ca instanta nu poate


hotari asupra unei cerei decat dupa citarea sau infatisarea partilor, daca legea nu prevede altfel. Sunt
si procese care nu necesita citarea partilor. Art. 999 din CPC, alin 2, ordonanta e o masura care
poate fi data si fara citarea partilor (urgenta maxima, drepturile unei parti ar putea fi prejudiciate,
de ex avansarea unei constructii ridicate ilegal, procedura de sechestru asigurator-debitor rau
platnic, pana sa primeasca citatia pentru proces, ii sechestrezi averea-). Sunt ratiuni pentru succesul
unor proceduri pentru a se face fara citare, dar regula e citarea.

Punerea in discutie. Instanta este obligata in orice proces sa puna in discutie partilor toate
cererile, exceptiile si imprejurarile de fapt sau de drept invocate (ex: cheltuielile de judecata trebuie
puse in discutie, nu poate sa primeasca dovezi pentru cheltuieli depuse dupa incheierea dezbaterilor,
in acest caz se repune cauza pe rol.

Un alt aspect al contradictorialitatii este faptul ca HJ se motiveaza, ea nu se motiveaza


oricum, ci argumentand de ce s-a imbratisat o teza juridica si de ce cealalta teza juridica nu e
acceptata. Hotararea este precedata de dezbateri care sunt contradictorii.

Obligatii ale partilor.

Partile trebuie sa-si faca cunoscut in timp util si reciproc motivele de fapt si de drept pe
care isi intemeiaza pretentiile si apararile, precum si mijloacele de proba. Art 201 si 208 NCPC sunt
particularizari ale acestui pricipiu ;termen de 25 de zile pentru ridicat exceptii si exprimat cereri,
dupa esti decazut din drepturi; paratul raspunde prin intampinare, reclamantul face in 10 zile
raspuns la intampinare; 204 –pana la primul termen de judecata reclamantul poate aduce probe ,
altfele decazut. Sunt alte exemple de acest gen.

Partile au obligatia de a expune situatia de fapt corect si complet. Poate fi sanctionat cel
care omite lucruri.

Partile au obligatia de a expune un pdv propriu fata de afirmatiile partii adverse cu privire
la imprejurari de fapt relevante in cauza (neindeplinirea obligatiei duce de cele mai multe ori la
decaderea din drept)

Drepturi ale partilor

Partile au dreptul de a discuta si argumenta orice chestiune de fapt sau de drept invocata in
cursul procesului de catre orice participant la proces, inclusiv de catre instanta din oficiu (cand
invoca o exceptie din oficiu, judecatorul e obligat de cod sa o motiveze; in anumite cazuri, de ex
art 22, judecatorul e obligat sa puna in discutia patilor calificarea juridica a faptelor prevazute la alin
2; art 14(6))
3.Principiul dreptului la aparare

Dreptul la aparare este garantat. Avem doua componente

-dreptul la aparare vazut ca dreptul de a apela la un avocat/consilier juridic (prevazut in


Constitutie)

-drepturile pe care le ai de a-ti exprima pdv in proces. Din punctul acesta de vedere, exista
garantii (prezentarea de catre parti a pdv, de a face cai de atac, de a recuza instanta etc.).

Potrivit variantei initiale a codului, exista prevederea ca cererile si concluziile partilor nu pot
sa fie formulate si sustinute decat prin avocat, sau consilier juridic, cu exceptia situatiei in care
partea sau mandatarul acesteia, sot ori ruda pana la gradul al doilea inclusiv, este licentiata in drept.
CCR a declarat neconstitutional, spunand ca e o incalcare a dreptului la justitie. Dispozitia, contrar
CCR, dorea sa ii creeze un caracter corect si efectiv dreptului la recurs. Recursul nu este o cale
ordinara, ci extraordinara de atac. In recurs nu se judeca fondul.

4.Principiul rolului activ al judecatorului

E reglementat la art. 22 NCPC. In procesul de tip acuzatorial, judecatorul nu participa decat


prin ascultare. In procesul de tip inchizitorial, judecatorul conduce dezbaterile, punand in discutia
partilor aspectele puse in discutie de acestea sau aspecte diferite. Acesta pare sa fi stat la baza VCPC
si NCPC.

Rolul judecatorului este unul activ:

-staruie in toate fazele procesuale pentru solutionare amiabila a cauzei

-da calificarea exacta a cererii, in raport de continutul ei si nu dupa denumirea data de parti
(chiar o recalifica dupa ce pune in dezbaterea partilor)

-conduce dezbaterile si ia orice masuri necesare pentru desfasurarea procesului

-rezolva litigiul potrivit regulii de drept, invoca din oficiu normele imperative (!nu si
dispozitive; de ex: nu poate sa invoce prescriptia, pt ca e de ordine privata)

-poate pune in discutia partilor orice imprejurari de fapt sau de drept care duc la
solutionarea cauzei; poate pune in discutia partilor introducerea in cauza a unor terti. Sunt si situatii
in care instanta poate introduce din oficiu terte persoane !- act de dispozitie? Chiar daca partile se
opun (ex: 436 NCC- partile si copilul vor fi citati in toate cauzele de filiatie, chiar daca nu au calitatea
de parti in proces)- insa, si in cazurile acestea , instanta trebuie sa consulte partile in ceea ce priveste
asta.

-poate ordona probe din oficiu, chiar peste vointa partilor, daca proba este legala (ex am
contract de peste 250 de lei, am nevoie de proba scrisa, proba cu martori nu va fi introdusa din
oficiu decat in cazul unor exceptii- e obligata sa respecte legea) si a fost pusa in discutia
contradictorie a partilor

-este obligat sa foloseasca toate mijloacele legale in vederea descoperirii adevarului


-da ajutor activ partilor in ocrotirea drepturilor si intereselor acestora (granita subtire intre
oferirea de consultanta juridica si darea de ajutor a partilor).

10.10.2016 – Seminar 1 Briciu

Principiul disponibilitatii.

Are mai multe aspecte:

I. De regula, procesul debuteaza numai la solicitarea uneia dintre parti; sunt si exceptii
(punerea sub interdictie, cand procurorul declanseaza procesul etc)

II. Limitele procesului sunt fixate de catre reclamant sau de catre parat, daca el vrea sa faca o
cerere reconventionala  de catre parti, conform cererii lor. Ca regula generala, obiectul
procesului si partile sunt stabilite de catre reclamant, judecatorul nu poate sa schimbe
obiectul si nici cadrul procesual, sub aspectul numarului partilor. In ceea ce priveste
temeiul de drept al cererii, reclamantul face o propunere de incadrare juridica, dar nu e
obligatorie pentru judecator, acesta o poate reincadra daca a fost gresit incadrata. Chiar si
asa, judecatorul este obligat sa puna in discutia partilor recalificarea, si daca exista un
raport expres al partilor cu privire la recalificare, judecatorul nu are voie sa o schimbe,
decat daca sunt in mijloc interese de ordin public: daca nu se incalca drepturile si
interesele legitime ale altora (dispozitie noua, art. 22 alin. 5) – daca reclamantul solicita
anularea unui contract de vanzare, iar la temei indica viciul de consimtamant al erorii, insa
din descriere, rezulta ca in realitate, ceea ce el imputa, nu este un viciu al
consimtamantului, ci chiar al lucrului (el voia lucrul, dar acesta nu avea proprietatile
dorite). In acest caz, judecatorul ar putea sa respinga, dar el are rolul activ (nu pentru ca
nu e adevarat, ci pentru ca nu are legatura cu ceea ce cere), nu poate da anulare, poate
doar rezolutiune, desi nu a cerut-o partea. Judecatorul va ridica problema in fata partilor –
va propune recalificarea cererii, din anulare in rezolutiune (nu se poate antepronunta,
pentru ca nu a fost investit cu o cerere in rezolutiune). In incheiere se scrie ca s-a
recalificat cererea. Reclamantul ar putea sa spuna ca a inteles, este in regula, dar el are o
teza juridica care spune ca viciile lucrului duc la nulitate (nu exista autor care a mai spus
asta, ce-i drept ) si el e de acord sa se judece doar pe nulitate – poate sa nu accepte
recalificarea, pentru ca este vointa partilor, nu exista minori etc, etc, astfel se aplica alin. 5
 se respinge cererea pentru ca a fost calificata gresit si nu a fost acceptata recalificarea –
acesta este rolul alin. 5. In practica, chestiunea devine serioasa cand diferenta de calificare
nu este atat de evidenta.

III. Al treilea aspect al disponibilitatii – sunt situatii in care legea da voie instantei sa introduca
parti din oficiu in proces (nu trebuie sa le stim pe toate, 1-2 exemple) – chemarea in
judecata art. 78 NCPC, alin 1 – introducerea fortata din oficiu in cauza a altor persoane,
deci, daca nu exista o procedura expresa, este posibila oricand, la vointa judecatorului, dar
doar la procedurile necontencioase (cel ce formuleaza cererea nu opune un drept nimanui
– aviz, autorizare etc, cum s-ar spune, nu ai un proces cu cineva – de exemplu, cand
infiintezi o asociatie sau o fundatie si treci pe la instanta pentru verificare), insa in
procesele contencioase, regula este ca se poate, dar numai pe baza unei prevederi exprese
a legii (in materia actiunilor privind filiatia – parintele si copilul vor fi intotdeauna citati,
chiar daca ei nu figureaza ca parati in cauza; daca avem o actiune de stabilire a paternitatii
si mama da in judecata tatal, chiar daca copilul nu e parte, acesta este chemat oricum; si in
materie de contencios administrativ, instanta poate sa cheme in cauza organismele
afectate de actul administrativ etc.)

IV. Un alt aspect este acela ca partile sunt cele care pot renunta, tranzactiona sau achiesa la
cererile celorlalte parti, tot ele sunt cele care pot formula sau renunta la cai de atac, pot
decide sa execute sau nu o hotarare. O singura mentiune, daca este un minor, persoana
sub interdictie sau disparut, poate cere procurorul executarea (manifestarea respectivului
ar fi vointa altora, de ex. parinti, tutore, daca el e disparut).

Principiul conform caruia procesul trebuie sa fie echitabil, in termen optim si previzibil.

 In cazul acestui principiu, format din doua parti, procesul echitabil (art. 6 CPC, paragraful
1 din CEDO) (notiune de import) este un proces ce respecta dreptul la aparare,
egalitatea, contradictorialitatea si egalitatea armelor in proces (egalitatea armelor in proces
nu este o notiune expresa, inseamna ca legislatia nu poate sa prevada pentru o parte
drepturi procesuale mai mari decat pentru cealalta, adica si judecatorul trebuia sa ia
masurile pentru ca ceea ce permite unei parti, sa ii permita si celeilalte, de exemplu,
reclamantul cere martori, 3, si paratul cere, tot 3, iar judecatorul acorda paratului doar 2 –
este incalcarea principiului; dar, daca judecatorul respinge proba cu martori pentru ca nu
au fost ceruti in intampinare - nu e incalcare; sau unul sa aiba dreptul la apel si altul nu.
Insa, se poate intampla ca una sa aiba dreptul la atac si alta nu, la incheierea de executare
silita).

Termenul optim si previzibil

 Conventia europeana vorbeste despre termen rezonabil, care trebuie sa fie si optim si
previzibil, am spus noi. Rezonabil este o chestiune raportata la ceva general, pe cand
optim si previzibil se raporteaza in proces in concret, de exemplu, se formuleaza actiunea
de ordonanta prezidentiala de suspendare a unei sedinte AGA, sedinta are termen peste 4
zile, cererea se solutioneaza in 7 zile, termenul e rezonabil , dar nu este optim. Notiunea
de optim este superioara celei de rezonabil.
 Termenul sa fie previzibil, adica sa poti estima cam cat dureaza un proces. Aceasta a doua
parte este garantata printr un text, art. 288 CPC. Nu intotdeauna tine de judecator
termenul de optim, mai tine si de noi, de exemplu, decedarea uneia din parti, introducerea
mostenitorilor in locul aceleia, se suspenda judecata, astfel se intarzie etc. CEDO spune
ca statul incalca regula procesului rezonabil in solutionarea procesului, nu ori de cate ori
acesta dureaza mai mult, ci cand aceasta intarziere este imputabila judecatorilor, adica
statului – nu este imputabila cand se datoreaza mai multor cauze, mai multor probe,
comportamentului partilor sau cand intervin imprejurari mai presus de vointa instantei.
Aceste termene se aplica inclusiv in situatiile in care este nevoie de o procedura prealabila
pentru sesizarea instantei. De exemplu, in contenciosul administrativ, inainte de a
declansa procesul, exista o procedura prealabila, aceste notiuni de procedura prealabila
intra in calculul termenului rezonabil. Notiunea de termen rezonabil, optim, previzibil, se
aplica si fazei de executare silita (daca iti da hotarare intr un termen scurt nu e suficient,
trebuie sa se si asigure executarea ei intr un termen scurt). Art. 522 plus urmatoarele –
este o procedura introdusa in noul cod, care vizeaza tocmai situatiile in care se incalca
acest termen optim si previzibil.

Oralitatea dezbaterii

 art. 15 CPC – principiu – il legam de publicitate, art. 17. Prin dezbaterea orala si in public
s-a dorit sa existe un control al actului de justitie si din partea persoanelor dezinteresate.
Este o garantie pentru justitiari, in sensul ca se limiteaza posibilitatile de abuz din partea
judecatorului. In plus, este si o chestiune de cultura a etatii (previzibilitatea actului de
justitie). Aceste doua principii nu sunt absolute, exista cazuri cand nu avem oralitate (se
face pe baza de inscrisuri, art. 1626, procedura cererii de valoare redusa, cele pana in 10
000 lei, este exclusiv formularistica). Oralitatea presupune si costuri si timp, organizarea
sedintei etc. In ceea ce priveste publicitatea, lucrurile sunt mai complicate, exista mai
multe motive (cazuri in care se renunta la publicitate din motive de urgenta, de ex.
sechestrul asigurator art. 954 – de urgenta, in camera de consiliu, fara citarea partilor;).
Art. 213 alin. 2, alte valori, minoritatea, viata privata a partilor, interesele justitiei.

Principiul continuitatii

 odata desemnat, acelasi judecator va trebui sa duca cauza la bun sfarsit. Dar, pentru
motive temeinice, acesta ar putea fi inlocuit – daca moare, daca iese la pensie, daca are o
boala serioasa, avansarea in functie. Distribuirea aleatorie a dosarelor, care trebuie sa se
respecte.

Limba romana de desfasurare a procesului

 reglementat in art. 18. Se presupune ca limba materna ajuta la intelegere, dar asta nu
inseamna ca partea adversa va functiona la fel, ceea ce inseamna ca instanta trebuie sa
puna la dispozitie un interpret autorizat. Cetatenii straini si apatrizii au acest drept. Alin. 4
– cererile si actele de procedura se intocmesc numai in limba romana. Desi se
poate vorbi in instanta in limba materna, cererea de chemare in judecata trebuie sa fie in
limba romana.

Accesul la justitie

 justitia nu trebuie sa aiba piedici juridice sau de facto. Dar nu este absolut – limitarile
trebuie sa slujeasca unui interes legitim, si sa serveasca scopului dorit – de ex., forma pe
care trebuie sa o aiba actul de chemare in judecata; sau taxa judiciara de timbru – CEDO
a considerat-o legitima, pentru ca aceasta finanteaza justitia, dar aceasta trebuie sa fie
proportionala, cand taxele sunt greu de suportat de o persoana, trebuie sa existe un sistem
de ajutor public judiciar – poti obtine scutire sau plata pe jumatate. Exista un text care
spune ca dincolo de aceste plafoane, instanta poate acorda ajutor public judiciar chiar
daca nu se respecta plafoanele, daca persoana face o cerere etc.
Nu reprezinta o piedica la justitie aplicarea unor proceduri prealabile (ca la contenciosul
administrativ). Au existat mai multe cauze (Weissman/Romania), cand taxele de timbru
au impiedicat partea sa acceada la un tribunal. Alt exemplu, dupa ce regimul comunist a
confectionat o serie de bunuri, dupa ’90 au inceput sa fie restituite acestea, persoanele au
inceput sa le ceara in instanta, desi nu era prevazut dreptul in lege, era in Codul lui Cuza –
in acest context s-au castigat foarte multe procese; la indemnul presedintelui, procurorul
general a introdus recursurile in anulare pentru cererile pentru care s-au instituit imobile,
spunand ca trebuie sa se astepte aparitia legii (din 1996), apoi sa se faca cererea. S-a
considerat ca s-a incalcat accesul la justitie, pentru ca se poate face analogia legii, sau pe
baza principiilor generale etc.; nu trebuie sa se astepte aparitia unei legi  s-a desfiintat
institutia recursului in anulare.
 A doua exigenta ceruta de Conventia Europeana este ca procesul sa fie echitabil, public si
intr-un termen rezonabil. Legat de publicitate, CEDO a admis ca nu se intelege ceva
absolut, se poate accepta ca uneori acestea sa nu fie publice. Tot legat de aceasta, CEDO
accepta ca asta nu inseamna si transmiterea prin mass media etc., ci doar permiterea
prezentei in sala – e daunator profund sa se transmita sedintele de judecata, chiar daca s-
ar transmite in totalitate. De asemenea, este greu sa controlezi sistemul, nu sunt lucruri pe
care toata lumea sa le inteleaga. Se accepta in practica CEDO luarea unor imagini de la
inceputul sedintei, de pe culoare, de la momentul pronuntarii, dar nu si dezbaterea
propriu-zisa.
In ceea ce priveste problema termenului rezonabil, are o traditie in CEDO, este impusa
printr-o practica a Curtii de la Strassbourg (Kudla contra Poloniei) – statele sunt obligate
sa aiba un mecanism prin care sa se acceada la CEDO dupa ce durata unui proces a
depasit durata unui termen rezonabil, chiar daca el nu s-a inchis.
 O alta exigenta a Conventiei este ca tribunalul care judeca procesul sa fie independent si
impartial. Independenta este o chestiune care tine de sistemul judiciar. Se respecta
principiul separatiei puterilor si statutul judecatorilor este in consecinta. Impartialitatea
tine de fiecare judecator in parte. Poate fi independent, dar nu si impartial (prietenia, mita,
abuzul etc). Impartialitatea este de doua feluri – se poate baza pe criterii subiective
(afinitate, interes, mandatari etc) dar si pe criterii obiective, adica ceea ce ar putea sa
considere in mod rezonabil tertii ca fiind un caz de afectare a impartialitatii: cand se
avanseaza in grad si cauza in apel de exemplu vine aceluiasi judecator avansat; daca s-a
antepronuntat. Solutia este abtinerea, recuzarea.
 Ultima conditie este ca hotararea sa fie pronuntata in public. In aceasta privinta, CEDO
nu e chiar atat de stricta, prin pronuntare in public nu intelege sa fie citita in public,
accepta ca variante suficiente si punerea la vederea publicului pe paginile de internet etc.
Noi am pastrat formula clasica de citire in public, dar mergand pe practica CEDO, s-a
hotarat ca atunci cand se amana pronuntarea, sa nu mai fie citita in public, ci sa fie pusa la
dispozitie prin registratura solutia.